Obiectivul de 30 milioane de morti sovietici releveaza un “genocid planificat” si o “strategie alimentara” (eliminarea gurilor inutil de hranit in profitul aprovizionarii germane), precum si considerente demografice (exces de populatie rurala) si economice pe termen lung (necesitatea de a face loc colonistilor germani si de a moderniza industriile). Simultan, o parte din populatia pe cale de a fi lichidata fizic este redusa la sclavagism pentru nevoile marii industrii germane.
Istoricii contesta ideea foarte raspandita a caracterului irational sau exclusiv antisemit al genocidului, in ceea ce priveste distrugerea evreilor, care este extremitatea absoluta. Eliminarea, in Europa centrala si orientala, de vaste populatii dezvaluie o viziune foarte elaborata, la care au participat intelectuali eminenti din mai multe discipline, printre care demografii specializati in suprapopulatie.
Rasismul si in principal ura contra evreilor, asociate comunismului, au jucat, desigur, un rol determinant in genocidul evreilor, pe care l-a grabit si radicalizat razboiul din Est. S-a observat importanta cronologiei: invazia URSS, de la 22 iunie 1941, a fost insotita de numeroase pogromuri “de evrei si de comunisti”, planificate si puse in aplicare de einzatsgruppen-urile germane cu concursul uneori “spontan” al grupurilor nationaliste locale (in special cele din tarile Baltice sau ucrainiene).(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu