vineri, 29 aprilie 2011

Calator prin muntii Rodnei(11)

Comuna Rodna – virful Capul Benesului – Muntele Curatel – saua cu Lac – valea Lala – Gura Lalei;
-11-
Marcaj: punct albastru;
Distanta: 28 km
Timp: 10 – 12 ore;
Traseu accesibil iarna schiorilor antrenati;
Cazare: refugiul din Saua Curatel, cabanele forestiere de pe Valea Lala;
Locuri de cort: Saua cu Lac:
Atractii:|Lala Mica si Lala Mare, varful Ineu;



miercuri, 27 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(15)



Dar acest soare rosu pal, cum ne-am imaginat, nu a disparut timp de mai multe ore; si pe cand ignoram cum putea sa emita razele sale de lumina, exista mereu un moment in care maturand orizontul, puteam zari stralucirea acestui pretins fals soare timp de o perioada de cel putin 12 – 24 ore. Norii si negurele aproape puteau sa-i ascunda din timp in timp amplasamentul insa niciodata in intregime. Progresiv, a parut sa se ridice mai mult, deasupra orizontului cerului de un mov pal in timp ce noi inaintam. Abia puteam sa spunem ca apartinea soarelui nostru, daca nu ar fi fost forma sa circulara si cand, liber de nori sau de cetele oceanice, a luat coloratura unui rosu neguros, o aparenta dogoritoare care a trecut la o lumina alba ca un nor luminos, reflectand o lucire venind de aiurea.
In fine ne-am pus de acord, discutand ca, oricare ar fi motivul fenomenului, acest soare dogoritor si lucios, nu era o reflexie a soarelui nostru, ci o planeta intr-un fel – o realitate. Intr-o zi, imediat dupa asta, m-am simtit extrem de somnolent si am cazut intr-un somn reparator. Dar mi s-a parut ca am fost imediat terzit de scuturarea viguroasa a umarului meu de tatal meu care striga: „Olaf, trezeste-te; exista un pamant in fata!” Am sarit in picioare si, ah, o bucurie inefabila! Acolo, departe, si in acelasi timp in directia pe care o urmam, pamanturile ieseau cu indrazneala din mare. Urma litoralului se intindea foarte departe la dreapta noastra, la fel de departe pe cat putea sa vada ochiul si de-a lungul intregii plaje de nisip, valurile explodau, intr-o spuma agitata care se retragea, sau avansa din nou, murmurand, venind din profunzimi, sonoritati repetative si tunatoare. Rapele erau acoperite de arbori si de vegetatie. Nu pot exprima sentimentul de mare fericire, care ma insotea in timpul acestei descoperiri. Tatal meu a ramas in picioare, imobil, cu mana pe bara privind drept inainte, deschizand efuziunile inimii sale, la rugaciunea de recunostinta si la actiunea gratiilor fata de zeii Odin si Thor. In acest timp, o plasa recuperata din stocul din arimaj, a fost aruncata si am prins catava pesti care s-au adaugat proviziilor noastre care se imputinasera.
(va urma)

Calator prin muntii Rodnei(10)

Valea Vinului – piriul Izvorul Rosu – Tarnita lui Putredu – Piciorul Tomnatecului – piriul Tomnatecul
Mare – valea Bistrita Aurie;
-10-
Marcaj: triunghi albastru:
Distanta: 20 km;
Timp: 8 – 9 ore;
Traseu accesibil numai vara;
Atractii: izvoarele minerale din valea Vinului, Pestera Baia lui Schneider, varful Cisa;




marți, 26 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(14)



Ma intindeam frecvent pe buncarul micului nostru vas si observam foarte sus in cer bolta sa albastra; si, in pofida soarelui care stralucea departe la est, vedeam intotdeauna o singura stea deasupra mea. Timp de mai multe zile, cand am scrutat aceasta stea, ea era intotdeauna acolo direct deasupra noastra.
Atat cat imi amintesc, era 1 august. Soarele sus pe cer era atat de stralucitor incat nu mai puteam sa vad steaua singuratica care mi-a atras atentia cu cateva zile mai devreme. In una din aceste zile, tatal meu m-a facut sa susotesc atragandu-mi atentia asupra unui nou spectacol care se prezenta departe in fata noastra, aproape la orizont. „Este un soare artificial”, a urlat tatal meu. „Am citi deja asta undeva; este numit o reflexie sau un miraj. Va disparea curand. (va urma)

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(13)



Ca raspuns la surpriza mea, tatal meu mi-a spus: „Am auzit vorbindu-se de asta inainte; este ceea ce se numeste cresterea punctului nordic al acului”. Am scos busola de pe soclu si am intors-o in unghi drept in raport cu suprafata marii inainte ca punctele acului sau sa nu se elibereze de sticla si ca gravitatia sa actioneze liber. Si ea s-a miscat cu dificultate si a parut la fel de instabila ca un barbat beat, dar in fine s-a angajat intr-o directie.
Inainte de asta ne-am gandit ca vantul ne purta spre nord – nord – vest, insa, cu acul liber, am descoperit ca navigam usor prin nord – nord – est. N-am urmat niciodata directia de nord plin. Marea era foarte calma, abia cu un val subtire si vantul viu si exaltant. Razele soarelui ne loveau si ne furnizau o caldura dulce. Si astfel timpul s-a scurs, zi dupa zi si am scris in cartea noastra de bord, ca am navigat 11 zile de la furtuna suportata intr-o mare inalta. Desi ne-am folosit proviziile cu o economie stricta, au inceput sa se epuizeze. Intre timp, unul dintre butoaiele noastre de apa s-a epuizat si tatal meu mi-a spus: „Il vom umple din nou”. Dar, am constatat cu neliniste ca apa era acum la fel de sarata ca in regiunea insulelor Lofoden de pe coasta Norvegiei. Asta a necesitat din partea noastra, de a avea o vigilenta extrema pentru butoiul ramas. Uneori aveam o pofta profunda de a dormi, acesta fiind efectul experientei pasionante a navigatiei cu panza in ape necunoscute, sau este una din consecintele excitatiei teribile datorata aventurii noastre in furtuna care a trecut, sau chiar era datorata dorintei mele de hrana? Nu puteam sa spun. (va urma)

Povestea stranie alui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(12)

Doua dintre butoaiele noastre erau in cala principala, dar amandoua erau goale. Aveam o provizie suficienta de alimente, insa apa dulce deloc. Atunci am realizat caracterul inspaimantator de dramatic al situatiei. Pentru moment am fost incercat de o sete devoratoare: „Este intr-adevar foarte alarmant”, a remarcat tatal meu. „In acest timp, sa ne uscam hainele ude, caci tremuram pana la os. Ai incredere in zeul Odin, fiul meu. Nu dispera.” Soarele stralucea prin raze destul de inclinate, ca si cum eram la o latitudine mai la sud, in loc de a fi intr-o regiune foarte la nord. Se balansa, ici si colo, orbita sa nu era niciodata vizibila si urca din ce in ce mai sus in fiecare zi, frecvent acoperit de negura, parand sa priveasca intotdeauna fix traversand patura de nori ca un ochi nelinistit al destinului, paznic al misteriosului Nord si observand gelos nazbatiile oamenilor. Departe la dreapta noastra razele ornau prismele de iceberg fiind magnifice. Reflexiile lor emiteau flashuri de granat, de diamant, de safir. O panorama pirotehnica de culori si de forme nenumarate, in timp ce aici jos, puteam sa vedem colorarea verzuie a marii si cerul in tenta purpurie. Dincolo de vantul de nord Am incercat sa uit setea mea si m-am straduit de a aduce din cala cateva provizii si un recipient gol. Aplecandu-ma peste rampa laterala, am umplut recipientul cu apa in scopul de a-mi spala mainile si fata. Spre stupefactia mea, atunci cand buzele au intrat in contact cu apa, nu era sarata. Descoperirea m-a facut sa sar. „Tata!” am zis eu. „Apa, apa este dulce.” „Ce spui tu acolo, Olaf?” a urlat tatal meu, aruncand un ochi pe fuga in jur. „Te inseli cu siguranta. Nu exista niciun pamant in imprejurimi. Trezeste-te.” „Dar gusta asta!” i-am strigat. Si astfel am facut descoperirea ca apa era intr-adevar dulce, fara cel mai mic gust sarat, nici chiar o presupusa savoare sarata. Imediat ne-am umplut ultimele doua butoaie si tatal meu a declarat ca era o favoare celesta venind de la zeii Odin si Thor. Debordam de bucurie, dar foamea ne-a adus repede la realitate. Acum, ca gasisem apa dulce in mare, la ce mai trebuia sa ne asteptam, la aceasta latitudine stranie unde niciun vas nu a navigat inaintea noastra niciodata si unde nu am auzit niciodata zgomotul vreunui avion? Abia ne-am potolit foamea, cand o briza a inceput sa ne umfle panzele inerte si, aruncand un ochi pe busola, am constatat ca extremitatea de nord a acului lovea dur sticla aplecandu-se. (va urma)

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(11)

Deasupra tumultului asurzitor al valurilor care faceau ravagii, am auzit vocea tatalui meu zicandu-mi: „Fii curajos, fiul meu”, apoi a urlat „Odin este zeul apelor, insotitorul curajosilor si el este cu noi. Nu-ti fie frica.” Mi se parea ca nu mai exista niciun mijloc de a scapa de o moarte oribila. Micutul vas taia apa, zapada cadea atat de abundent incat ne orbea literalmente si valurile ne hartuiau cu spuma lor alba cu o furie neobosita. Nu puteam spune, in ce moment, ne-am precipitat spre un anume bloc de gheata aflat in deriva. Talazuirea enorma ne ridica chiar pana pe culmile valurilor colosale apoi, ne grabeam in profunzimile lor scobite ca si cum vasul nostru de pescuit era o cochila fragila. Valuri gigantice de o albeata inimaginabila, se ridicau ca niste ziduri adevarate, ale unei imprejmuiri in fata si in spate.

Aceasta proba inspaimantator de exasperanta, prin nenumaratele sale orori in forma de suspans si temeri angoasante indescriptibile, a durat mult mai mult de trei ore si in tot acest timp a fost o fuga inainte cu mare viteza. Atunci deodata, ca si cum ar fi cedat eforturilor sale frenetice, vantul a inceput sa-si diminueze furia si a disparut progresiv. In fine, s-a facut un calm perfect. Ceata a disparut de asemenea si ea si in fata noastra se intindea un culoar fara gheata poate de 10 sau 12 mile largime cu cateva iceberguri departe la dreapta noastra si un arhipelag clar mai mic la stanga noastra.

Mi-am observat atent tatal si m-am decis sa raman tacut pana ce el va lua cuvantul pentru moment; si-a dezlegat coarda din jurul taliei, si fara a spune un cuvant, a inceput sa face sa lucreze pompele, care din fericire nu au fost stricate, golind vasul de apa care se acumulase in timpul furtunii grozave. A desfacut apoi panzele vasului la fel de calm precum si-a aruncat navodul si imediat am remarcat ca eram gata pentru a primi vant favorabil deindata ce se starnea. Curajul si constanta sa erau intr-adevar remarcabile. Dupa inspectie am constatat ca o treime din proviziile noastre erau inca disponibile, dar nelinistea noastra a fost foarte puternica, cand am descoperit ca butoaiele noastre de apa cazusera peste bord in timpul plonjonurilor violente ale vasului nostru. (va urma)

Calator prin muntii Rodnei(9)

Comuna Rodna – Valea Vinului – Izvorul Bailor – varful Curatel Saua cu Lac – vf. Ineu;
-9-
Marcaj: triunghi rosu;
Distanta: 17 km;
Timp: 6 – 7 ore;
Traseu accesibil pe timp de iarna numai pentru schiori;
Locuri de cort: Saua cu Lac;
Atractii: ruinele cetatii Rodna, izvoarele minerale din Valea Vinului, pestera Baia lui Schneider, defileul Stramtoarea Dracului;



luni, 25 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(10)

Dupa ce am explorat timp de o zi litoralul acestei insule, am ridicat ancora si ne-am indreptat prova catre nord in directia marii libere. Imi amintesc ca nici tatal meu, nici eu-insumi nu am mancat nimic timp de aproape 30 de ore. Poate asta s-a datorat tensiunii de excitare a calatoriei noastre stranii in cele mai indepartate ape din nord, unde dupa tatal meu, nimeni nu se aventurase inainte. Puterea noastra de sugestie ne-a calmat apetiturile fizice. In locul unui frig intens dupa cum prevazusem, era intr-adevar mai cald si din ce in ce mai agreabil decat in regiunea Hammerfest pe coasta de Nord a Norvegiei, cu sase saptamani inainte de asta. Amandoi admiteam ca ne era foarte foame si imediat, am pregatit o masa substantiala gratie camarii noastre garnisita bine. Dupa ce ne-am saturat copios, i-am spus tatalui meu ca simteam ca voi adormi si ca ma voi duce sa ma culc. „Foarte bine”, mi-a raspuns el „voi ramane de paza”.

Nu pot determina cat timp am dormit; stiu numai ca am fost trezit brutal de zdruncinatura groaznica a vasului. Am fost surprins atunci de a descoperi ca tatal meu dormea profund. Am urcat pentru a-l trezi si imediat era in picioare. Intr-adevar, daca n-ar fi apucat repede bastingajul, ar fi fost cu siguranta in valurile infierbantate. O furtuna de zapada feroce facea ravagii. Vantul era direct in spate, impingandu-ne vasul cu o viteza enorma si amenintand in fiecare moment sa ne rastoarne. Nu era timp de pierdut, panzele trebuiau stranse imediat. Vasul nostru se rasucea in convulsii. Cateva iceberguri pe care le cunoasteam, ne loveau de-o parte si de alta si din fericire s-a deschis un canal indreptandu-ne direct spre nord. Dar va fi pentru mult timp? In fata noastra, incingand orizontul de la stanga la dreapta se etala o ceata vaporoasa sau o negura uneori neagra ca noaptea egipteana pe marginea apei si uneori alba ca un nor inalt de vapori, pe care il pierdem pana la urma din vedere pe cand se confunda cu mari fulgi albi de zapada care cad. Nu era niciun mijloc de a determina daca acoperea un iceberg sau vreun alt obstacol ascuns contra caruia se indrepta micutul nostru vas si ne-am precipitat intr-o groapa lichida, sau era pur si simplu manifestarea unei cete arctice.

Prin ce miracol am scapat de la o suprema distrugere, n-as putea sa spun. Imi amintesc ca micuta noastra ambarcatiune a scartait si a gemut, ca si cum incheieturile sale se sfarama. S-a balansat si s-a clatinat, inainte si inapoi ca si cum ar fi fost zgaltaita de un curent submarin feroce invartitor sau de un vortex. Din fericire, busola noastra fusese fixata cu suruburi lungi de o traversa. Majoritatea proviziilor noastre, au fost aruncate in acest timp de pe locul marfurilor si daca n-am fi luat precautia chiar de la inceput, de a ne lega ferm de catargul vasului, am fi fost maturati in valurile dezlantuite. (va urma)

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(9)

Chiar si acum pot sa vad expresia de agreabila surpriza a minei sale, cand s-a intors catre mine si m-a intrebat: „Fiul meu, doresti sa mergi si sa explorezi cu mine dincolo unde niciun om nu s-a aventurat niciodata?” I-am raspuns afirmativ. „Foarte bine”, a raspuns el. „Fie ca Ondin sa ne protejeze!” Si, ridicand rapid panzele, a aruncat un ochi pe busola noastra, a intors prova drept in directia nordului si traversand pe o cale libera, a inceput calatoria noastra.

Soarele era sus la orizont, cum putea fi inca in tot acest inceput al verii. Intr-adevar, aveam aproape patru luni pentru a naviga inainte de a sosi din nou noaptea polara. Vasul nostru mic de pescuit a tasnit inainte ca si cum ar fi dorit cu ardoare sa se lanseze ca noi – insine in aventura. Dupa 36 de ore am pierdut din vedere extremitatea punctului nordic al litoralului Pamantului lui Franz Josef. Un curent puternic se indrepta catre nord prin nord-est si parea sa ne transporte. Departe la dreapta si la stanga noastra se etalau iceberguri, dar vasul nostru mic a trebuit sa mearga de-a lungul stramtorilor inguste si culoarelor atat de fine in anumite locuri, incat daca ambarcatiunea noastra nu ar fi fost de forma redusa, n-am mai fi putut iesi niciodata.

In a treia zi am ajuns la o insula. Tarmurile sale erau scaldate de o mare libera. Acolo tatal meu a decis de a face tabara si de a pleca in explorare timp de o zi. Acest nou pamant era privat de lume de constructie, dar acolo am gasit o mare acumulare de lemne aruncate de mare, pe tarmul nordic. Unele trunchiuri de copaci erau de 40 de picioare lungime (aproape 12 metri) si doua picioare in diametru (60 cm). (va urma)

Calator prin muntii Rodnei(8)

Intre Aniese – piriul Izvorul Mare – Tarnita Barsanului;
-8-
Marcaj: banda galbena;
Distanta: 12 km;
Timp: 4 – 5 ore;
Traseu inaccesibil iarna;




sâmbătă, 23 aprilie 2011

PASTE FERICIT!


Fie ca sfintele sarbatori sa ne faca viata mai frumoasa,casa mai bogata si masa inbelsugata.Fie ca invierea Mintuitorului sa ne faca sa aducem lumina,caldura si iubire in suflet,inimile si gindurile celor dragi si fie ca Hristos a inviat pentru fiecare.

miercuri, 20 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(8)

Timp de mai multe zile am navigat de-a lungul coastei stancoase a Pamantului lui Franz Josef. In fine, un vant favorabil ne-a impins catre coasta de Vest si, dupa ce am navigat cu panza 24 de ore, am ajuns la un magnific brat al marii. Abia puteam sa credem ca acolo era indepartatul Pamant al Nordului. Locul era verde cu o vegetatie dezvoltata si desi zona nu reprezenta decat unul sau doua acre, aerul era cald si linistit. Acest punct a fost locul unde influenta Golfului Stream s-a simtit cel mai profund.

Pe coasta de Est, erau numeroase icerberguri, desi ne aflam aici intr-o apa libera. Departe catre Vest, in acest timp, se vedeau blocuri de gheata si mereu mai departe, catre vest, apareau in forma de lanturi de coline joase de gheata. In fata noastra si direct la nord, se intindea o mare libera. Tatal meu era un adept arzator al lui Odin si Thor si-mi zicea frecvent ca zeii au venit de departe de acolo de la „Vantul Nordului”.

Tatal meu imi explica ca conform unei traditii, spune ca exista mai departe catre nord, un pamant mai frumos decat tot ce s-a cunoscut vreodata de oricare muritor si care este locuit de poporul „ales”. Tanara mea imaginatie a fost stimulata de ardoarea, de felul si fervoarea religioasa a tatalui meu si am exclamat: „De ce nu navigam spre acest pamant dragut? Cerul este senin, vantul favorabil si marea deschisa.” (va urma)

Povestea sranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(7)


Am facut escala la Hammerfest, care este la 71°40´ latitudine N, pentru a ne odihni cateva zile. Am ramas acolo o saptamana si ne-am facut provizii suplimentare si cu mai multe butoaie de apa potabila si imediat am navigat catre Spitzberg.
In primele zile, aveam o mare libera si cu vant favorabil si apoi am intalnit multa gheata si multe iceberguri. Probabil ca o nava mare nu ar fi putut gasi ca vasul nostru mic drumul prin labirintul de iceberguri care se strang in canale abia deschise. Acesti munti de iceberguri se prezentau intr-o succesiune infinita de palate de cristal, de catedrale masive si de lanturi de munti fantastici, sinistri si parand ca niste santinele, imobile ca cateva faleze impozante din roca solidificata, inaltandu-se silentioase ca un Sfinx, si rezistand valurilor agitate ale marii miscatoare.
Dupa ce am scapat de numeroase accidente, am ajuns la Spitzberg, la 23 iunie si am aruncat ancora la Baie Wijade pentru scurt timp, unde ne-am strans mana pentru pescuitul nostru. Atunci am ridicat ancora si am traversat stramtoarea Hinlopen si am navigat de-a lungul coastei Pamantului de Nord-Est. Un vant puternic ne-a abordat venind dinspre sud-vest si tatal meu a spus ca era mai bine de a profita sa atingem Pamantul lui Franz Josef, unde, cu un an inainte, accidental, gasise mormanele de fildes care i-au adus un pret atat de bun la Stockholm. Niciodata, inainte sau dupa, nu am vazut atat de multe pasari de mare; erau atat de numeroase incat ascundeau stancile litoralului si intunecau cerul.
(va urma)

Calator prin muntii Rodnei(7)

angeorz-Bai – valea Cormaia – vf. Repede – vf. Cormaia – Tarnita la Cruce – valea Buhaescu – Valea Repede – orasul Borsa; -7- Marcaj: triunghi rosu; Distanta: 35 km; Timp: 14 – 16 ore; Traseu accesibil iarna doar partial; Cazare: cabana Farmecul Padurii; Locuri de cort: Tarnita la Cruce, Taurile Buhaescului; Atractii: valea Cormaia, cascada Cormaia,Taurile Buhaescului, cascadele din zona Buhaescu;

marți, 19 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(6)



Imi amintesc bine ca am parasit Stockholmul in vasul nostru de pescuit in a treia zi din aprilie 1829 si am navigat la sud, lasand insula Gothland la stanga si insula Oeland la dreapta. Cateva zile mai tarziu am atins Punctul Sandhommar si am trecut stramtoarea care separa Danemarca de coasta scandinava. Am facut escala in orasul Christiansand, unde m-am odihnit doua zile si apoi am plecat de-a lungul coastei scandinave catre vest, indreptandu-ne catre insulele Lofoden. Tatal meu avea un spirit vesel, datorita beneficiilor satisfacatoare si excelente pe care le-a obtinut la ultimul nostru pescuit pe care l-a comercializat la Stockholm, in loc sa-l vanda in unul dintre orasele marinaresti de-a lungul coastei scandinave, A fost in mod special fericit cu vanzarea a cativa colti de fildes pe care i-a gasit pe coasta de vest a Pamantului lui Franz Joseph in timpul uneia dintre croazierele sale in nord anul precedent si si-a exprimat speranta ca de data asta vom putea din nou sa fim destul de norocosi de a ne incarca micutul nostru vas de pescuit cu fildes, in loc de moruni, heringi, scrumbi si somoni.
(va urma)

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(5)


Am fost lasat sa ma descurc, insa instinctiv, m-am indreptat spre port unde erau ancorate numeroase barci de pescari si intr-o saptamana m-am imbarcat pe un vas de pescuit pe nume Yan Hansen, care a inceput o lunga croaziera de pescuit in insulele Lofoden. In acest moment, precedentii mei ani in care am calatorit atat de mult, mi-au fost de un foarte mare avantaj, in special pentru a-mi afirma utilitatea. Nu a fost numai inceputul altor calatorii, ci printr-o cumpatare economica, am fost in cativa ani, capabil de a poseda propriul meu vas de pescuit.
Timp de 27 de ani, apoi, am parcurs marea ca pescar, lucrand timp de 5 ani pentru altii si 22 de ani pentru mine.
In toti acesti ani, am studiat cu sarguinta un maxim de carti, la fel de dur ca un muncitor in meseria mea, dar am avut o mare grija de a nu mentiona nimanui povestea privind descoperirile facute de tata si de mine-insumi. Chiar in aceasta ultima zi, mi-e teama de a sti ca cineva a putut vedea sau cunoaste lucrurile pe care le scriu, si notele si hartile pe care le pastrez langa mine. Cand zilele mele pe Terra vor fi terminate, voi lasa harti si note care vor lumina si, sper, fii utile Omenirii.
Amintirea lungii mele inchideri alaturi de maniaci si toate angoasele oribile si suferintele suportate sunt prea vii pentru a da o alta sansa unei arestari. In 1889, mi-am vandut barcile de pescuit si am constatat ca am acumulat o avere suficienta de a ma intretine tot restul vietii. Apoi am venit in America.
Timp de doisprezeece ani, am locuit in Illinois, in apropiere de Batavia, unde mi-am adus majoritatea cartilor din prezenta mea biblioteca, cu toate ca am adus multe volume alese din Stockholm. Mai tarziu, am venit la Los Angeles, ajungand aici la 4 martie 1901. Am cumparat aceasta casa umila si aici, in intimitatea propriului meu domiciliu, inconjurat de cartile mele, am inceput sa fac harti si desene ale noilor tari pe care le-am descoperit si de asemenea de a scrie povestea in detaliu in timpul in care eu si tatal meu am parasit Stockholmul pana la evenimentul tragic care m-a despartit in Oceanul Antarctic.
(va urma)

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(4)



Aveam 19 ani cand am intreprins ceea ce s-a adeverit a fi ultima noastra calatorie ca pescari si care a ajuns la povestea stranie care trebuia revelata lumii, dar nu inainte de a ajunge la capatul calatoriei mele pamantene.

Nu am permis ca faptele pe care le cunosc sa fie publicate cat traiesc de teama sa nu suport umilire, inchisoare si suferinta. Mai intai, am fost pus in lanturi de capitanul navei baleniere care m-a salvat, pentru simplul motiv ca i-am vorbit de minunatele descoperiri facute de tatal meu si de mine. Dar eram departe de a ajunge la sfarsitul torturilor mele.

Dupa patru ani si opt luni de absenta am ajuns la Stockholm, pentru a constata doar ca mama mea murise anul precedent si ca proprietatea fusese lasata de parintii mei familiei mamei mele, insa ea mi-a restituit-o imediat. Totul ar fi putut sa continue bine astfel daca as fi eliminat din memoria mea povestea aventurii noastre si moartea inspaimantatoare a tatalui meu.
In fine, intr-o zi am povestit istoria in detaliu unchiului meu, Gustav Osterlind, un barbat avand bunuri considerabile si pe care l-am grabit de a organiza o expeditie pentru mine in scopul de a realiza o alta calatorie catre pamantul straniu.

Mai intai am crezut ca el va favoriza proiectul meu. Parea interesat si m-a invitat sa ma prezint in fata anumitor functionari si sa le explic, cum am facut pentru el, povestea calatoriilor noastre si a descoperirilor noastre. Imaginati-va deceptia si oroarea mea cand, pe concluzia povestii mele, unele hartii au fost semnate de unchiul meu si fara avertisment, am fost arestat si m-am gasit repede sub efectul si ingrozitoare incarcerari intr-un azil de nebuni, unde am ramas timp de 28 de ani, ani lungi, plictisitori si plini de suferinte!
Nu am incetat niciodata de a afirma ca aveam un spirit sfant si de a protesta contra nedreptatii inchiderii mele. In fine, la 17 octombrie 1862, am fost eliberat. Unchiul meu era mort si prietenii din tineretea mea erau acum straini. Intr-adevar, un barbat de peste 50 de ani, a carui singura informatie care se cunostea despre el privea un nebun, care nu are niciun prieten.
(va urma)

Calator prin muntii Rodnei(6)

Satul Anies – valea Aniesului – Saua Gargalau – Poiana Stioi – Complexul Turistic Borsa;

-6-

Marcaj: banda albastra;
Distanta: 40 km
Timp: 15 ore;
Locuri de cort: Saua Gargalau;
Atractii: ruinele cetatii Anies, valea Aniesului, izvorul mineral din Anies, Cascada Cailor, lacul Izvorul Bistritei, Poiana Stiol;
Traseu accesibil iarna doar pentru schiori pregatiti;


Calator prin muntii Rodnei(5)

Podul Rebrii – valea Rebra – vf. Obarsia Rebrii – Saua Tarnita la Cruce – vf. Pietrosu – Lacul Iezer – orasul Borsa;
-5-
Marcaj: banda albastra;
Distanta: 58,5 km;
Timp: 24 – 26 ore;
Traseu accesibil iarna partial, pana la Obarsia Rebrii;
Cazare: cantoanele forestiere de pe vaile paraielor Rebra si Guset, cabana meteo Iezer;
Loc de cort pe creasta: Tarnitza “La Cruce”;
Atractii: izvorul mineral din Parva, complexul Carstic Izvorul Tausoarelor, Pestera Zanei, Taurile Buhaiescului, cascada Guset, cascada Pietrosului, varful Pietrosu, Lacul Iezer;


duminică, 17 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(3)


Olaf Jansen declara ca, la inceput, lumea a fost creata de Marele Arhitect al Universului, pentru ca omul sa poata ajunge pe suprafata „interioara” care a fost locuita dintotdeauna de „poporul” ales. El a navigat dincolo de Alaska si de coasta siberiana, unde a gasit cimitire continand oase de fildes in cantitati atat de mari incat sugera ca locul era format din vechi locuri de inmormantare. Olaf Jansen crede ca aceste resturi provin de la marea viata animala prolifica care abunda pe campuri si paduri si pe numeroasele fluvii din Lumea Interioara. Resturile de animale au fost aduse de curentii oceanici, sau au fost purtate de banchize si s-au acumulat ca copacii plutitori pe coasta siberiana. Asta ar dura de o eternitate, in timp formand aceste cimitire misterioase. Privind acest subiect William F. Warren, in cartea sa, spune: „Stancile arctice ne vorbesc de o Atlantida pierduta mai minunata decat cea a lui Natan. Straturile de fosile din fildes din Siberia depasesc tot ceea ce exista de acest fel in lume.” Povestea extraordinara a lui Olaf Jansen Iata dezvaluirile facute de acest navigator norvegian, privind explorarea arctica: „Numele meu este Olaf Jansen. Sunt un norvegian, desi sunt nascut in oraselul rusesc de marinari Uleaborg, pe coasta orientala a Golfului Bothnia, bratul de nord al Marii Baltice. Parintii mei se aflau la pescuit in Golful Bothnia si locuiau in oraselul rusesc Uleaborg in momentul nasterii mele, la 27 octombrie 1811. Mama mea, Jens Jansen, s-a nascut la Rodwig pe coasta scandinava, in apropiere de insulele Lofoden, dar dupa casatoria sa s-a mutat in casa sa la Stockholm, pentru ca mama mea si familia sa acolo locuiau. Cand am avut sapte ani, am inceput sa-l insotesc pe tatal meu la pescuit de-a lungul coastei scandinave. Foarte tanar, mi-am aratat aptitudinile pentru carti, si la varsta de noua ani, am fost dat la o scoala particulara la Stockholm, unde am stat pana la varsta de 14 ani, apoi mi-am urmat tatal regulat in toate turneele sale de pescuit. Tatal meu masura 1,90 m si cantarea peste 95 kg, un scandinav tipic avand o viata dintre cele mai aspre si capabil de cea mai mare rezistenta, dupa marea mea cunostinta, mai mult decat oricare om. El poseda dulceata unei femei in cele mai mici lucruri ale vietii si in acelasi timp determinarea si vointa sa erau indescriptibile. Vointa sa nu admitea nicio infrangere. (va urma)

vineri, 15 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord(2)


Olaf Jansen pretinde ca la Polul Nord exista o mare libera, acolo unde exista deschiderea nordului si ca largimea acesteia poate fi de aproximativ 1400 de mile in diametru. Exploratorul Nansen a scris in cartea sa: „Niciodata nu am plutit intr-un mod atat de splendid. Catre nord, cu fermitate in directia nordului, cu un vant bun, la fel de bine cum valul si panza ne fac sa putem inainta, o mare libera, mila dupa mila, perioada de observare dupa perioada de observare, din aceste regiuni necunoscute, mereu mai clare si mai libere de gheata, aproape ca se putea zice: «cit timp va dura asta?» ochiul fix intotdeauna spre directia nordului ca si cum se masoara un punct. El priveste viitorul. Dar exista intotdeauna acelasi cer intunecat inainte si care semnifica prezenta marii libere.” La 10 mai 1884, in revista Norwood din Anglia se scris: „Nu admitem ca exista gheata pana la pol – o data in interiorul marii bariere de gheata, o noua lume se impune exploratorului, climatul este dulce ca cel din Anglia si, dupa , inmiresmat ca in insulele grecesti.” Vechile scriituri hinduse, japoneze si chinezesti cat si hieroglifele raselor stinse de pe continentul nord – american, toate vorbesc de traditia adoratorilor soarelui care veneau din Pamantul Interior. Este un fapt notabil ca pe masura ce ne apropiem de Ecuator, statura rasei umane este mai putin mare. Dar patagonienii din America de Sud sunt probabil singurii aborigeni din centrul Terrei care au iesit prin deschiderea obisnuit desemnata prin Polul Sud si sunt numiti rasa gigantica. (va urma)

Calator prin muntii Rodnei(4)

Comuna Telciu – valea Telcisor – varful Tomnatic – varful Nedeia – Poiana Batranei;
-4-
Marcaj: punct rosu:
Distanta: 24 km; drum forestier 12 km;
Timp: 7 – 8 ore;
Traseu greu accesibil iarna;
Izvoare: in partea de sud al varfului “Tomnatic”;
Locuri de campare: in saua din Poiana Batrana unde se gasesc stane si cateva izvoare;
Atractii: izbucul Izvorul Rece, Pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Batrana, Pestera lui Maglei, Pestera Izvorul Tausoarelor, varful Batrana;




joi, 14 aprilie 2011

Povestea stranie a lui Olaf Jansen in apele libere de la Polul Nord.(1)

Exista un mister profund care inconjoara Polul Nord si care, timp de secole, a interesat savantii. Norvegianul Olaf Jansen a facut unele revelatii iesite din comun, socante. El si-a dezvaluit experiente fantastice si a innebunit lumea. Exista un interes enorm pentru studierea Polului Nord, unde s-au angrenat mai multe natiuni care incearca sa rezolve misterul care infierbanta imaginatia multora. Marinarul explorator norvegian si-a sarbatorit a 95-a aniversare in S.U.A. si ultimii sase ani ai vietii sale si i-a petrecut intr-un modest bungalow, in afara drumului de la Glandale si la o scurta distanta de cartierul oamenilor de afaceri din Los Angeles (California). Si-a petrecut 12 ani intr-un stat din Middle Est. Dar, inainte de asta, a fost pescar pe coasta norvegiana, in regiunea insulelor Lofoden, de unde a efectuat turnee catre Nord pana la Spitzberg si chiar pana la Pamantul lui Franz Josef. Polul Nord fascineaza continuu si lasa loc de nenumarate speculatii. Este locul central al gravitatiei Terrei, leaganul mareelor, unde acele magnetice o iau razna, unde aurorele boreale ilumineaza noaptea polara si unde spiritele curajoase se aventureaza pentru a explora necunoscutul in zone periculoase. Doctorul Orville Livingston a declarat „posibilitatea unui Pamant in interiorul planetei a fost adus mai intai cunostintei mele cand am descoperit o geoda pe malurile Marilor Lacuri. Geoda este o piatra sferica aparent solida dar chiar atunci cand este despicata se observa ca ea este scobita si acoperita in interior cu cristale. Pamantul nu este decat o geoda putin mai mare si principiul care a procedar la crearea geodei, golirea in interior, indubitabil a modelat de asemenea Terra.” (va urma)

Calator prin muntii Rodnei(3)

Comuna Romuli – Valea Stramba – Zavoaia Borcutului – varful Batrana – valea Magurii – valea Dragos – Borsa;
-3-
Marcaj: triunghi rosu pina sub virful Batrana;
Distanta: 23,5 km; 14 km drum forestier;
Timp: 7 ½ ore;
Traseu greu accesibil iarna;
In depresiunea “Zavoaia Borcutului” exista 4 izvoare de apa minerala bicarbonata-carbogazoasa;




Revelatiile lui Phil Schneider(7)



Nu avem nicio aparare contra germenilor, nici una. Este vorba de arme biologice cu consecinte dintre cele mai dezastruoase. Fiecare extraterestru de pe aceasta planeta va trebui plasat in carantina totala. Saddam Hussein a ucis peste 3,5 milioane de kurzi cu ajutorul unui armament biologic de acelasi gen. Oare noi, locuitorii Terrei, meritam asta? Astazi, sunt pe cale de a muri de cancer, un cancer pe care l-am contactat lucrand pentru guvernul federal. Pot inca sa traiesc sase luni, poate nu. Dar vreau sa va spun un lucru: daca ma pot inca exprima, este pentru ca Dumnezeu vrea sa-mi dea oportunitatea de a spune tot ceea ce stiu. In cursul ultimilor 22 de ani, 11 dintre prietenii mei cei mai buni au fost asasinati. Opt din aceste crime au fost considerate ca sinucideri. Inainte de a veni la Las Vegas, am condus un prieten la Joshua Tree in apropiere de 29 Palms (n. red. - localitate in plin desert Mojave alaturi de Los Angeles si Palm Spring. 29 Palms de asmenea o baza secreta militara SUA).
Pe cand il conduceam in muntii care duc la localitatea Needles, am fost urmarit de doua camionete Van guvernamentale echipate de placi mineralogice G 14. Erau doua persoane si cel putin o persoana inarmata cu un Uzzi pe vehicul. Stiu exact ce sunt acesti oameni. M-am exprimat in cursul a 19 conferinte si am strans fara indoiala peste 45. 000 de persoane... M-am lasat depasit de acesti oameni si m-am oprit in mijlocul drumului. Ei s-au oprit de fiecare parte a vehiculului meu in apropierea unei rape. Le-am scos harta de securitate si am trimis-o guvernului spunandu-le ca am fost amenintat si ca aveam intentia de a pune pe net peste 140. 000 de pagini de documentatie privitoare la structura guvernului si la ansamblul planurilor lor. Am inceput deja asta. Multumesc pentru atentie.

miercuri, 13 aprilie 2011

Calator prin muntii Rodnei(2)

Satul Dealul Stefanitei – Valea Fundoaia – Preluca de sub Capul Muntelui – La Jgheaburi;
-2-
Marcaj: banda rosie;
Distanta: 6 km;
Timp: 2 ½
Traseu accesibil pentru schiori si iarna;
Izvoare: zona “la jgheaburi”;
Atractii: Defileul Stramba, Manastirea Moisei,



Revelatiile lui Phil Schneider(6)




Cateva statistici privind prezenta faimoaselor “Black Helicopters”. Exista aproximativ 64. 000 de “black helicopters” (n. red. – elicopterele negre sunt de fapt aparate fara marca si inmatriculare adesea zarite in apropierea aparitiei unui OZN, in caz de rapiri si mai ales in cazul mutilariilor de animale care insangereaza preeriile din centrul si sud – estul SUA). Se construieste unul la fiecare ora care trece. Si este bine pentru a se cheltui banii nostri? De ce Guvernul federal ar avea nevoie de 64. 000 de Black Helicopters daca nu pentru a face din noi sclavi? Ma indoiesc ca nevoile militare mondiale ating aceasta cifra de 64. 000. Ma indoiesc ca ansamblul tuturor tarilor au nevoie de atatea elicoptere.
Exista 157 de aparate secrete F-117 A echipate de LIDAR (n. red. – Light Detection And Ranging, sistem de detectie la distanta) si de un sistem de radar si de imagini asistate prin calculator. Ei pot sa va vada in fiecare camera in timp ce va survoleaza locuinta. Pe cand zboara pana la 30. 000 de picioare, ei pot detecta obiecte de cativa centimetri. Este chiar mai precis decat asta. Lucrez de foarte mult timp pentru guvernul federal pentru a sti in ce mod isi conduc afacerile. Aparat de provocat cutremure, SIDA si arma biologica creata plecandu-se de la substante extraterestre. Guvernul a inventat acum o tehnologie capabila de a provoca cutremure de pamant. Sunt geolog si stiu ce vorbesc. In cursul seismului care a devastat orasul Kobe din Japonia, nu au fost unde de soc cum este cazul intr-un seism normal. In 1989, a avut loc un cutremur de pamant in San Francisco. De asemenea nu au avut loc unde de soc. Este de fapt o tehnologie de tip Tesla care a fost folosita in scopuri demonice. Programele de cercetare fondate pe bugete oculte au condus la stiinta pe care o cunoastem astazi. Priviti SIDA care a fost creata de National Ordinance Laboratory din Chicago in 1972. Este vorba de fapt de o arma biologica care a fost utilizata contra poporului american. Stiu asta pentru ca am putut consulta documentatia pe care o detine Office of Strategic Studies, un program care se desfasoara inca astazi si care este controlat de CDC din Atlanta (n. red. – Centresfor Disease Control and Prevention). Ei folosesc secretiile de animale, fiinte umane insa deasemenea extraterestrii de tip umanoid pentru a crea virusul. Si cel mai rau dintre toate este ca guvernul nostru s-a aliat cu acesti extraterestri de tip umanoid. (va urma)

Calator prin muntii Rodnei(1)

Pasul Rotunda – Saua cu Lac – Tarnita lui Putredu – Saua Gargalau – varful Galatului – Tarnita la Cruce – Poiana Batrinei – Varful Muncelul Riios – Pasul Setref;
-1-
Marcaj: banda rosie;
Distanta: 54 de km;
Timp: 24 – 25 ore;
Traseu nerecomandat iarna;
Vara traseul este usor accesibil si se recomanmda a se face in 4 – 5 zile, dormindu-se la cort;
Locuri de cort(de la E la V): culmea Dosul Gajei, Saua cu Lac, Saua Gargalau, Saua Galatului, Tarnitza Negoieselor, Tarzitza La Cruce
Atractii: Pestera Laptelui, varfurile Buhaescu mare, Puzdrelor, Galatului, Gargalau, Ineu;




marți, 12 aprilie 2011

Revelatiile lui Phil Schneider(5)



Ei au intr-adevar nevoie de mediu sub vid care nu se poate gasi decat in spatiu pentru a produce acest tip de metal. Si tot ceea ce ni se povesteste este foarte indepartat de adevar. Eu cred ca oficialii din guvernul nostru ne mint. Acum cateva saptamani, am fost functionar al guvernului american sub acoperirea unei acreditari de securitate de tipul Ryolite 38 (n. red. – ceva strict secret. Ryolite este un sistem de satelit de supraveghere al armatei americane dar si o localitate situata in regiunea Valea mortii, in apropiere de Zona 51), una dintre acreditarile cele mai inalte din lume. Cred ca proiectul Razboiul stelelor are drept unic tel de acela de a servi ca tampon de prevenire in caz de atac extraterestru, afacerea neavand de fapt niciun raport cu razboiul rece care a servit de pretext pentru a aduna bani de la contribuabil. Si toate astea de ce? Ansamblul acestei manipulari mincinoase a fost planificata apoi orchestrata de peste 75 de ani. Tehnologia avioanelor secrete sunt utilizate de agentiile de informatie: DEA (Drug Enforcment Administration) si ATF (Bureau of Alcohol, Tobacco and Firearms) nu se bazeaza decat pe armele lor secrete tactice pentru aproape 40% din bugetul lor operational. A fost cazul in 1993 si cifrele nu au facut decat sa urce. Intre 1990 si 1992, Natiunile Unite au folosit avioane secrete in peste 28% din operatiile lor de amploare internationale, conform Centrului de studiu strategic al raportului 3092 al Natiunilor Unite.

Paznicii secreti, Fortele Delta. De fapt, sunt trei tipuri de unitati de politie distincte care vegheaza asupra secretelor noastre cele mai bine pastrate. Mai intai, Military Joint Tactical Force (MJTF) cunoscuta ca Delta Force sau beretele negre este o forta tactica multinationala folosita la inceput pentru a supraveghea in lume avioanele secrete. De fapt, au fost construite deja cel putin 172 de aparate secrete. Zece au fost accidentate, ceea ce inseamna ca au ramas 162 de aparate. Bill Clinton le-a concesionat Natiunilor Unite acum sase saptamani. Unele elemente indica ca fortele Delta au fost trimise in Bosnia in cursul ultimelor zile ale administratiei Bush ca unitate “sniper” de protectie. Ele au inceput sa traga orbeste, facand victime in ambele tabere in scopul de a arunca ulei pe foc si a intensifica conflictul in scopuri pur poilitice, scopuri care ar putea fi utilizate de administratii succesive.
Reflectii asupra atentatelor cu bomba in SUA. De putin timp, mi s-a cerut sa alcatuiesc un raport privind atentatul asupra World Trade Center (n. red. cel din 1993). Am fost angajat ca expert caci cunosteam aproape 90 de proprietati chimice de exploziv. Si am examinat cliseele locurilor chiar dupa atentat. Betonul a fost pur si simplu pulverizat si topit. Otelul si armaturile au fost literalmente trase cu sase picioare peste dimiensiunile lor originale. O singura arma poate provoca stricaciuni asemanatoare si este vorba de o mini bomba atomica. Nu se putea actiona decat cu un mecanism de tip nuclear. Desigur, cand vi se spune ca este vorba de un exploziv cu nitrat, va mint 100%. Si persoanele care au fost bagate in puscarie probabil nu au facut nimic. De fapt, am motive sa cred ca acelasi grup de persoane arestate a pregatit si alte crime ca uciderea unui rabbin la New York. In acest timp, tin sa subliniez faptul ca cu ultimul atentat care a avut loc la Oklahoma City, ei va zic de asemenea ca este vorba de un exploziv fabricat cu ajutorul nitratului si fertilizantilor. Mai intai, ei va spun ca este vorba de o bomba de 1 500 livre, apoi de 2 000 de livre si acum, se vorbeste de una de 20. 000 de livre. Este imposibil de a ascunde 20. 000 de fertilizant intr-o camioneta model Ryder. Desigur, nu am amestecat niciodata aceste materiale explozive. Dar cunosc structura chimica si aplicatiile explozivilor folositi in geniul civil si in constructii… Reputatia mea se bazeaza pe aceste cunostinte. Am ajutat sa se sape cel putin 13 baze militare subterane de mare adancime in SUA. Am lucrat la proiectul “Malta” in Germania de Est, in Spania si in Italia. Si pot sa va spun din experienta ca un explozibil cu o masinarie cu nitrati nu ar zgaltai ferestrele unui zgaraie – nori guvernamental federal la Oklahama City. Desigur, masinaria ar fi cauzat moartea a catorva persoane, ar fi distrus o parte din din fatada cladirii dar asta n-ar fi produs niciodata acest gen de distrugeri. Cred ca m-au mintit si nu mai sunt de acord sa inghit aceste minciuni, motiv pentru care va afirm ca va mint. In sensul in care merg lucrurile, nu cred ca-mi raman mai mult de sase luni de a trai in aceasta tara (n. red. -Schneider face fara indoiala referire la cancerul sau). Suntem dominati de atatea persoane malefice care conduc tara… Cred ca urmatorii 45 de ani sunt foarte nelinistitori. Va voi prezenta cateva scenarii dintre cele mai rele. Ca Contractul cu America. El contine aceleasi terminologii pe care Adolf Hitler le-a folosit pentru a perverti Germania in 1931. Cred ca nu putem face nimic. Acest Contract cu America este ultimul spasm al guvernului nostru federal pentru a distruge Constitutia si Declaratia drepturilor.
(va urma)

Revelatiile lui Phil Schneider(4)

Modul de functionare si structura actuala a guvernului nostru se bazeaza pe tehnocratie, nu pe democratie. Este vorba de fapt de o forma de feudalism si asta nu are niciun raport cu Republica Statelor Unite. Aceste persoane sunt fara credinta si au decis de a elimina din scolile publice rugaciunea. Pentru ca v-ati rugat la scoala, ati putea primi o amenda de peste 100.000 de dolari cat si doi ani de puscarie.

Bugetele oculte depasesc usor 1,3 trilioane de dolari. Un trilion este egal cu 1 000 de miliarde. Un trilion de dolari cantareste 11 tone. Si Congresul american nu a vazut contabilitatea reala a acestei “caverne a lui Ali Baba” clandestina care reprezinta bugetele oculte. Contractele implicate in aceste programe de vanatori ascunsi sunt: Me Domell – Douglas, Morrison – Knudson, Wackenhut Security Sytemts, Boeing Aerospace, Lorimar Aerospace, Aerospatiale (Franta), Mitsubishi Industries, Rider Trucks, Bechtel, I G Farben si altele.

Razboiul stelelor si amenintarea extraterestra aparenta. De fapt, 68% din bugetul apararii este alocat direct sau indirect bugetului ocult. Proiectul Razboiul Stelelor depinde puternic de tehnologiile militare ascunse. De fapt, nicio tehnologie care decurge din programul de armament ascuns n-ar fi vazut lumina zilei daca n-ar fi recuperat resturile vaselor extraterestre accidentate. Nimic. Unii dintre noi se intreaba fara indoiala ce transporta naveta spatiala? De fapt, mari lingouri de metale foarte speciale care nu pot fi topite decat in spatiu si nu pot fi produse pe suprafata pamantului. (va urma)

Revelatiile lui Phil Schneider(3)



Am dat prin hazard peste o importanta baza extraterestra. Mai tarziu, am descoperit de fapt ca aceste entitati extraterestre traiau pe planeta noastra de mult timp, poate de milioane de ani. Aceasta ar putea fara indoiala explica multe lucruri privind subiectul teoriilor relative la “vechii astronauti.” Orice ar fi, am fost ranit la piept de una din armele lor care am descoperit ca este un fel de cutie pe care o agatau pe corp, o arma care mi-a gaurit corpul si mi-a infipt o mare doza de radiatii de cobalt. Am avut cancer din aceasta cauza. Nu m-am interesat cu adevarat de tehnologiile OZN-urilor decat cand am inceput sa lucrez, pe situl de la Zona 51 situate la nord de Las Vegas. Dupa ce au trecut doi ani pe care i-am petrecut pentru a ma recupera in urma incidentului de la Dulce, am reanceput deci de a lucra pentru diferite firme ca Morisson and Knudson, EG&G etc. Pe situl zonei 51, ei testau diferite tipuri de vase extraterestre specifice. Cate persoane sunt familiarizate cu afacerea Bob Lazar? Este vorba de un fizician a carei munca consta din a invata lumea de propulsia unora dintre aceste vase. Astazi, sunt foarte nelinistit in privinta activitatilor guvernului federal. Ei au mintit publicul, au manipulat senatorii si au refuzat de a divulga adevarul asupra subiectului dosarului extraterestru. Am atatea lucruri de a spune privind acest capitol incat sunt dezgustat.

De curand, am facut cunostinta cu o persoana care traia la Portland in Oregon. El lucra pentru o otelarie, Gandersson Steel Fabrication, o firma specializata in constructia tunurilor si masinilor feroviare. Astazi, ceea ce stiu din 30 de ani din viata de acest tip imi demonstreaza ca este vorba despre un barbat ponderat, calm. Intr-o zi, a venit sa ma vada, foarte nelinistit afirmand “ca ei au construit de fapt vagoane penitenciare.” Era foarte nervos. “Gunderson, a afirmat el, are un contract cu guvernul federal care prevede de a construi peste 107. 200 de vagoane de transport de prizonieri…”

De fapt exista 11 societati in acest proiect gigantic. Gunderson a primit probabil o suma de 2 miliarde de dolari pentru acest contract. Otelariile Bethlehem cat si alti furnizori sunt implicati in aceasta afacere. Prietenul meu mi-a aratat unul dintre aceste vagoane de transport cu prizioneri care era stationat pe o cale de service la nord de Portland. Avea dreptate. Daca multiplicati 107.200 cu 143 si cu 11, veti obtine o cifra aproape de 15 milioane. Aceasta cifra corespunde fara indoiala numarului de indivizi care vor intra in dizidenta cu guvernul federal. Si nu mai este posibil in aceasta zi de a sanctiona pe cale electorala persoanele responsabile de acest gen de afacere
(va urma)