18. Circuitul lacurilor Bucurei: lacul Bucura (2041 m)—lacul Ana (1979 m) — lacul Lia (1910 m) — lacul Viorica (2070 m) — lacul Florica (2080 m) — Taul Agatat (2208 m) —Taul Portii (2240 m) — lacul Bucura (2041 m).
Marcaj:
— la pornire, triunghi rosu, punct galben si cruce albastra;
— in lungul ulucului vaii superioare a Izvorului Bucurii, drum nemarcat;
— intre Taul Agatat si Taul Portii, punct rosu;
— de la Taul Portii la lacul Bucura, punct rosu si banda galbena.
Timp de mers. 3½ — 4½ ore.
Pornind pe traseu, urcam pragul terasei vestice sub care se adaposteste lacul Bucura si iesim in poteca marcata. De aici mai departe, cotim catre stinga si curind, la 2070 m alt., intilnim un stilp cu marcajul cruce albastra; „spre lacul Zanoaga, peste Slaveiu (4 ore). Continuind mersul pe carare in directia aratata de sageata stilpului, intilnim apoi si celelalte doua semne ce marcheaza traseul: triunghi rosu si punct galben. Este cararea care duce la Gura Apei (peste Slavei, pe la Crucea Trasnitului si pe la Lunca Berhina), la cabana Gura Zlata (peste Slavei, pe la taul Zanoaga Mare si pe la Gura Apei) sau, direct la cabana Gura Zlata (peste Slavei, pe la taul Zanoaga si apoi de-a lungul culmii si in josul piriului Radesu). Vom parasi aceste marcaje atunci cind vom ajunge in firul vilcelului Izvorul Bucurei.
Coborim binisor pe poteca marcata, ocolind bolovanii mai mari si trecind direct peste cei marunti. Citeva serpentine scurte domolesc putin priporul pragului terasei glaciare pe care coborim. Dupa o jumatate de ora de la plecare, ajungem in firul vilcelului, in aval si catre sud-est de lacul Ana (1979 m).
Cercetind lacul (1979 m alt., circa 44 000 m2 suprafata, 324 m lungime, 70—200 rn latime si 12,5 m adincime), vom constata ca, fara a fi tot atit de impodobit cu vegetatie cum sint unele dintre lacurile Retezatului, el este totusi plin de pitoresc; din apropierea lui ni se ofera prilejul de a admira larga si spectaculoasa panorama ce se desfasoara pina la crestetul de culmi si de custuri ale caldarii Bucura.
Din sud-est de lacul Ana facem o deviere din traseul circuitului si, pentru a cerceta si lacul Lia, cotim la stinga, coborind pe firul vaii. Coborisul nu este usurat de existenta vreunei carari umblate, astfel incit vom dibui crimpeie de hatase printre jnepeni, printre petice de mocirle turboase si peste grohotisul mare ce captuseste fundul vilcelului. La lacul Lia (1910 m alt., circa 12 000 m2 suprafata, 144 m lungime, 120 m latime si 3 m adincime) ajungem dupa un sfert de ora de la plecarea de linga lacul Ana. In gavanul care adaposteste lacul Lia, mai sus cu 30 m decit acesta, a mai existat un lac, mocirlit acum si complet umplut cu turba. Un briu lat de jnepeni care urca si pe peretii vaii, inconjura lacul sporindu-i farmecul.
La lacul Lia se mai poate ajunge si coborind direct de la Bucura. Pentru aceasta, din locul pe unde se face golirea lacului, coborisul pe ulucul prin care curge emisarul Bucurei tine pina in firul vaii principale, in amonte de lacul Lia.
De la Lia facem cale-intoarsa si, in aproximativ 20 minute, revenim in poteca marcata care, indreptindu-se catre stinga, urca spre culmea Slaveiului.
Plecind de la lacul Ana, trebuie sa ne impacam cu gindul ca, pentru a merge mai departe, este necesar sa depunem un oarecare efort spre a urca peste pragul terasei, inalt de circa 90 m, captusit cu puzderie de bolovani colturosi si animat de larma ce o face torentul pravalit in cascade prin acest haos de pietraraie.
Pe terasa superioara a vaii, in zanoaga cunoscuta sub denumirea de Fundu Bucurei, aflam adunate laolalta un grup de sase lacuri dintre care cel mai mare poarta numele de lacul Viorica (2070 m alt., circa 13 000 m2 suprafata, 190 m lungime, 20 la 84 m latime si 2,15 m adincime). Spre vest, aproape in prelungirea lacului mare, se gaseste un ochi de apa, pe trei sferturi umplut cu turba. Mai catre apus, la 2075 m alt., se mai afla alte doua laculete. Spre S-SV de lacul principal, la 2080 m alt., intilnim cel de al cincilea lac al grupului Viorica. In fine, la 2085 m alt. si spre S-SE de lacul Viorica, se afla un lac geaman, orientat de la nord-est catre sud-vest, intre lacul mare si acesta din urma se gaseste un pilc de jnepeni si citeva „buchete' de smirdar, crescute pe un gheb de stinca a carei spinare se inalta pina la 2095 m alt.
De lacul Florica (2080 m alt., circa 10 100 m2 suprafata, 200 m lungime, 10 la 70 m latime si 6,05 m adincime) ne desparte numai un prag de 20 m inaltime. Locurile sint intesate cu bolovanis colturos si cu steiuri ceva mai inalte. Printre ele, ici-colo, sint risipite pilcuri de jnepeni si smocuri inalte de paisuri.
cea mai dificila parte a circuitului lacurilor sistemului Bucura urmeaza abia dupa ce parasim malurile lacului Florica. Continuarea drumului este o adevarata lupta cu grohotisul de bolovani mari si colturosi ce impinzesc peretii si poalele gigantilor din fata (vf. Judele, Turnu Portii si Poarta Bucurii). Pe sub clinul prapastios al Slaveiului (stinga cum urcam) nu este chip sa ne strecuram. Vom alege calea dinspre versantul estic al vaii, coasta bolovanoasa si ea, dar infrumusetata de peticele mari de jnepeni care ii imbraca fata. Citeva crimpeie de hatase ne ajuta si in orientare, dar si la urcus. Abatindu-ne putin catre stinga, dupa circa trei sferturi de ora de la plecarea de linga lacul Florica, iesim in poteca marcata cu punct rosu, pe buza pilnie! in care se afla Taul Agatat (2208 m alt., circa 1600 m2 suprafata, 50 m lungime, 40 m latime si 2,10 m adincime).
Ramura dinspre stinga a cararii marcate cu punct rosu, trecind peste saua Judelui si pe sub vf. Sesele, conduce la taul Zanoaga Mare. De la Taul Agatat, traseul nostru se va desfasura pe acelasi marcaj, insa pe ramura dinspre dreapta a potecii (spre nord).
De o gingasie remarcabila, oglinda taului pare o jucarie pitulata in valmasagul haotic al marilor bolovani colturosi de granit, pustiu de piatra cum rar se mai intilneste chiar si in Munti i Retezat. In schimb, pri vel istea ce o putem admira de aici este de-a dreptul coplesitoare. Aproape intreaga caldare a Bucurei isi desfasoara minunea ei de pitoresc, iar „ochiurile de mare', siruite in lungul jgheabului prin care se zbuciuma vina de apa ce zburda dintr-un lac in altul, par a fi o salba de uriase margaritare legate intre ele cu panglica de argint, infiorarea ce te stapineste stind aici, dominat de peretii salbaticei cortine de piatra zdrentuita a custurii dintre virfurile Judele si Bucura, nu-i intrecuta decit de maretia vastei panorame, tarmurita catre oceanul de azur al vazduhului de eleganta arcuire a Secerii Bucurei si de semetia piscului Pelegii.
Desprinzindu-ne cu greu de vraja privelistii, pornim mai departe, pe marcajul punct rosu, catre Taul Portii, la inceput coborind peste pietroaie. Lasam in stinga un mic lac, pitulat si el printre bolovani, si atingem curind un punct de minima altitudine (2130 m). De aici mai departe, asaltam ultimul pripor al traseului nostru si, la 20 minute dupa plecarea de la Taul Agatat, poposim la o furca de marcaje, linga Taul Portii (2240 m alt., circa 5300 m2 suprafata, 84 m lungime, 76 m latime si 4,45 m adincime).
Dinspre stinga, coborind de la Poarta Bucurei, se vede cararea cu semnul banda galbena care ajunge aici venind din Saua Retezatului.
Pe poteca marcata acum cu doua semne (punct rosu si banda galbena) ne continuam drumul mergind pe malul drept al taului si, pe drum aproape plat, intilnim un al doilea lac. De aici mai departe, coborim virtos in lungul versantului nord-estic al umarului piciorului de munte ce compartimenteaza in doua uriasa caldare a Bucurei. Lasam in dreapta lacul Bucurelu (2070 m alt., circa 4000 m2 suprafata, 80 m lungime si 45 m latime), trecem pe linga tabela de marcaj mentionata mai inainte si, pieptis la dreapta, dupa 25 de minute de la trecerea pe la Taul Portii, revenim linga lacul Bucura, in punctul din care am pornit pentru a parcurge circuitul lacurilor sistemului Bucura. Timpul necesar pentru parcurgerea acestui traseu este de aproape trei ore si jumatate (exclusiv durata popasurilor).
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu