*Foto:Creative Commons
Mănăstirea sârbă Hilandar a fost fondată în 1198, de arhiepiscopul sârb Sfântul Sava și de tatăl său, principele sârb Ștefan Nemanja. În 2004, mănăstirea a fost grav avariată de un incendiu care a distrus aproape jumătate din clădirile mănăstirii (cu excepția bibliotecii, a sacristiei și a 4 din cele 8 capele), astfel că în prezent se desfășoară lucrări de Mănăstirea Hilandar este situată într-o zonă împădurită, în partea de nord-est a Sfântului Munte. Pe drumul spre mănăstire, pornind de la cheiul acesteia, pelerinul vede în fața sa Turnul lui Milutin, numit după regele sârb Ștefan Milutin, care l-a fondat. Acest turn este unul dintre cele mai remarcabile din Sfântul Munte. Celelalte două turnuri sunt situate în interiorul mănăstirii. Turnul estic este dedicat Sfântului Sava.
Biserica principală a mănăstirii a fost construită la sfârșitul sec. al XII-lea, dar în sec. al XIV-lea a fost construită o nouă clădire pe acest loc. Tot ceea ce a mai rămas din vechea clădire este o podea magnifică din marmură albă cu o cruce mare în centru, înconjurată de ornamente din mozaic. Frescele din templu datează cel mai probabil din 1315. Din păcate, aceste imagini sunt acoperite de altele noi, create în 1801. Cu toate acestea, pictorul a încercat să păstreze opera maestrului anterior, aplicând culori noi pe vechile imagini. Unele dintre figuri nu au fost pictate, în timp ce multe altele au fost șterse recent, dezvăluind un exemplu impresionant de artă bizantină. Grația figurilor, mișcările și dramatismul lor amintesc de stilul frescelor de la Protat, care datează din aceeași epocă. Splendidul iconostas sculptat în lemn a fost creat în 1774. În incinta mănăstirii, în colțul estic, în fața turnului Sfântului Sava, se află o capelă dedicată Sfinților Arhangheli, construită în jurul anului 1380 și decorată cu fresce. Există alte 10 capele deasupra clădirilor care înconjoară mănăstirea. Toate, cu excepția uneia, sunt decorate cu fresce. Această capelă este dedicată celor 40 de martiri și adăpostește icoane portabile.
Există alte două capele atașate mănăstirii: Capela Bunei Vestiri, situată în cimitir și decorată cu fresce splendide din sec. al XIV-lea, și de asemenea a Sfântului Trifon din grădină; aceasta din urmă nu are fresce, dar adăpostește icoane portabile.
Aproape în centrul curții, mai aproape de latura de nord a bisericii principale, se află cristelnița, care reprezintă o structură circulară cu o cupolă susținută de 8 coloane. Cristelnița a fost construită la sfârșitul sec. al XVIII-lea și a fost pictată cu fresce în 1847 de către ieromonahul Macarie Galatsian.
Trapezăria mănăstirii reprezintă în sine - o clădire dreptunghiulară construită în partea de vest a complexului, chiar vis-a-vis de intrarea principală în templul principal. Există două nișe pe laturile nordică și sudică ale clădirii, în timp ce două intrări sunt situate pe laturile estică și, respectiv, sudică. Frescele care decorează interiorul bisericii sunt opera călugărului sârb Gheorghe Mitrofanovici (1623), pictor de icoane, și înfățișează ctitori și alte subiecte familiare pentru trapezării. Pe frontonul de deasupra nișei nordice au fost descoperite recent fresce din sec. al XIV-lea, care înfățișează scene din Vechiul Testament.
În apropierea mănăstirii se află două dintre chiliile sale: Sfântul Ștefan, pe dealul dinspre mănăstirea Esfigmenu, și Sfânta Treime - la sud-est de aceasta, spre manastirea Zograf .Dintre cele 15 chilii ale mănăstirii din Karyes, cea mai importantă este chilia Sfântului Sava, așa-numitul "Tipicarium", unde se crede că sfântul însuși a așezat o icoană a Fecioarei Maria, pe care a adus-o din Palestina, care se află și astăzi acolo. Dintre chiliile, aflate în jurul Karyesului, merită menționată chilia Adormirii Maicii Domnului, numită "Molivoklisia", a cărei biserică este decorată cu fresce ale iconografului cretan Georgi, precum și cu un magnific iconostas din lemn sculptat din sec. al XVII-lea.
Biserica principală a mănăstirii a fost construită la sfârșitul sec. al XII-lea, dar în sec. al XIV-lea a fost construită o nouă clădire pe acest loc. Tot ceea ce a mai rămas din vechea clădire este o podea magnifică din marmură albă cu o cruce mare în centru, înconjurată de ornamente din mozaic. Frescele din templu datează cel mai probabil din 1315. Din păcate, aceste imagini sunt acoperite de altele noi, create în 1801. Cu toate acestea, pictorul a încercat să păstreze opera maestrului anterior, aplicând culori noi pe vechile imagini. Unele dintre figuri nu au fost pictate, în timp ce multe altele au fost șterse recent, dezvăluind un exemplu impresionant de artă bizantină. Grația figurilor, mișcările și dramatismul lor amintesc de stilul frescelor de la Protat, care datează din aceeași epocă. Splendidul iconostas sculptat în lemn a fost creat în 1774. În incinta mănăstirii, în colțul estic, în fața turnului Sfântului Sava, se află o capelă dedicată Sfinților Arhangheli, construită în jurul anului 1380 și decorată cu fresce. Există alte 10 capele deasupra clădirilor care înconjoară mănăstirea. Toate, cu excepția uneia, sunt decorate cu fresce. Această capelă este dedicată celor 40 de martiri și adăpostește icoane portabile.
Există alte două capele atașate mănăstirii: Capela Bunei Vestiri, situată în cimitir și decorată cu fresce splendide din sec. al XIV-lea, și de asemenea a Sfântului Trifon din grădină; aceasta din urmă nu are fresce, dar adăpostește icoane portabile.
Aproape în centrul curții, mai aproape de latura de nord a bisericii principale, se află cristelnița, care reprezintă o structură circulară cu o cupolă susținută de 8 coloane. Cristelnița a fost construită la sfârșitul sec. al XVIII-lea și a fost pictată cu fresce în 1847 de către ieromonahul Macarie Galatsian.
Trapezăria mănăstirii reprezintă în sine - o clădire dreptunghiulară construită în partea de vest a complexului, chiar vis-a-vis de intrarea principală în templul principal. Există două nișe pe laturile nordică și sudică ale clădirii, în timp ce două intrări sunt situate pe laturile estică și, respectiv, sudică. Frescele care decorează interiorul bisericii sunt opera călugărului sârb Gheorghe Mitrofanovici (1623), pictor de icoane, și înfățișează ctitori și alte subiecte familiare pentru trapezării. Pe frontonul de deasupra nișei nordice au fost descoperite recent fresce din sec. al XIV-lea, care înfățișează scene din Vechiul Testament.
În apropierea mănăstirii se află două dintre chiliile sale: Sfântul Ștefan, pe dealul dinspre mănăstirea Esfigmenu, și Sfânta Treime - la sud-est de aceasta, spre manastirea Zograf .Dintre cele 15 chilii ale mănăstirii din Karyes, cea mai importantă este chilia Sfântului Sava, așa-numitul "Tipicarium", unde se crede că sfântul însuși a așezat o icoană a Fecioarei Maria, pe care a adus-o din Palestina, care se află și astăzi acolo. Dintre chiliile, aflate în jurul Karyesului, merită menționată chilia Adormirii Maicii Domnului, numită "Molivoklisia", a cărei biserică este decorată cu fresce ale iconografului cretan Georgi, precum și cu un magnific iconostas din lemn sculptat din sec. al XVII-lea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu