Ghe NICA-Blog: Zile de chin pentru Iosif Stalin * Curiozitate despre moartea lui Stalin

luni, 1 iunie 2026

Zile de chin pentru Iosif Stalin * Curiozitate despre moartea lui Stalin

Zile de chin pentru Iosif Stalin

*Curiozitati despre moartea lui Stalin

*FotoLLicenta PEXELS

Au trecut patru zile chinuitoare din momentul în care Stalin a fost găsit inconștient și până la decesul său. În tot acest timp, el a zăcut pe o canapea, într-o agonie vizibilă, în timp ce cercul său interior întârzia în mod deliberat orice tratament medical serios pentru accidentul vascular cerebral (hemoragia cerebrală) pe care îl suferise. Istoricii cred că industrializarea forțată, epurările sângeroase și foametea pe care le-a provocat au fost motivele pentru care nimeni nu s-a grăbit să-i salveze viața. Când gărzile au cerut ajutor, nu au chemat un medic, ci pe ministrul securității statului.
Chiar și atunci, cei mai apropiați aliați ai săi au tergiversat orice acțiune, asigurându-se practic că moartea sa va surveni și, odată cu ea, propria lor salvare dintr-o nouă epurare iminentă. În fond, nimeni nu se mai simțea în siguranță sub domnia sa tot mai erratică. La aproape 12 ore după ce au fost alertați, tovarășii săi de la Kremlin au chemat, în sfârșit, o echipă medicală. Într-o ironie supremă, cei mai buni medici ai țării, care îl trataseră în trecut, erau închiși tocmai din ordinul său. Emisari au fost trimiși la închisori pentru a cere sfatul medicilor torturați, în care Stalin nu mai avea nicio încredere.

*VA URMA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;