Mozăceni
de Cicerone Ionitoiu
#3
Comună aşezată tot pe Dâmboviţa, spre sfârşitul anului a trecut la acţiuni serioase. Au baricadat şoseaua pentru a nu putea intra forţele de represiune, au tăiat legăturile telefonice şi au alungat autorităţile comunale şi miliţia din sat, devenind independenţi. Au devastat Sfatul popular şi, după ce au luat cererile de înscriere în colectiv, le-au dat foc.
Au pus după aceea mâna pe activiştii de partid care-i forţaseră să se înscrie, şi le-au dat o bătaie ca să ţină minte. Nu au uitat să treacă şi la destrămarea gospodăriei colective, luându-şi vitele şi utilajele. După ce au intervenit forţele represive, s-a trecut la arestări şi 15-20 au fost ridicaţi şi duşi în lagările de exterminare prin muncă forţată. Printre ei se numără:
Belu S. Constantin, n.8-06-1912, care a participat şi la acţiunile de demolare din satele comunei
(Dumbrăveni si Mişei), a primit 48 luni condamnare.
Călugâru I. Marin, n.22-01-1923, a primit 48 luni de muncă forţată.
Dobrinoiu C. Ioan, n.4-10-1939, a fost condamnat la 48 luni.
Ivan Şt. Ion-zis Răducanu, n.19-03-1915, a fost condamnat la 60 luni şi, dus la muncă forţată, a refuzat să fie sclav.
Mocănete l. Păun, n.10-04-1897, a primit 48 luni de muncă forţată. Sia T. Gheorghe,.n.29-08-1923, a primit 60 de luni. Sia A.Nicolae, n.24-04-1913, a fost condamnat 48 de luni. Voicu D. Dumitru, n.23-04-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
Numărul lor a fost mult mai mare şi exemplul a fost urmat, ajungând să se revolte satele unul după altul până la Olt-şi chiar 3-4 în acelaşi timp.
RĂSCĂIETI
Două comune aşezate în reţeaua izvoarelor pâraielor ce formează râul NeajIov, la sud de Gă¬ieşti, au fost în centrul focului revoluţionar din Ianuarie 1961. După ce de un an de zile erau hărţuiţi, arestând azi pe unul, mâine pe altul, ridicându-le din ogradă păsările şi din pătule bruma de grăunţe ce mai aveau, aceşti ţărani ajunşi la limita răbdării n-au mai putut suporta presiunile făcute de activişti, care zi şi noapte erau pe capul lor ca să iscălească. Fugeau bieţii oameni, dar sbirii nu plecau de acasă, se aşezau la masă şi îi consumau omului ce găseau prin cuibare sau prin găleţi, rămas de la Crăciun. Îi mai beau şi vinul din beci, şi apoi îşi băteau şi joc de nevestele lor.
Într-o Sâmbătă, pe 21 Ianuarie 1961, după ce le dăduseră lacrimile de ce văzuseră, Marin D. Nicolae a lui Puricei, cu Gheorghe Boiangiu şi Marin Ciuciulete, au fugit la biserică şi au început să tragă clopotul .Lumea a apucat ce a putut şi a fugit cu furci, topoare, pari, sape la sfatul popular. Alţii au ocupat telefoanele. Au răsturnat maşinile activiştilor. Unii au fugit ca potârnichiile, alţii au simţit pe spatele lor furia poporului.
Învăţătorul Ciucă Mircea, cel ce forţase sătenii să dea pământul la colectiv, nu a scăpat teafăr din mâinile vlăguite de muncă pentru alţii .Secretarului sfatului i-au devastat casa, iar el de asemenea nu a scăpat nebătut. Oamenii au pus mâna pe cereri, au spart dulapul-alţii au fost la sediul colectivului şi au lovit şi spart ce le-a ieşit în cale.
Activiştii fugiţi au alarmat şefii lor şi vestea revoltei a ajuns la Bucureşti. Spre seară, după ce a sosit armata, şi-a făcut apariţia şi Ceauşescu, care-după nevastă-era vecin cu satul ei, Petreşti. Pentru că era cu grad de general, a dat dispoziţie să se tragă cu toate armele din dotare. Aveai impresia câ eşti pe front. Şi în această atmosferă războinică a intrat, însoţit de 28 maşini de securitate, unele pline, altele goale-doar cu şofer, ca să plece încărcate.
Cât de general era, îi era frică. O mai păţise la Vadu Roşca, când fugise din faţa măciucii lui Toader Iordache.
Cu tot focul ce s-a abătut asupra celor două sate,. a fost rânit doar Ion Ungureanu. Şi a început vânătoarea după oameni.
Când au intrat în curtea lui Stan Rădulescu ca să-l caute, acesta, din pod, a început să strige: „Săriţi, fraţilor,că au venit americani peste mine !".
Au făcut ravagii câteva zile. Unul Ionică Lăzărescu îi conducea pe la casele oamenilor. La unul dintre ţărani, care nu era acasă, după ce s-au săturat şi-au făcut treaba mare în putina cu brânză, în faţa copilaşilor care plângeau că nu mai au ce mânca.
Pe tuşa Anica din Răscăieţi au luat-o de ceafă, i-au dat cu tuşiera în nas, şi apoi au dat-o cu capul de cerere: „Uite, babo, ce ai făcut: te-ai înscris în colectiv nesilită de nimeni !" A scăpat nearestată.
Peste 200 de ţărani au fost găsiţi până la urmă, ridicaţi şi loviţi în pumni şi cu patul puştilor, şi suiţi în camioanele goale. De exemplu, ţăranul Marin St. Necula a fost ridicat cu fratele, cumnatul, mama şi tata. Cinci dintr-o casă.
Ajunşi la Piteşti, ţăranii au fost supuşi la torturi îngrozitoare. Lui Anghel Ilie din Vişina, anchetatorul Micudelu Constantin i-a scos testicolul cu creionul. O altă metodă barbară prin care povesteau că a(u) trecut a fost legarea fedeleş şi ridicarea la 3 metri cu scripetele, de unde li se da drumul să cadă pe ciment. Şi nu o dată; de 3-4 ori, până leşinau si erau treziţi cu apă-în luna ianuarie. Unul dintre ei, Dinu Gheorghe, după condamnare la scurt timp a murit în temniţă din cauza chinurilor de la anchete.
Înscenându-le proces de rebeliune, au fost condamnaţi 39 de ţărani din Răscăieţi la un total de 470 ani închisoare, iar din Vişina 24 ţărani-condamnaţi la 291 ani. În afară de aceştia au fost foarte mulţi internaţi, de la 24 la 60 luni de muncă forţată, în lagările de exterminare din Bălţile Dunării.
Pentru suferinţa lor îndurată în apărarea pământului moştenit din străbuni sau câştigată prin fapte de arme pe câmpul de luptă, pentru dăruirea lor în înfruntarea cu fiarele comuniste ce urmăreau distrugerea fiinţei umane, numele acestor martiri merită sa fie înscrise în cartea de aur a rezistenţei româneşti.
Din satul Răscâieţi-Dâmboviţa au fost arestaţi si condamnaţi fie la închisoare, fie la internare în lagăr:
Anca Radu; Anghel Ilie; Badea Gheorghe, Bărbulescu Constantin-student;Bogdan Gheorghe; Bogdan R. Nicolae, născut 10-04-1932, condamnat la 48 de luni; Buibar A. Constantin; Buibar N. Constantin; Cătălina I. Gheorghe-zis Pişcanu, născut 3-07-1930, a fost condamnat la 60 luni; Cârstea Iordan; Chiriţă P. Gheorghe, născut 13-06-1914, condamnat 48 luni; Chiriţă I. Marin, născut 15-03 1926, condamnat la 60 de luni; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, condamnat la 60 de luni; Ciotea R. Ion, născut 18-01-1942, a fost condamnat 48 de luni; Ciotea Şt. Zamfir, născut 13-07-1922, a fost condamnat la 60 de luni; Ciocmata Marin; Damoilă Ilie; Filea V.Danilă, născut 15-05-1905, condamnat 48 luni; Filea M. Măria-zisă Niţa, născută 15-06-1915, condamnată la 48 de luni; Gavăţ Constantin; Grigore G. Nicolae; Ilie L. Alexandru, născut 15-09-1915, condamnat 60 de luni; Ilie Gheorghe; Ivan Dumitra; Ivan Dumitru; Ivan M. Marin, născut 1929, condamnat la 36 luni; Mihăiescu Ion; Necula R. Gheorghe; Necula I. Marin; Necula St. Marin; Necula N. Stan; Nuţă Ion, Nuţă Marin; Petre Constantin; Pisică Nat. Nicolae, născut 29-05-1933 condamnat la 60 de luni; Rădulescu Gheorghe; Rădulescu Stan; Stanciu Gheorghe; Stanciu Şt.Radu, născut 10-09-1932, condamnat 48 luni; Stana P. Marin; Stana R. Marin şi alţii.
COMUNA VIŞINA, SAT ÎNFRĂŢIT CU RĂSCĂIEŢII
Boiangiu Gheorghe; Busuioc Nicolae; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, a fost condamnat la 60 de luni; Ciuciulei Gheorghe; Ciuciulei Marin; Ciuciulei Stan; Dinu Gheorghe-a murit la închisoare; Dinulescu Alexandru; Guţă Marin; Istrate D. Marin, născut 17-03-1939, condamnat 60 luni; Istrate Nicolae; Lăzărescu Ilie; Motoc Anghel; Nicolae B. Marin-zis Purice, arestat pe 9 Februarie 1961, bătut 2 luni zi şi noapte, condamnat 72 luni şi dus la Periprava, unde a stat 3 ani şi 3 luni; Onete Gh. Marin; Rădoi Carol; Popescu Măria; Popescu Zoia; Popescu Petre; Rotaru Gheorghe; Sultana Dumitru; Sultana Ştefan; Torcea Constantin; Torcea N. Florica, născută 24-12-1925, a fost condamnată la 36 de luni; şi alţii.
COM. PETREŞTI -GĂEŞTI
Comună între Vişina si Găeşti, în care Ceauşeasca s-a născut şi a rămas repetentă, a fost teatrul unei revolte în Ianuarie 1961. Ţăranii forţaţi să intre în colectiv au refuzat, iar cei ce făcuseră greşeala au voit să plece. Cu toţii s-au dus la Sfat să-şi ia cererile de adeziune şi s-au năpustit asupra colectivului să-l distrugă. Şi ceva au reuşit.
A intervenit armata şi securitatea, care a trecut la arestări, bătăi la Piteşti şi condamnări la muncă forţată. Chinurile şi pedepsele au fost mari datorită intervenţiei „copilei" satului:
Dinu Şt. Anghel, născut 1927, condamnat la 60 luni; Dinu Gh. Marin, născut în 1931, condam¬nat la 60 de luni; Dinu Gh. Stan-zis Gogan, născut pe 1926, condamnat 60 de luni; Băncilă D. Iancu, născut 1911, condamnat la 60 de luni; Ioniţă Gh. Gheorghe, născut 1902, condamnat la 48 de luni; Iordache I. Eugeniu, născut 1902, a fost condamnat la 48 de luni; Matei I. Anghel, născut în 1927, a fost condamnat 60 luni; Pantea S. Vasile, născut 1936, condamnat 60 de luni; Rabie D. Stan, născut 1941, condamnat la 60 de luni; Slăvilă Măria-zisă Jana, născută 1939, a fost condamnată la 36 de luni;
Tică A. Constantin-zis Sotir, născut 1932, condamnat la 60 luni; Toma N. Stan, născut 1941, a fost condamnat la 60 de luni; Zamfirache C .Marin,.născut în 1913, a fost condamnat la 36 luni. Au fost arestaţi peste 50 ţărani.
MORTENI-Găeşti
Comună aşezată pe Neajlov, la vreo 10 km vest de Petreşti, a cunoscut deopotrivă furia ţăranilor împotriva colectivului. Au sărit pe el, l-au distrus, şi şi-au luat cererile înapoi. A intervenit armata-alertată de activiştii care au fugit împreună cu miliţia, şi securitatea a trecut imediat la arestări. Peste 20 săteni au cunoscut barbaria securităţii din Piteşti şi, cu oasele sdrobite, au luat drumul lagârilor de exterminare prin muncă forţată. Printre ei s-au reţinut:
Alexandru A. Dumitru, n.27-11-1935, a fost condamnat la 60 de luni; Ciobanu I. Soare, n.2-11-1926, a primit 60 luni de muncă forţată; Micu Gr. Marin-zis Tabacu, n.24-01-1915, a fost con¬damnat la 48 luni; Paparete I. Marin-zis Ghiburici, n:7-11-1931, a fost condamnat la 60 de luni; Piciu C. Petre, n.2-10-1926, a fost condamnat la 48 de luni; Şerban Gh. Ilie, n.22-04-1934, a fost condamnat la 60 de luni; Sanda T. Tudor-zis Neagu Tudor, zis Turică-născut 24-12-1916, a fost condamnat la 48 de luni; Tatomir M. Măria, născută 15-07-1933, a fost condamnată la 48 de luni; Tarpazan E. Marin, n.3-09-1940, a bătut bine activiştii de partid-a fost condamnat la 48 luni; Ungureanu Şt. Florea, născut pe 10-05-1927, a lovit si mai bine pe activişti si a primit 60 de luni; Zamfir D. Ion, n.3-06-1942, a lovit bine şi a spart şi colectivul. A fost condamnat 60 luni.
JUGURENI- Găeşti
Comună pe Neajlov, la răsărit de Petreşti, a fost prezentă în lupta împotriva colectivizării, par¬ticipând la campania de retragere din colectiv-ridicându-se cu ce aveau la îndemână pentru distrugerea lui. A fost nevoie de intervenţia armatei şi de arestări. Duşi la Piteşti şi chinuiţi, au ajuns la munca forţată din Bălţile Dunării. Printre ei s'au numărat:
Mocanu A. Ioan, născut pe 3-10-1897, a fost condamnat la 60 de luni; Paraschiv I. Dragomir, născut pe 27-07-1897, a fost condamnat 60 de luni; Stan M. Badea, născut pe 7-03-1932, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată; Stănică D. Cristea, născut pe 1-11-1921, a fost condamnat la 60 de luni-şi alţii.
ULIEŞTI
Comună situată pe Neajlov, în aval de Petreşti, nu a putut suporta ruşinea de a accepta furtul pă¬mânturilor, ce li se făcuse prin colectivizarea forţată. Cu ce au putut, s'au adunat la sfatul popular şi la sediul colectivului, au forţat şi au pătruns, reuşind să-şi ia cererile de înscriere.
S-au făcut arestări printre ţărani şi (au fost) duşi la securitatea din Piteşti, zdrobiţi şi apoi trimişi la munca forţată. Printre ei s'au numărat si:
Cartojanu I. Trandafira, născută pe 23-04-1917, a fost condamnată la 36 luni după ce reuşise să pătrundă în sediul G.A.C. şi să-şi ia cererea; Niculescu Nat. Ion, născut 14-12-1923, a fost socotit printre cei mai dârji, care i-a antrenat şi pe ceilalţi-a fost condamnat la 60 de luni; Toma N. Titu, născut 25-03-1920, a forţat intrarea în Sfatul popular, luând cererile. A primit 48 de luni.
VÂNĂTORII MARI
Comună aşezată la sud de Ulieşti. tot pe râul Neajlov, a răspuns prezent în acţiunea de împotri¬vire colectivizârii. Şi aici un grup de ţărani revoltaţi s'au dus la sfat şi au forţat să le restituie cererile de înscriere forţată. A sosit securitatea şi a făcut arestări. Printre cei reţinuţi si trecuţi prin Piteşti se (numără):
Barbu Ştefan, născut în anul revoltei din 1907, a fost între cei ce au condus nemulţumirile din revolta din 1961-şi a fost condamnat la 48 de luni muncă în Bălţile Dunării; Bădică Şt. Florea, un tânăr curajos, a fost prezent în grupul ce a asaltat sfatul popular-a primit 48 luni muncă forţată; Tartan D. Marin, un bătrân de 67 ani, născut pe 22-03-1893, a fost în fruntea sătenilor care cereau să părăsească colectivul. A fost condamnat la 60 luni muncă forţată-şi alţii.
CARTOJANI
De pe valea NeajIovului, flacăra revoltei a sărit pe valea pârâului Dâmbovnic şi s'a aprins în co¬muna Cartojani. Şi aici s-au ridicat săteni care s'au dus la sfatul popular cerând desfiinţarea colec¬tivului, cerând restituirea pământurilor şi atelajelor. S'au făcut arestări. Printre capii revoltei securitatea 1-a considerat pe Vişan I. Anghel, n.23-03-1906, pe care l-au condamnat la 48 luni.
CĂTUNU
De pe Dâmbovnic, teatrul nemulţumirilor s-a mutat pe Glavacioc, acolo unde cu un deceniu în urmă cursese sânge între Ciuperceni si Siliştea. Acum, în 1961, asistăm la revolta din com. Cătunu-cauzată de forţarea intrării în colectiv de către stat şi refuzul ţăranilor, care doreau să părăsească colectivele. Şi aici s'a strigat împotriva comunismului, şi aici au intrat în gospodăria colectivă să ceară restituirea celor luate cu forţa, şi aici a venit securitatea .
Printre cei arestaţi s'au numărat şi:
Dincă I. Dumitru, născut pe 28-05-1931, condamnat la 36 luni; Motofei Gh. Stan, născut pe 20¬03-1921, condamnat 36 luni; Şerban Şt.Neagu, n.10-10-1928, condamnat la 36 luni muncă forţată-şi alţii.
ŞELARU
Această comună situată tot pe Glavacioc, la nord puţin de Siliştea, s'a ridicat şi a asaltat colec¬tivul cu cereri de restituirea bunurilor care li s'au luat cu forţa. Au fost arestări, şi printre ei se numără :
Tilinca C. Anghel, născut pe 4-06-1906, şi care a fost condamnat la 48 luni pentru participare la dezordinile ce au avut loc.
ŞTEFAN CEL MARE
Comună situată la nord de Siliştea, pe pârâul Glavacioc, cu femei în frunte au luat cu asalt sfatul popular, ca să ceară restituirea avizelor, protestând că regimul i-a minţit şi munca le-a fost furată. Alţii au mers la colectiv, au.forţat pe preşedinte şi au distrus arhiva.
Securitatea a făcut arestări, printre care s'au numărat:
Buzea I. Marin, născut 9-07-1930, condamnat 60 de luni; Stancu Stana, n.4-03-1906, condam¬nată la 24 luni; Trăistaru Gh. Radu, n.20-04-1919, condamnat 60 luni.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0033]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti
de Cicerone Ionitoiu
#3
Comună aşezată tot pe Dâmboviţa, spre sfârşitul anului a trecut la acţiuni serioase. Au baricadat şoseaua pentru a nu putea intra forţele de represiune, au tăiat legăturile telefonice şi au alungat autorităţile comunale şi miliţia din sat, devenind independenţi. Au devastat Sfatul popular şi, după ce au luat cererile de înscriere în colectiv, le-au dat foc.
Au pus după aceea mâna pe activiştii de partid care-i forţaseră să se înscrie, şi le-au dat o bătaie ca să ţină minte. Nu au uitat să treacă şi la destrămarea gospodăriei colective, luându-şi vitele şi utilajele. După ce au intervenit forţele represive, s-a trecut la arestări şi 15-20 au fost ridicaţi şi duşi în lagările de exterminare prin muncă forţată. Printre ei se numără:
Belu S. Constantin, n.8-06-1912, care a participat şi la acţiunile de demolare din satele comunei
(Dumbrăveni si Mişei), a primit 48 luni condamnare.
Călugâru I. Marin, n.22-01-1923, a primit 48 luni de muncă forţată.
Dobrinoiu C. Ioan, n.4-10-1939, a fost condamnat la 48 luni.
Ivan Şt. Ion-zis Răducanu, n.19-03-1915, a fost condamnat la 60 luni şi, dus la muncă forţată, a refuzat să fie sclav.
Mocănete l. Păun, n.10-04-1897, a primit 48 luni de muncă forţată. Sia T. Gheorghe,.n.29-08-1923, a primit 60 de luni. Sia A.Nicolae, n.24-04-1913, a fost condamnat 48 de luni. Voicu D. Dumitru, n.23-04-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
Numărul lor a fost mult mai mare şi exemplul a fost urmat, ajungând să se revolte satele unul după altul până la Olt-şi chiar 3-4 în acelaşi timp.
RĂSCĂIETI
Două comune aşezate în reţeaua izvoarelor pâraielor ce formează râul NeajIov, la sud de Gă¬ieşti, au fost în centrul focului revoluţionar din Ianuarie 1961. După ce de un an de zile erau hărţuiţi, arestând azi pe unul, mâine pe altul, ridicându-le din ogradă păsările şi din pătule bruma de grăunţe ce mai aveau, aceşti ţărani ajunşi la limita răbdării n-au mai putut suporta presiunile făcute de activişti, care zi şi noapte erau pe capul lor ca să iscălească. Fugeau bieţii oameni, dar sbirii nu plecau de acasă, se aşezau la masă şi îi consumau omului ce găseau prin cuibare sau prin găleţi, rămas de la Crăciun. Îi mai beau şi vinul din beci, şi apoi îşi băteau şi joc de nevestele lor.
Într-o Sâmbătă, pe 21 Ianuarie 1961, după ce le dăduseră lacrimile de ce văzuseră, Marin D. Nicolae a lui Puricei, cu Gheorghe Boiangiu şi Marin Ciuciulete, au fugit la biserică şi au început să tragă clopotul .Lumea a apucat ce a putut şi a fugit cu furci, topoare, pari, sape la sfatul popular. Alţii au ocupat telefoanele. Au răsturnat maşinile activiştilor. Unii au fugit ca potârnichiile, alţii au simţit pe spatele lor furia poporului.
Învăţătorul Ciucă Mircea, cel ce forţase sătenii să dea pământul la colectiv, nu a scăpat teafăr din mâinile vlăguite de muncă pentru alţii .Secretarului sfatului i-au devastat casa, iar el de asemenea nu a scăpat nebătut. Oamenii au pus mâna pe cereri, au spart dulapul-alţii au fost la sediul colectivului şi au lovit şi spart ce le-a ieşit în cale.
Activiştii fugiţi au alarmat şefii lor şi vestea revoltei a ajuns la Bucureşti. Spre seară, după ce a sosit armata, şi-a făcut apariţia şi Ceauşescu, care-după nevastă-era vecin cu satul ei, Petreşti. Pentru că era cu grad de general, a dat dispoziţie să se tragă cu toate armele din dotare. Aveai impresia câ eşti pe front. Şi în această atmosferă războinică a intrat, însoţit de 28 maşini de securitate, unele pline, altele goale-doar cu şofer, ca să plece încărcate.
Cât de general era, îi era frică. O mai păţise la Vadu Roşca, când fugise din faţa măciucii lui Toader Iordache.
Cu tot focul ce s-a abătut asupra celor două sate,. a fost rânit doar Ion Ungureanu. Şi a început vânătoarea după oameni.
Când au intrat în curtea lui Stan Rădulescu ca să-l caute, acesta, din pod, a început să strige: „Săriţi, fraţilor,că au venit americani peste mine !".
Au făcut ravagii câteva zile. Unul Ionică Lăzărescu îi conducea pe la casele oamenilor. La unul dintre ţărani, care nu era acasă, după ce s-au săturat şi-au făcut treaba mare în putina cu brânză, în faţa copilaşilor care plângeau că nu mai au ce mânca.
Pe tuşa Anica din Răscăieţi au luat-o de ceafă, i-au dat cu tuşiera în nas, şi apoi au dat-o cu capul de cerere: „Uite, babo, ce ai făcut: te-ai înscris în colectiv nesilită de nimeni !" A scăpat nearestată.
Peste 200 de ţărani au fost găsiţi până la urmă, ridicaţi şi loviţi în pumni şi cu patul puştilor, şi suiţi în camioanele goale. De exemplu, ţăranul Marin St. Necula a fost ridicat cu fratele, cumnatul, mama şi tata. Cinci dintr-o casă.
Ajunşi la Piteşti, ţăranii au fost supuşi la torturi îngrozitoare. Lui Anghel Ilie din Vişina, anchetatorul Micudelu Constantin i-a scos testicolul cu creionul. O altă metodă barbară prin care povesteau că a(u) trecut a fost legarea fedeleş şi ridicarea la 3 metri cu scripetele, de unde li se da drumul să cadă pe ciment. Şi nu o dată; de 3-4 ori, până leşinau si erau treziţi cu apă-în luna ianuarie. Unul dintre ei, Dinu Gheorghe, după condamnare la scurt timp a murit în temniţă din cauza chinurilor de la anchete.
Înscenându-le proces de rebeliune, au fost condamnaţi 39 de ţărani din Răscăieţi la un total de 470 ani închisoare, iar din Vişina 24 ţărani-condamnaţi la 291 ani. În afară de aceştia au fost foarte mulţi internaţi, de la 24 la 60 luni de muncă forţată, în lagările de exterminare din Bălţile Dunării.
Pentru suferinţa lor îndurată în apărarea pământului moştenit din străbuni sau câştigată prin fapte de arme pe câmpul de luptă, pentru dăruirea lor în înfruntarea cu fiarele comuniste ce urmăreau distrugerea fiinţei umane, numele acestor martiri merită sa fie înscrise în cartea de aur a rezistenţei româneşti.
Din satul Răscâieţi-Dâmboviţa au fost arestaţi si condamnaţi fie la închisoare, fie la internare în lagăr:
Anca Radu; Anghel Ilie; Badea Gheorghe, Bărbulescu Constantin-student;Bogdan Gheorghe; Bogdan R. Nicolae, născut 10-04-1932, condamnat la 48 de luni; Buibar A. Constantin; Buibar N. Constantin; Cătălina I. Gheorghe-zis Pişcanu, născut 3-07-1930, a fost condamnat la 60 luni; Cârstea Iordan; Chiriţă P. Gheorghe, născut 13-06-1914, condamnat 48 luni; Chiriţă I. Marin, născut 15-03 1926, condamnat la 60 de luni; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, condamnat la 60 de luni; Ciotea R. Ion, născut 18-01-1942, a fost condamnat 48 de luni; Ciotea Şt. Zamfir, născut 13-07-1922, a fost condamnat la 60 de luni; Ciocmata Marin; Damoilă Ilie; Filea V.Danilă, născut 15-05-1905, condamnat 48 luni; Filea M. Măria-zisă Niţa, născută 15-06-1915, condamnată la 48 de luni; Gavăţ Constantin; Grigore G. Nicolae; Ilie L. Alexandru, născut 15-09-1915, condamnat 60 de luni; Ilie Gheorghe; Ivan Dumitra; Ivan Dumitru; Ivan M. Marin, născut 1929, condamnat la 36 luni; Mihăiescu Ion; Necula R. Gheorghe; Necula I. Marin; Necula St. Marin; Necula N. Stan; Nuţă Ion, Nuţă Marin; Petre Constantin; Pisică Nat. Nicolae, născut 29-05-1933 condamnat la 60 de luni; Rădulescu Gheorghe; Rădulescu Stan; Stanciu Gheorghe; Stanciu Şt.Radu, născut 10-09-1932, condamnat 48 luni; Stana P. Marin; Stana R. Marin şi alţii.
COMUNA VIŞINA, SAT ÎNFRĂŢIT CU RĂSCĂIEŢII
Boiangiu Gheorghe; Busuioc Nicolae; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, a fost condamnat la 60 de luni; Ciuciulei Gheorghe; Ciuciulei Marin; Ciuciulei Stan; Dinu Gheorghe-a murit la închisoare; Dinulescu Alexandru; Guţă Marin; Istrate D. Marin, născut 17-03-1939, condamnat 60 luni; Istrate Nicolae; Lăzărescu Ilie; Motoc Anghel; Nicolae B. Marin-zis Purice, arestat pe 9 Februarie 1961, bătut 2 luni zi şi noapte, condamnat 72 luni şi dus la Periprava, unde a stat 3 ani şi 3 luni; Onete Gh. Marin; Rădoi Carol; Popescu Măria; Popescu Zoia; Popescu Petre; Rotaru Gheorghe; Sultana Dumitru; Sultana Ştefan; Torcea Constantin; Torcea N. Florica, născută 24-12-1925, a fost condamnată la 36 de luni; şi alţii.
COM. PETREŞTI -GĂEŞTI
Comună între Vişina si Găeşti, în care Ceauşeasca s-a născut şi a rămas repetentă, a fost teatrul unei revolte în Ianuarie 1961. Ţăranii forţaţi să intre în colectiv au refuzat, iar cei ce făcuseră greşeala au voit să plece. Cu toţii s-au dus la Sfat să-şi ia cererile de adeziune şi s-au năpustit asupra colectivului să-l distrugă. Şi ceva au reuşit.
A intervenit armata şi securitatea, care a trecut la arestări, bătăi la Piteşti şi condamnări la muncă forţată. Chinurile şi pedepsele au fost mari datorită intervenţiei „copilei" satului:
Dinu Şt. Anghel, născut 1927, condamnat la 60 luni; Dinu Gh. Marin, născut în 1931, condam¬nat la 60 de luni; Dinu Gh. Stan-zis Gogan, născut pe 1926, condamnat 60 de luni; Băncilă D. Iancu, născut 1911, condamnat la 60 de luni; Ioniţă Gh. Gheorghe, născut 1902, condamnat la 48 de luni; Iordache I. Eugeniu, născut 1902, a fost condamnat la 48 de luni; Matei I. Anghel, născut în 1927, a fost condamnat 60 luni; Pantea S. Vasile, născut 1936, condamnat 60 de luni; Rabie D. Stan, născut 1941, condamnat la 60 de luni; Slăvilă Măria-zisă Jana, născută 1939, a fost condamnată la 36 de luni;
Tică A. Constantin-zis Sotir, născut 1932, condamnat la 60 luni; Toma N. Stan, născut 1941, a fost condamnat la 60 de luni; Zamfirache C .Marin,.născut în 1913, a fost condamnat la 36 luni. Au fost arestaţi peste 50 ţărani.
MORTENI-Găeşti
Comună aşezată pe Neajlov, la vreo 10 km vest de Petreşti, a cunoscut deopotrivă furia ţăranilor împotriva colectivului. Au sărit pe el, l-au distrus, şi şi-au luat cererile înapoi. A intervenit armata-alertată de activiştii care au fugit împreună cu miliţia, şi securitatea a trecut imediat la arestări. Peste 20 săteni au cunoscut barbaria securităţii din Piteşti şi, cu oasele sdrobite, au luat drumul lagârilor de exterminare prin muncă forţată. Printre ei s-au reţinut:
Alexandru A. Dumitru, n.27-11-1935, a fost condamnat la 60 de luni; Ciobanu I. Soare, n.2-11-1926, a primit 60 luni de muncă forţată; Micu Gr. Marin-zis Tabacu, n.24-01-1915, a fost con¬damnat la 48 luni; Paparete I. Marin-zis Ghiburici, n:7-11-1931, a fost condamnat la 60 de luni; Piciu C. Petre, n.2-10-1926, a fost condamnat la 48 de luni; Şerban Gh. Ilie, n.22-04-1934, a fost condamnat la 60 de luni; Sanda T. Tudor-zis Neagu Tudor, zis Turică-născut 24-12-1916, a fost condamnat la 48 de luni; Tatomir M. Măria, născută 15-07-1933, a fost condamnată la 48 de luni; Tarpazan E. Marin, n.3-09-1940, a bătut bine activiştii de partid-a fost condamnat la 48 luni; Ungureanu Şt. Florea, născut pe 10-05-1927, a lovit si mai bine pe activişti si a primit 60 de luni; Zamfir D. Ion, n.3-06-1942, a lovit bine şi a spart şi colectivul. A fost condamnat 60 luni.
JUGURENI- Găeşti
Comună pe Neajlov, la răsărit de Petreşti, a fost prezentă în lupta împotriva colectivizării, par¬ticipând la campania de retragere din colectiv-ridicându-se cu ce aveau la îndemână pentru distrugerea lui. A fost nevoie de intervenţia armatei şi de arestări. Duşi la Piteşti şi chinuiţi, au ajuns la munca forţată din Bălţile Dunării. Printre ei s'au numărat:
Mocanu A. Ioan, născut pe 3-10-1897, a fost condamnat la 60 de luni; Paraschiv I. Dragomir, născut pe 27-07-1897, a fost condamnat 60 de luni; Stan M. Badea, născut pe 7-03-1932, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată; Stănică D. Cristea, născut pe 1-11-1921, a fost condamnat la 60 de luni-şi alţii.
ULIEŞTI
Comună situată pe Neajlov, în aval de Petreşti, nu a putut suporta ruşinea de a accepta furtul pă¬mânturilor, ce li se făcuse prin colectivizarea forţată. Cu ce au putut, s'au adunat la sfatul popular şi la sediul colectivului, au forţat şi au pătruns, reuşind să-şi ia cererile de înscriere.
S-au făcut arestări printre ţărani şi (au fost) duşi la securitatea din Piteşti, zdrobiţi şi apoi trimişi la munca forţată. Printre ei s'au numărat si:
Cartojanu I. Trandafira, născută pe 23-04-1917, a fost condamnată la 36 luni după ce reuşise să pătrundă în sediul G.A.C. şi să-şi ia cererea; Niculescu Nat. Ion, născut 14-12-1923, a fost socotit printre cei mai dârji, care i-a antrenat şi pe ceilalţi-a fost condamnat la 60 de luni; Toma N. Titu, născut 25-03-1920, a forţat intrarea în Sfatul popular, luând cererile. A primit 48 de luni.
VÂNĂTORII MARI
Comună aşezată la sud de Ulieşti. tot pe râul Neajlov, a răspuns prezent în acţiunea de împotri¬vire colectivizârii. Şi aici un grup de ţărani revoltaţi s'au dus la sfat şi au forţat să le restituie cererile de înscriere forţată. A sosit securitatea şi a făcut arestări. Printre cei reţinuţi si trecuţi prin Piteşti se (numără):
Barbu Ştefan, născut în anul revoltei din 1907, a fost între cei ce au condus nemulţumirile din revolta din 1961-şi a fost condamnat la 48 de luni muncă în Bălţile Dunării; Bădică Şt. Florea, un tânăr curajos, a fost prezent în grupul ce a asaltat sfatul popular-a primit 48 luni muncă forţată; Tartan D. Marin, un bătrân de 67 ani, născut pe 22-03-1893, a fost în fruntea sătenilor care cereau să părăsească colectivul. A fost condamnat la 60 luni muncă forţată-şi alţii.
CARTOJANI
De pe valea NeajIovului, flacăra revoltei a sărit pe valea pârâului Dâmbovnic şi s'a aprins în co¬muna Cartojani. Şi aici s-au ridicat săteni care s'au dus la sfatul popular cerând desfiinţarea colec¬tivului, cerând restituirea pământurilor şi atelajelor. S'au făcut arestări. Printre capii revoltei securitatea 1-a considerat pe Vişan I. Anghel, n.23-03-1906, pe care l-au condamnat la 48 luni.
CĂTUNU
De pe Dâmbovnic, teatrul nemulţumirilor s-a mutat pe Glavacioc, acolo unde cu un deceniu în urmă cursese sânge între Ciuperceni si Siliştea. Acum, în 1961, asistăm la revolta din com. Cătunu-cauzată de forţarea intrării în colectiv de către stat şi refuzul ţăranilor, care doreau să părăsească colectivele. Şi aici s'a strigat împotriva comunismului, şi aici au intrat în gospodăria colectivă să ceară restituirea celor luate cu forţa, şi aici a venit securitatea .
Printre cei arestaţi s'au numărat şi:
Dincă I. Dumitru, născut pe 28-05-1931, condamnat la 36 luni; Motofei Gh. Stan, născut pe 20¬03-1921, condamnat 36 luni; Şerban Şt.Neagu, n.10-10-1928, condamnat la 36 luni muncă forţată-şi alţii.
ŞELARU
Această comună situată tot pe Glavacioc, la nord puţin de Siliştea, s'a ridicat şi a asaltat colec¬tivul cu cereri de restituirea bunurilor care li s'au luat cu forţa. Au fost arestări, şi printre ei se numără :
Tilinca C. Anghel, născut pe 4-06-1906, şi care a fost condamnat la 48 luni pentru participare la dezordinile ce au avut loc.
ŞTEFAN CEL MARE
Comună situată la nord de Siliştea, pe pârâul Glavacioc, cu femei în frunte au luat cu asalt sfatul popular, ca să ceară restituirea avizelor, protestând că regimul i-a minţit şi munca le-a fost furată. Alţii au mers la colectiv, au.forţat pe preşedinte şi au distrus arhiva.
Securitatea a făcut arestări, printre care s'au numărat:
Buzea I. Marin, născut 9-07-1930, condamnat 60 de luni; Stancu Stana, n.4-03-1906, condam¬nată la 24 luni; Trăistaru Gh. Radu, n.20-04-1919, condamnat 60 luni.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0033]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu