Ghe NICA-Blog: Democratia din mintea presedintelui suspendat

luni, 6 august 2012

Democratia din mintea presedintelui suspendat

ACIN SIX-RAY
Tableta

Democratia din mintea presedintelui suspendat
Referendumul a tulburat rau de tot apele in patriarhala noastra Romanie.Presedintele interimar,primul ministru si alti lideri politici aflati la putere ,au inceput sa gaseasca vinovati, pentru faptul ca presedintele suspendat, nu a fost demis cu ajutorul referendumului.Primii cazuti pe "campul" de lupta politic au fost ,ministrul de interne Ion Rus,ministrul Administratiei ,Victor Paul Dobre si un chestor(general) pe numele lui Constantin Manoloiu,seful Evidentei populatiei.Toti vinovati de faptul ca nu au stiut cati catateni romani au dreptul la vot.Daca listele electorale nu au mai fost actualizate din vremea lui Pazvante Chiorul este absolut firesc sa se bajbaie in cel mai lamentabil mod.Care este purul adevar privind populatia Romaniei, o sa-l aflam candva.Tot candva o sa stim si cati catateni au dreptul la vot.Candva o sa stim si cati cetateni umbla si lucreaza prin Europa.Un lucru insa nu-l vom sti niciodata :cati romani cersesc prin lume.Tot candva o sa aflam daca nu cumva povestea cu listele electorale este o poveste politica de cea mai josnica speta.In idilica noatra tara "democratia" este la putere.Presedintele suspendat si ne demis mai zilele trecute si-a adus aminte ca domnul Constantin Manoloiu a fost avansat la gradul de chestor chiar de catre domnia sa.Public l-a somat (ca sa nu zic ca l-a amenintat ) ca nu face bine avand dubiul ca listele electorale nu ar fi in regula.Nu a apucat domnul presedinte suspendat sa hahaie bine ca domnul chestor Manoloiu a si fost chemat la Parchet,audiat si pus sub urmarire penala pentru abuz in serviciu.Asta da "democratie".Ati crezut cumva ca presedintele suspendat ar avea vreo contributie in aceasta mizerabila interventie,Ei bine ,sigur ca ati intuit corect.ca presedintele nostru suspenat a intervenit pentru al corija pe domnul chestor cel nerecunoscator.Caldura mare, adica canicula din ultima vreme a afectat ratiunea unor distinsi domni.Ce mai conteaza ca omul de rand abia mai poate trai.Noi sa o ducem bine, si daca se poate sa ramanem la putereca pana la sfarsitul lumii,cred ca este deviza tuturor celor ajunsi la CIOLAN.Doamne ajuta ca doar asta ne-a mai ramas.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;