Şesul Padiş şi zona Cabanei Padiş
*Drumetie
Situat la o altitudine medie de 1225 m, Şesul Padiş se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se drenează apele de precipitaţii ce vor ieşi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga.
El este delimitat la nord de Muntele Măgura Vânătă, la vest de Muntele Boghii, la est de Vârful Biserica Moţului, iar la sud de o serie de culmi joase (Tomasca, Rotunda, Răchita). Pe colinele din jurul şesului se întâlnesc numeroase câmpuri de lapiezuri şi păduri.
În partea dinspre Măgura Vânătă există numeroase ponoare în care se pierd râurile ce coboară de pe versant.
Partea vestică a şesului reprezintă o câmpie plină cu doline de mici dimensiuni, unele cu o apă tulbure datorită solului acid. Aici, sub Muntele Boghii, se află Cantonul Sivic Padiş. Lângă canton se află un izvor, singura sursă de apa potabilă din zonă.
În extremitatea nordică a şesului, în şaua ce-l desparte de Poiana Vărăşoaia, se află Peştera Padiş, cu aspect de galerie descendentă ce pătrunde sub Muntele Boghii. În partea estică şesul este fragmentat de văile Trânghieşti şi Gârjoaba, între acestea existând un platou ce coboară treptat spre sud, aici aflându-se Cabana Padiş. Zona Cabanei Padiş este dominată de Vârful Biserica Moţului (1.458 m), un punct de belvedere deosebit, cu largi perspective asupra întregului platou, a versantului împădurit al Muntelui Măgura Vânătă şi a "zidului" Cârligate-Piatra Arsă. Biserica Moţului este un fel de far al Padişului, punct de reper pentru zona Cabanei. Versantul estic al Bisericii Moţului este domol, oferind însă privelişti largi asupra Vârfului Călineasa, Platoului Scărişoara, Platoului Lumea Pierdută şi Masivului Biharia (recunoscut prin Vârful Curcubăta Mare de 1.848 m, pe care se afla releul de televiziune).
Sursa:parcapuseni.ro
*Drumetie
Situat la o altitudine medie de 1225 m, Şesul Padiş se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se drenează apele de precipitaţii ce vor ieşi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga.
El este delimitat la nord de Muntele Măgura Vânătă, la vest de Muntele Boghii, la est de Vârful Biserica Moţului, iar la sud de o serie de culmi joase (Tomasca, Rotunda, Răchita). Pe colinele din jurul şesului se întâlnesc numeroase câmpuri de lapiezuri şi păduri.
În partea dinspre Măgura Vânătă există numeroase ponoare în care se pierd râurile ce coboară de pe versant.
Partea vestică a şesului reprezintă o câmpie plină cu doline de mici dimensiuni, unele cu o apă tulbure datorită solului acid. Aici, sub Muntele Boghii, se află Cantonul Sivic Padiş. Lângă canton se află un izvor, singura sursă de apa potabilă din zonă.
În extremitatea nordică a şesului, în şaua ce-l desparte de Poiana Vărăşoaia, se află Peştera Padiş, cu aspect de galerie descendentă ce pătrunde sub Muntele Boghii. În partea estică şesul este fragmentat de văile Trânghieşti şi Gârjoaba, între acestea existând un platou ce coboară treptat spre sud, aici aflându-se Cabana Padiş. Zona Cabanei Padiş este dominată de Vârful Biserica Moţului (1.458 m), un punct de belvedere deosebit, cu largi perspective asupra întregului platou, a versantului împădurit al Muntelui Măgura Vânătă şi a "zidului" Cârligate-Piatra Arsă. Biserica Moţului este un fel de far al Padişului, punct de reper pentru zona Cabanei. Versantul estic al Bisericii Moţului este domol, oferind însă privelişti largi asupra Vârfului Călineasa, Platoului Scărişoara, Platoului Lumea Pierdută şi Masivului Biharia (recunoscut prin Vârful Curcubăta Mare de 1.848 m, pe care se afla releul de televiziune).
Sursa:parcapuseni.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu