Ghe NICA-Blog: Cetea-Piatra Cetii-Cheile Intregalde(muntii Trascaului)

marți, 18 septembrie 2012

Cetea-Piatra Cetii-Cheile Intregalde(muntii Trascaului)

Cetea - Piatra Cetii - Cheile Intregalde.
-DRUMETIE-

Marcaj: triunghi rosu; lungime: 15 km; diferenta de nivel: 800 m; timp de mers:5,5-6 ore.

Din satul Benic, de pe ruta carosabila Galda de Jos - Intregalde spre nord, dupa 4 km se ajunge in localitatea Cetea. Pana la capatul din sus al satului se poate ajunge cu autoturisme, dar mai departe, numai pe jos. Urmand un drum de care, pe Valea Cetii in sus, la 1,5 km de la ultimele case se afla mica Cheia Cetii. Aici o cascada inalta de 5 m, a format o marmita de circa 3 m in diametru, denumita “Baile Romane”. Dupa circa 2 km, marcajul paraseste valea Cetii si urca spre vest, spre Piatra Cetii. La baza varfului, in Saua Dostina intersecteaza marcajul banda rosie a traseului nr 1, apoi urca pieptis pana in varf (1233 m), de unde avem o priveliste larga de jur imprejur. In continuare, marcajul trece prin saua deasupra satului Tecsesti, unde intersecteaza marcajul cruce galbena (Cabana Ramet - Intregalde). Mai departe, traseul urca spre sud-vest, pe platoul carstic al Muntilor Cetii. Aici, unde relieful pare haotic, cu o multime de doline, este necesara o atentie mai mare in orientare de a gasi continuarea traseului. Din mijlocul platoului, ocolim spre nord culmea vestica, apoi cotim spre sud-vest si pe un bot de deal coboram la Modolesi la capatul superior al Cheii Intregalde.
Sursa:scrigroup.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;