Ghe NICA-Blog: Pestera de la Lacul Dracului*muntii Locvei

luni, 14 ianuarie 2013

Pestera de la Lacul Dracului*muntii Locvei

PESTERA DE LA LACU DRACULUI

-DRUMETIE-
-55-

Localizare si cai de acces. Intrarea se gaseste in versantul stang al Cheilor Nerei, format din Culmea Lacului, la 500 m in aval de confluenta cu paraul Aimeliug, 210 m altitudine si 3 m deasupra raului (vezi nota despre Cheile Nerei si 54).
Date istorice. Lacul din gura pesterii e cunoscut de multa vreme de localnici si constituie unul dintre principalele obiective turistice pentru care sunt vizitate cheile. Pestera si lacul au fost cercetate de A. Negrea, St. Negrea si V. Sencu in anii 1962 - 1966. In primavara anului 1981, speologii scafandri ai grupului GESS-Bucuresti (Cristian Lascu, I. Povara, C. Vanau, S. Sarbu) au descoperit la fundul lacului, la o adancime de 12 m, o galerie care patrunde in masivul calcaros. Dupa strabaterea unui culoar inecat lung de 25 m ei au iesit din nou la suprafata intr-o frumoasa sala. In care calcarul alb si spalat alterneaza cu stratele negre de silex, o neobisnuita arhiva de informatii geologice, tainuite pana acum de apele adanci ale lacului. Se afla aici stranii forme de coroziune, posibile numai in mediul subacvatic, dar si vechi trunchiuri de arbori si forme mai rare de viata (spongieri de apa dulce).
Descriere. Urcand un mic damb al versantului impadurit cu fag al Nerei ramanem uimiti de admiratie, in fata ne apare nefiresc de brusc luciul unui lac de 35/18 m, incremenit la vreo 12 m mai jos, pe jumatate varat sub bolta enorma si innegrita a pesterii, in apa limpede cu reflexe verzi-albastrui sau violet-negre (dupa cum cerul este senin sau innourat) se pot zari multi pesti. Lacu Dracului are 12 m adancime maxima si este alimentat de apele Nerei fie direct printr-un sistem de canale subterane, fie prin intermediul unor galerii inundate ale pesterii.
Pestera ca atare este neinteresanta, luminata direct sau difuz in cea mai mare parte. Sistemul de galerii si sali accesibile, neinecate, totalizeaza abia 68 m (vezi 55). O galerie larga si lunga, puternic descendenta, ne conduce intr-o sala din care se desfac cateva galerii ; dintre ele una ascendenta ne duce la un soi de balcon natural, la 8 m deasupra lacului, facut parca anume pentru admirarea acestuia. De aici cuprinzi toata oglinda apei ; in ciuda peretilor negri si reci ai grotei, un petic de cer si citiva fagi inalti de pe buza vagaunii intunecate in care e cuibarit lacul reusesc sa se reflecte in ea. In sali si galerii exista argila si bolovanis de calcar, dar si diferite formatiuni (stalactite, planseu concre-tiionar cu stalagmite si coloane, scurgeri parietale).
Studiile specialistilor au dus la concluzia ca atat pestera cat si cuveta lacului s-au format pe fete de strat mai ales sub actiunea apelor Nerei si ca odinioara bolta pesterii acoperea lacul in intregime.
Conditii de vizitare. Pestera nu este amenajata si practic nedegradata. Ea se afla in perimetrul ocrotit al rezervatiei Cheile Nerei-Beusnita din parcul national cu acelasi nume. Galeriile accesibile turistilor se pot vizita in timp scurt, fara echipament special, numai cu o lanterna. Pentru o plimbare pe lac se recomanda barca pneumatica (pe care trebuie s-o aducem). Ca mai in toate pesterile trebuie o imbracaminte calduroasa (11-13° si 100% umiditate).

Bibliografie. L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea (1967), M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Piesa, I. Povara si L Viehmann (1976), L. Botosaneanu si St. Negrea (l 976).

Sursa:scrigrop.com

Foto:Wikimedia Commons

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;