Cheile Nerei de la un capat la celalalt*muntii Locvei

CHEILE NEREI, DE LA UN CAPAT LA CELALALT

-Drumetie-
-54-

Intre Sopotu Nou si Sasea Romana sunt 22 km, dintre care aproape 20 km de chei propriu-zise (pe schita : intre punctele A si B). Recomandam celor ce vor sa-si faca o imagine completa asupra Cheilor Nerei parcurgerea acestora (in sezonul favorabil !) in trei zile, noptile urmand a fi petrecute in cort (prima in Poiana lui Vogiun, a doua in saua de pe Carsia Ciochinii din apropierea Cantonului Damian); cheile pot fi parcurse si in doua zile, aceasta parcurgere a cheilor o recomandam numai drumetilor obisnuiti cu astfel de excursii, insotiti eventual de cunoscatori ai locurilor si echipati corespunzator. Din echipament (care e de dorit sa fie redus la strictul necesar avand in vedere distantele si dificultatile) nu trebuie sa lipseasca : cizme de cauciuc lungi, sac de dormit si un cort (pe 19 km de chei nu exista decat cateva salase care pot oferi doar podul cu fan ). Amatorii de pesteri si avene vor trebui sa renunte la vizitarea lor din cauza, echipamentului voluminos pe care ar trebui sa-l duca in spinare (scari speologice, corzi de asigurare, lampi etc.). In schimb o mare satisfactie ar putea avea cei care ar parcurge cheile cu barca pneumatica (recomandabil de doua persoane, fara chila), sau iarna pe patine daca gheata permite, in schimb, primavara, si de cate ori sunt perioade prelungite de ploi, Cheile Nerei trebuie evitate : apa tulbure si involburata urca amenintator, uneori pana deasupra potecii, rupand copacii din cale si carandu-i la mari departari. Asadar sa alegem cu grija perioada excursiei in chei. Alpinistii pot gasi si ei pereti verticali, cu fisuri si surplombe, pana la 200 m (Carsia Rolului, Turnu Be-gului, Carsia Soimului, Carsia Caprarului etc.).
O descriere turistica ampla a parcurgerii cheilor de la un capat la celalalt este facuta in volumul Drumetind prin Muntii Banatului de L. Botosaneanu si St. Negrea (ed. I 1968, ed. a II-a, 1976). De aceea ne vom limita la o descriere foarte sumara a celor mai importante fenomene carstice de pe traseu. Dar mai intai sa dam distantele de parcurs :
Bozovici - Sopotu Nou (22 km sosea asfaltata). Sopotu Nou-Ogasul Bresnic (2,2 km drum de caruta si poteca ; ½ ora cu piciorul). Ogasul Bresnic- Poiana lui Trifu (3,2 km pe poteca cu trecere prin vaduri ; l ora cu piciorul). Poiana lui Trifu-Lacu Dracului-Poiana lui Vogiun (circa 4 km ; l ora cu Piciorul urmand poteca peste Culmea Lacului si peste Cracu Iordanului ; daca se merge tot timpul pe langa firul apei se face mai mult). Poiana lui Vogiun- Cantonul silvic Damian (6,5 km pe poteca pana in punctul „La Carlige”, apoi dincolo de puntea facuta nu de mult, pe drum de caruta ; circa 21/2-3 ore cu piciorul). Cantonul silvic Damian-Podu Beului (aproape 4 km pe drum de caruta pana in Poiana Lindina si mai departe pe drum forestier ; l ora cu piciorul). Podu Beului - Sasea Romana (2.5 km pe poteca sapata in stanca, trecand prin tunele artificiale ; 3/4 ora cu piciorul). Sasea Romana-Oravita (25 km sosea asfaltata). La Oravita exista hoteluri.
Pana in 1972 n-au existat marcaje in zona. Dupa 1972 s-au executat cateva marcaje. Pe noi ne intereseaza urmatoarele : banda rosie intre Sopotu Nou- Podu Beului si Sasea Romana ; banda albastra intre Sasea Romana-Podu Beului-Valea Racajdelului- Anina ; triunghi albastru : Ochiul Beului-cascadele Beusnitei.
La mai bine de 2 km de la Sopotu Nou (urmareste 54), dupa confluenta cu paraul Bresnic, valea se ingusteaza, calcarele inlocuiesc granitele si caracterul de chei incepe sa se contureze. Nu departe de Bresnic, Nera face marele cot de la Feregoasa, dupa care strabate Poiana Crovu Bidareschi si intra in cheile propriu-zise formate dintr-un culoar lung alcatuit de peretii mai multor carsii. Chiar in intrarea in acest culoar, drumul de caruta se termina si incepe poteca. Trecand pe Unga izvorul carstic Bigar, in spatele caruia e ascunsa o pestera, si prin Poarta Meliugului, Nera iese din culoar si intra in Poiana lui Trifu (sau a Meliugului). Dincolo de frumoasa si plesuva Carsie a Meliugului, care strajuieste poiana la capatul din aval, raul intra din nou la stramtoare, scaldand pe stanga peretii Culmii Lacului, in acesti pereti se afla cateva pesteri mici, printre care Pestera de la Lacu Dracului, in gura careia se afla lacul carstic cu acelasi nume (vezi mai departe). Turistii vin la lac direct prin padure, pe un drumeag ce se desface din Drumul Camenitei in punctul „La Logor” (vezi 54). Mai departe Nera se strecoara printre pintenul Culmii Lacului si peretele inalt de 150 m al Carsiei Albinei, ciuruita de mici pesteri, jormand unul dintre cele mai mari coturi din chei, Conveiul Lung. La numai cateva sute de metri mai jos, dupa confluenta pe stanga cu Ogasul Porcului (pe valea caruia se poate urca la un aven), Nera face inca un cot puternic, Conveiul Scurt. Dupa acest cot, ea primeste tot pe stanga cel mai puternic izbuc din chei, Izvorul Iordanului, si intra in Poiana lui Vogiun (sau a Alunilor). Aceasta poiana stramta si lunga este dominata la capatul din aval, pe dreapta, de Carsia Caprariului, pe crestetul careia se afla o pestera, iar pe stanga, de cleanturile de la Farna, perforate de guri de pestera si avene greu accesibile. Pe urmatorii 6 km, intre Poiana Vogiun si Cantonul Damian, Nera strabate cea mai pitoreasca si salbatica portiune a cheilor. Pe stanga, chiar la parasirea poienii, urcand putin pe Pagina Ulmului, ajungem sub Pesterile lui Vat in care s-au gasit oase de urs de caverna si ras fosil. Putin in aval, la inceputul Carsiilor Dese, se deschide langa poteca Pestera Boilor (pe care o prezentam la locul potrivit). De la aceasta pestera, urmand poteca care tine tot timpul malul stang, ba trecand prin tunele, ba coborand langa apa raului, ajungem in dreptul pesterilor „La Gauri”, la care se urca printre carsiile Barbesu Mic si Barbesu Mare. In dreptul cleanturilor „La Carlige” poteca trece pe malul drept (exista o punte noua), find adapostita pe o portiune de un semitunel sapat imediat deasupra apei adinci ce scalda peretii. Chiar aici, urcand serpentinele unei poteci prin padure, putem vizita locul denumit „La Coveti”, niste marmite uriase adancite de Ogasul Vaii Rele, apoi - parasind poteca - putem cauta la stanga gura unei pesteri mascate de un iederar. Revenind la poteca, mergem pe ea pana la Pagina Seaca, unde da intr-un drum de caruta care o continua pe sub Fata Damianului pana la Cantonul silvic Damian (Des-pedea). In acest sector de chei, in versantul stang se deschid pesterile Gaura Porcariului si Dubova (ambele prezentate in continuare), in aval de Dubova, pe aceeasi poteca, ne intampina impresionanta piramida de calcar a Turnului Mare al Begului, inalta de circa 200 m si cu mult grohotis la baza, in care se ascund vipere cu corn. Begul Mare este continuat de Begul Mic si perpendicular pe carsiile acestora se dezvolta o lunga curmatura (Carsia Ciochinii) care obliga Nera la unul din cele mai indraznete si mai lungi „conveie” ale sale. Dincolo de apa, in dreptul ei, se ridica Carsia Rolului, masiva si impunatoare, cu turnurile sale care o inalta la 270 m deasupra apei si in peretele careia e sapata Pestera Rolului, vestita pentru faptul ca a servit de adapost haiducului banatean Adam Neamtu. In aval de stramtoarea (de numai 50 m intre bazele peretilor opusi) formata de Rol si Begul Mic, Nera strabate doua „poieni” (Lindina si Miaica), apoi primeste pe dreapta cel mai important afluent al sau in chei, Beul. De la Podu Beului putem merge :
- la stanga, prin Cheile Nerei in continuare, apucand poteca ce strabate o succesiune de mici tunele dinamitate in stanca pana la Foeroaga Mare unde valea se largeste treptat, caracterul de chei dispare si curand ajungem la Sasea Romana ;
- la dreapta, pe Valea Beului in directia rezervatiei naturale Beusnita (cu vegetatia sa remarcabila, cu puternicul izvor carstic Ochiul Beului si cu exceptionalele cascade ale Beusnitei) urmand o poteca si apoi un drum forestier (circa 5 km) ;
- inainte, prin Cheile Chichiregului, pe un drum forestier pana in satul Potoc (4 km) si de aici, pe acelasi drum, pana in apropiere de Slatina Nera (5 km); mai departe, la dreapta, pe sosea asfaltata ajungem la Oravita (24 km).
Sursa:scrigroul.cm