Sexual Behavior in the Human Male
Alfred Kinsey a fost un biolog american care a pus bazele Instituttului Kinsey pentru Cercetare a Sexului, a Genului şi a Reproducerii. Înainte de a da curs unuia dintre cele mai vaste studii asupra reproducerii sexuale din istoria Statelor Unite, Kinsey a fost profesor de entomologie şi de zoologie. Este autorul a două din cele mai Controversate cărţi ale secolului 20, Sexual Behavior in the Human Male (1948) andSexual Behavior in the Human Female (1953). În aceste lucrări, Kinsey analizează date asupra frecvenţei cu care oamenii iau parte la diverse tipuri de activităţi sexuale, şi observă cum factori precum vârsta, statutul socio-economic şi legătura strânsă cu religia influenţează acest comportament sexual. De asemenea, Kinsey face multe comparaţii între compartamentul sexual al bărbaţilor şi cel al femeilor.
În anii 1940, cartea a şocat publicul şi a devenit imediat Controversată. A cauzat deopotrivă şoc şi jigniri grave, deoarece punea sub semnul întrebării credinţa convenţională asupra sexualităţii, şi pentru că aborda subiecte care până atunci fuseseră tabu. Alfred Kinsey este considerat a fi tatăl sexologiei, care este studiul ştiinţific sistematic al sexualităţii umane. Activitatea sa a influenţat profund valorile sociale şi culturale din SUA, precum şi din alte ţări. Dar, după o examinare a datelor sale privitoare la subiect, oamenii au început să se întrebe cum de a fost capabil Alfred Kinsey să obţină informaţiile.
Controversa
Cercetarea lui Alfred Kinsey despre sex nu s-a rezumat la interviuri ale participanţilor. A inclus o observare directă şi activitate sexuală. A luat parte la multe astfel de activităţi homosexuale. Kinsey a justificat acest lucru ca fiind necesar pentru a câştiga încrederea subiecţilor săi. Şi-a încurajat personalul să facă la fel, şi să experimenteze o vastă serie de acte sexuale. A argumentat spunând că experienţa i-ar ajuta să înţeleagă răspunsurile participanţilor. Ca parte a acestui studiu, Kinsey a aranjat mansarda casei sale pentru a filma acte sexuale. Drept urmare a acestui fapt, autorul James H. Jones şi psihiatrul Theodore Dalrymple, printre alţii, au speculat că Alfred Kinsey era mânat de propriile sale nevoi sexuale.
După moartea prematură a lui Kinsey din 1956, a început să iasă la iveală adevarata controversă cu privire la datele din tabelele 30-34 ale subiecţilor masculi. Ele conţineau calcule referitoare la orgasmele pre-adolescenţilor. Kinsey a făcut observaţii asupra orgasmelor a 300 de copii, cu vârste între 5 luni şi 14 ani. Se pretindea că informaţia provenea din amintiri din perioada copilăriei, sau din observaţii ale părinţilor şi ale profesorilor. Alfred Kinsey a mai spus că a intervievat 9 bărbaţi care avuseseră contate sexuale cu copii. Aceşti bărbaţi i-au descris reacţiile copiilor. Aceste fapte au cauzat nelinişti cu privire la abordarea lui Kinsey a cercetării.
Datele incluse în suportul de informaţie masculin nu ar fi putut fi obţinute fără colaborarea unor pedofili. Institutul Kinsey contestă acuzaţiile, afirmând că Alfred a folosit informaţia obţinută de la un subiect, şi a prezentat-o ca provenind din partea mai multor indivizi. În plus, oamenii sunt îngrijoraţi din cauza eşantionului folosit de acesta în cercetarea sa. Teoretic, colectarea de probe este un simplu procedeu statistic. Se pare însă că Alfred Kinsey a utilizat un număr dispoporţionat de deţinuţi, prostituate, şi mai ales de bărbaţi homosexuali. Nu a folosit deloc persoane de culoare neagră. Toate aceste dovezi au dus la apariţia unei mişcări anti-Kinsey în toată lumea, mişcare care a fost începută de Judith Reisman în anul 1981.
Dupa Bryan Johnson
Preluare TopTenz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu