Codul eticii turismului montan
Sa nu pleci niciodata intr-o excursie pentru care nu esti pregatit; alegeti intotdeauna ca tinta un itinerar realizabil, dar in clipa in care iti dai seama ca nu poti duce la bun sfarsit, renunta la el; sa ai intotdeauna o rezerva de timp si sa nu te intreci cu minutarul; sa nu fi mancator de piscuri, dar nici sa nu te feresti de excursii care pretind greutati.
Sa pregatesti fiecare excursie amanuntit, cu gandul si fapta, indiferent daca urci singur, cu prietenii sau calauzit. Echipamentul sufletesc trebuie sa fie tot atat de bine pregatit ca si echipamentul tau material. Cu oamenii pe care ii vei intalni pe munte sa stii sa te porti, insufletindu-le incredere si cautand sa-i intelegi. Sa nu ajungi unul dintre aceia care nu vad nimic in afara stancii; sa nu distrugi stanca infigand in ea fiare inutile, nu uita ca esti alpinist, nu constructor de drumuri; sa ai in vedere mereu ca in munti exista pericole pe care insa cu prevedere si intelepciune le poti evita.
Nu uita, cand esti pe munte, de educatia si buna crestere pe care le-ai primit de la mama si in scoala. Necuviinta, asprimea si grosolania nu inseamna nici pe de parte acelasi lucru cu bucuria si puterea; sa nu uiti ca excursia ta incepe din gara si ca, daca ai de gand sa asaltezi piscuri, nu ai dreptul de-a asalta scarile vagonului, demonstrand prin aceasta ca eati un tip teribil. Sa nu folosesti coarda si pitoanele drept firma a breslei tale. Pune-le in rucsac. Sa umbli cu schiurile si betele astfel incat sa nu ameninti nici ochii nici hainele vecinului tau. Daca te intalnesti in drum cu vreun calator singuratic, saluta-l sau raspunde-i la salut… Sa nu crezi ca pentru a fi turist e nevoie sa vorbesti pocit, in jargon, sau in breasla. Renunta la toate obiceiurile de mahala; cu totul altfel a inteles poetul cand a spus Auf der Berger ist die Freiheit (…in munti e libertatea).
Sa nu pangaresti locurile prin care treci si sa nu murdareati frumusetile naturii cu cioburi de sticla, coji de oua, hartii si cutii de conserve. Nu uita ca cel care vine dupa tine vrea sa bea din izvorul limpede pe care tocmai acum il tulburi. Sa nu sucesti niciodata indicatorul, nici macar in gluma, in directia opusa. Derutarea poate avea consecinte grave. Sa canti numai daca te pricepi si numai in timpul potrivit, deoarece, de cele mai multe ori, iodlerele nu se potrivesc gatlejului tau si, cu atat mai mult, urechilor celor din jur. In general, sa nu tipi pe munte, deoarece aceasta nu place nici oamenilor, nici animalelor si nici bine nu-ti face. Nu arunca cu pietre in vale, nici din greseala si nici in gluma.
Sa pretuiesti prietenia turistica in cel mai inalt grad. Daca esti calauza sau conducator, sa nu-ti manifesti superioritatea asupra celor mai slabi decat tine. Posibilitatile celui mai slab sa fie unitatea de masura a excursiei. Nu uita ca a parasi un om pe munte poate fi o crima. Daca esti intre cei calauziti, incearca sa te comporti cat mai bine si cauta sa inveti ori de cate ori ai ocazia. Nu uita ca nu cade nimeni alpinist din cer, dar ca un alpinist perfect poate cadea de pe munte. Fiecare strain care imparte cu tine bucuria unei excursii, sa-ti fie un prieten de doua ori mai pretios daca are nevoie de ajutorul tau, chiar daca acest ajutor nu consta decat dintr-o inghititura de apa din bidonul tau sau dintr-o privire pe harta ta.
Sa respecti cabana asa cum ar trebui sa-ti respecti propria casa. Sa nu ai in cabana pretentiile pe care le ai intr-un hotel luxos. Nu aduce cu tine in sufragerie schiuri sau pitoane, ploaie, frig sau murdarie si daca se poate, nici macar sudoarea ta. Nu cobori cabana la nivelul unei carciumi. Cabana este un loc de odihna si liniate pentru toti. Nu face uz de aparate de radio sau casetofon, incercand sa-ti impui poftele in privinta emisiunii. Sa nu te legi de personalul de serviciu, iar chitara s-o atingi numai daca intr-adevar stii s-o manuiesti. Peretii de stanca si cei ai cabanei nu-s pentru exercitiile de caligrafie. Alege-ti cu grija locul de dormit, dar renunta la el, de indata ce vezi ca altii mai obositi sau mai slabiti ca tine au nevoie de el. Nu te urca incaltat in pat si nici nu incerca sa urci sau sa cobori scarile in fuga atunci cand ai bocanci. Fii atent cu focul si lumina si nu uita ca cel ce raspunde de cabana este cabanierul. Lasa fiecare loc asa cum ai vrea sa-l gasesti, cand vei veni la cabana
Sa nu furi. Sa nu furi linistea si placerea altora. Dar nici sa nu furi bete, sau, eventual, curele care-ti lipsesc tie de la schiuri, sau florile pe care natura le-a lasat pentru toti. Sa nu dobori sau sa scijelesti arborii, numai pentru ca nu stii sa-ti folosesti altfel puterea.
Sa nu minti, sa nu te lauzi, sa nu exagerezi. Sa nu fi arogant si lasa pe fiecare fericit in felul sau, chiar daca-i vorba de un incepator sau un excursionist ocazional. Nu blestema niciodata vremea sau legaturile schiurilor. Nu injura. Respecta credintele si obiceiurile oamenilor de la munte si nu incepe sa-ti bati joc de ele. Nu uita ca esti oaspetele lor ca, de altfel, si al muntilor.
Pastreaza nepatata onoarea de turist si fii mandru ca eati o particica din aceasta nobila confrerie. Gandeste-te plin de respect la cei care au inaugurat poteca pe care mergi, oameni care au asezat piatra de temelie a turismului.
Nu dezonora muntii prin donquijotesti tentative de record, ci cauta sa le intelegi sufletul.
Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/Codul_eticii_turismului_montan/
Sa nu pleci niciodata intr-o excursie pentru care nu esti pregatit; alegeti intotdeauna ca tinta un itinerar realizabil, dar in clipa in care iti dai seama ca nu poti duce la bun sfarsit, renunta la el; sa ai intotdeauna o rezerva de timp si sa nu te intreci cu minutarul; sa nu fi mancator de piscuri, dar nici sa nu te feresti de excursii care pretind greutati.
Sa pregatesti fiecare excursie amanuntit, cu gandul si fapta, indiferent daca urci singur, cu prietenii sau calauzit. Echipamentul sufletesc trebuie sa fie tot atat de bine pregatit ca si echipamentul tau material. Cu oamenii pe care ii vei intalni pe munte sa stii sa te porti, insufletindu-le incredere si cautand sa-i intelegi. Sa nu ajungi unul dintre aceia care nu vad nimic in afara stancii; sa nu distrugi stanca infigand in ea fiare inutile, nu uita ca esti alpinist, nu constructor de drumuri; sa ai in vedere mereu ca in munti exista pericole pe care insa cu prevedere si intelepciune le poti evita.
Nu uita, cand esti pe munte, de educatia si buna crestere pe care le-ai primit de la mama si in scoala. Necuviinta, asprimea si grosolania nu inseamna nici pe de parte acelasi lucru cu bucuria si puterea; sa nu uiti ca excursia ta incepe din gara si ca, daca ai de gand sa asaltezi piscuri, nu ai dreptul de-a asalta scarile vagonului, demonstrand prin aceasta ca eati un tip teribil. Sa nu folosesti coarda si pitoanele drept firma a breslei tale. Pune-le in rucsac. Sa umbli cu schiurile si betele astfel incat sa nu ameninti nici ochii nici hainele vecinului tau. Daca te intalnesti in drum cu vreun calator singuratic, saluta-l sau raspunde-i la salut… Sa nu crezi ca pentru a fi turist e nevoie sa vorbesti pocit, in jargon, sau in breasla. Renunta la toate obiceiurile de mahala; cu totul altfel a inteles poetul cand a spus Auf der Berger ist die Freiheit (…in munti e libertatea).
Sa nu pangaresti locurile prin care treci si sa nu murdareati frumusetile naturii cu cioburi de sticla, coji de oua, hartii si cutii de conserve. Nu uita ca cel care vine dupa tine vrea sa bea din izvorul limpede pe care tocmai acum il tulburi. Sa nu sucesti niciodata indicatorul, nici macar in gluma, in directia opusa. Derutarea poate avea consecinte grave. Sa canti numai daca te pricepi si numai in timpul potrivit, deoarece, de cele mai multe ori, iodlerele nu se potrivesc gatlejului tau si, cu atat mai mult, urechilor celor din jur. In general, sa nu tipi pe munte, deoarece aceasta nu place nici oamenilor, nici animalelor si nici bine nu-ti face. Nu arunca cu pietre in vale, nici din greseala si nici in gluma.
Sa pretuiesti prietenia turistica in cel mai inalt grad. Daca esti calauza sau conducator, sa nu-ti manifesti superioritatea asupra celor mai slabi decat tine. Posibilitatile celui mai slab sa fie unitatea de masura a excursiei. Nu uita ca a parasi un om pe munte poate fi o crima. Daca esti intre cei calauziti, incearca sa te comporti cat mai bine si cauta sa inveti ori de cate ori ai ocazia. Nu uita ca nu cade nimeni alpinist din cer, dar ca un alpinist perfect poate cadea de pe munte. Fiecare strain care imparte cu tine bucuria unei excursii, sa-ti fie un prieten de doua ori mai pretios daca are nevoie de ajutorul tau, chiar daca acest ajutor nu consta decat dintr-o inghititura de apa din bidonul tau sau dintr-o privire pe harta ta.
Sa respecti cabana asa cum ar trebui sa-ti respecti propria casa. Sa nu ai in cabana pretentiile pe care le ai intr-un hotel luxos. Nu aduce cu tine in sufragerie schiuri sau pitoane, ploaie, frig sau murdarie si daca se poate, nici macar sudoarea ta. Nu cobori cabana la nivelul unei carciumi. Cabana este un loc de odihna si liniate pentru toti. Nu face uz de aparate de radio sau casetofon, incercand sa-ti impui poftele in privinta emisiunii. Sa nu te legi de personalul de serviciu, iar chitara s-o atingi numai daca intr-adevar stii s-o manuiesti. Peretii de stanca si cei ai cabanei nu-s pentru exercitiile de caligrafie. Alege-ti cu grija locul de dormit, dar renunta la el, de indata ce vezi ca altii mai obositi sau mai slabiti ca tine au nevoie de el. Nu te urca incaltat in pat si nici nu incerca sa urci sau sa cobori scarile in fuga atunci cand ai bocanci. Fii atent cu focul si lumina si nu uita ca cel ce raspunde de cabana este cabanierul. Lasa fiecare loc asa cum ai vrea sa-l gasesti, cand vei veni la cabana
Sa nu furi. Sa nu furi linistea si placerea altora. Dar nici sa nu furi bete, sau, eventual, curele care-ti lipsesc tie de la schiuri, sau florile pe care natura le-a lasat pentru toti. Sa nu dobori sau sa scijelesti arborii, numai pentru ca nu stii sa-ti folosesti altfel puterea.
Sa nu minti, sa nu te lauzi, sa nu exagerezi. Sa nu fi arogant si lasa pe fiecare fericit in felul sau, chiar daca-i vorba de un incepator sau un excursionist ocazional. Nu blestema niciodata vremea sau legaturile schiurilor. Nu injura. Respecta credintele si obiceiurile oamenilor de la munte si nu incepe sa-ti bati joc de ele. Nu uita ca esti oaspetele lor ca, de altfel, si al muntilor.
Pastreaza nepatata onoarea de turist si fii mandru ca eati o particica din aceasta nobila confrerie. Gandeste-te plin de respect la cei care au inaugurat poteca pe care mergi, oameni care au asezat piatra de temelie a turismului.
Nu dezonora muntii prin donquijotesti tentative de record, ci cauta sa le intelegi sufletul.
Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/Codul_eticii_turismului_montan/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu