Ghe NICA-Blog: Greci – Păşunea Crucele – Valea Cozluk – Valea Radului – Teiul Strâmb – Baia de aramă – Pietrele Lacului – Vf. Conaciu – Valea Plopilor – Pietrele Mariei

vineri, 7 iulie 2023

Greci – Păşunea Crucele – Valea Cozluk – Valea Radului – Teiul Strâmb – Baia de aramă – Pietrele Lacului – Vf. Conaciu – Valea Plopilor – Pietrele Mariei – Greci * muntii Macin

Traseul Cozluk

Marcaj: Punct roşu

Lungime: 16 km

Ruta: Greci – Păşunea Crucele – Valea Cozluk – Valea Radului – Teiul Strâmb – Baia de aramă – Pietrele Lacului – Vf. Conaciu – Valea Plopilor – Pietrele Mariei – Greci *Loc de Campare: Canton Cozluk

Traseul Cozluk este o traversare a mai multor ere geologice purtând turistul avizat printr-o gamă largă de roci care aparţin celor două mari formaţiuni geologice din Munţii Măcin. Acest traseu de pe vărfurile pe care le parcurge oferă panorame asupra văilor şi vărfurilor învecinate cu peisaje de pădure din care se ivesc stâncării. Peisaje deosebite sunt generate de alternanţa masivelor de pădure cu poienile stepizate de pe vărfuri, de văile adânci cu pereţi stâncoşi pe care se dezvoltă ferigi, de diferitele tipuri de pădure şi stadii de dezvoltare favorizate de expoziţia versanţilor.
Cele mai importante specii pe care le putem găsi pe acest traseu sunt: plante – Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus), Brânduşa (Crocus reticulatus), Codiţa şoricelului (Achillea leptophilla); insecte impresionante precum Greierul borţos (Bradiporus dasiphus), păsări protejate la nivel internaţional – Acvilă ţipătoare mare (Aquila clanga), Turturică (Streptopelia turtur), Şoim dunărean (Falco cherrug), Ciuf de pădure (Asio otus).

*Foto:Wikimedia Commons

*Sursa:https://parcmacin.ro/traseul-cozluk/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;