Ciuma neagra(2)

La Caffa, oras fondat de genovezi catre 1226 pe malurile Marii Negre, s-a jucat de fapt viitoarea drama pentru Occident. In 1334, orasul a inceput sa fie asediat ca urmare, se pare, a contencioaselor comerciale dintre genovezi si mongoli, de catre tatarii trimisi de han. Esuand, seful lor, Djanisberg s-a decis sa se razbune pe genovezii aflati la adapost in spatele zidurilor Caffei, aruncand peste ele cadavrele celor atinsi de ciuma (desi unii istorici sunt sceptici privind veridicitatea acestui eveniment). Cert este ca in oras a izbucnit o teribila epidemie si populatia a fugit. Genovezii, cu navele lor, au adus ciuma in Europa... (si nu evreii, cum nedrept au fost acuzati), intr-un climat degradat din cauza razboaielor nesfarsite, care au facut deja enorm de multe victime. Pentru unii, ciuma nu va fi decat paroxismul unei serii de calamitati. In acest context galerele genovezilor transportand grau rusesc au parasit Caffa si au facut o prima escala la Pera, in apropiere de Constantinopol (alt oras controlat de ei). Aici, ciuma a izbucnit in noiembrie si decembrie 1347. Unul dintre martori, omul politic Demetrios Kydones a spus ca „In fiecare zi marele oras se goleste (...), in fiecare zi sarcina noastra consta din a ne duce la groapa prietenii (...). Oamenii fug in tacere, de teama sa nu imparta boala cu apropiatii lor.” Itinerarul si cronologia exacte ale epidemiei sunt dificil de realizat, totusi. De la Constantinopol, ciuma s-a propagat pe coastele Marii Negre, in insulele din Marea Egee, in Grecia, in Creta, in Cipru si la Alexandria, de unde, urmand Valea Nilului, s-a raspandit in Egipt. In paralel, ea a „atacat” Palestina, Libanul si Siria. Fiecare port, fiecare loc atins a devenit un camin de la care s-a raspandit apoi boala teribila.
(va urma)