Ghe NICA-Blog: Gromovnic-ul (Prognoza meteorologica din vremuri de demult)

miercuri, 18 ianuarie 2023

Gromovnic-ul (Prognoza meteorologica din vremuri de demult)

Gromovnic-ul

*Foto:Wikimedia Commons

Sursa:https://www.fanatik.ro/prognoza-meteo-din-batrani-pentru-ianuarie-2023

Gromovnicul este una din cele mai cunoscute și studiate cărți de astrologie, artă divinatorie practicată de secole, cu origini siriano-egiptene. Această carte prezicea soarta oamenilor, dar în special starea vremii prin interpretarea fulgerelor și tunetelor în perioada zodiacală în care aveau loc acestea.

Numele provine din slavul gromu, care înseamnă tunet. Cartea a ajuns la noi în țară undeva în anul 1634, la Alba Iulia. Primul gromovnic a fost tipărit chiar de către Mitropolia Alba Iulia.Primul astfel de manual de prezicere a stării meteo scris în română a apărut în anul 1703. Cea mai populară carte a fost cea care i-a aparținut împăratului bizantin Heraclius.Gromovnicele și alte cărți de astrologie au fost văzute cu ochi răi de către biserică și au existat perioade în care erau interzise. Totuși, curiozitatea oamenilor și tendințele de adeverire a unor predicții făcute au dus ca aceste cărți să fie păstrate în taină, iar textele s-au transmis de la o generație la alta. Gromovnicele au fost interzise, de asemenea, și în perioada ceaușistă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;