Ghe NICA-Blog: Lacul Vostok(1)

miercuri, 12 octombrie 2011

Lacul Vostok(1)

Lacul Vostok

*Foto:Wikimedia Commons

Lacul Vostok este unul dintre cele mai misterioase lacuri de pe planeta noastra. Se gaseste la 4 km sub gheturi. Este cel mai mare din cele 68 de lacuri sub-glaciare ale Antarticii, lung de 224 km si larg de 48 km. Are o adancime de 501 metri si este unul dintre cele mai adanci de pe Terra. Varsta sa depaseste 1 milion de ani: ar putea deci sa povesteasca istoria evolutiei climaterice pe o perioada foarte lunga. Aceasta intindere de apa a fost descoperita la mijlocul anului 1970 si contine apa dulce (nu a fost niciodata explorata). Lacul a fost descoperit gratie observatiilor unui satelit care a detectat o cavitate mare cam cat insula Corsica sau lacul Ontario in mijlocul Antarcticii! Lacul Vostok este izolat de suprafata prin gheata ultimei glaciatiuni de acum 35 de milioane de ani si de atunci nu a mai vazut lumina cerului. Ceea ce vrea sa spuna ca este un sistem ecologic care a evoluat in paralel cu Terra de la “suprafata” pe care o cunoastem. Si nu este singurul: exista mai multe lacuri sub-antarctice, buzunare de apa, aproape peste tot, raspandite pe marele continent alb.

(va urma)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;