Ghe NICA-Blog: Caroline Scott Harrison

miercuri, 14 septembrie 2016

Caroline Scott Harrison

Caroline Scott Harrison
Tuberculoză

Caroline Scott a fost diagnosticată cu probleme respiratorii de la o vârstă fragedă, dar ochii ei căprui tot au reușit să îl cucerească pe Benjamin Harrison.
El a reușit să o convingă să părăsească postul de profesoară din Kentucky şi să meargă în Buckeye, unde aerul era mai proaspăt şi să se căsătorească cu el, în 1853.
Trei nașteri, un avort spontan, absenţa soțului în timpul Războiului Civil şi o căzătura care a necesitat operație, toate aceste lucruri au marcat sănătatea doamnei Harrison.
După ce soțul ei a câștigat președinția, cu toate că a pierdut votul popular, Caroline Scott a fost productivă, în ciuda problemei de respirație de care suferea. A modernizat Casa Albă instalând electricitatea şi a făcut popular porțelanul chinezesc. Dispoziția ei s-a schimbat atunci când au ieșit la iveală zvonurile cum că soțul ei avea o aventură cu verișoara ei şi cu secretara, Mary Lord Dimmick.
Doamna Harrison s-a refugiat pentru o vară în Adirondacks pentru a-şi trata depresia şi tuberculoza. Nu a funcționat şi a murit la Casa Albă, după câteva săptămâni de la întoarcere, la vârsta de 60 de ani.

Sursa:http://zeceintop.ro/top-10-cele-mai-bolnave-prime-doamne-ale-americii/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;