miercuri, 9 ianuarie 2013

Rezistenta in muntii Banatului(1946-1958)-Urmarile*Partea III

PRELUAT din Rex Histrianorum

Rezistenţa în Munţii Banatului (1946 – 1958) - Urmările (cap-VI-)
-PARTEA III-

LUPTA DIN COMUNA VALEA MARE

Comuna Valea Mare aşezată pe pârâul Pogănis, la îmbinarea culmilor Buziasului cu ale Docnecei a fost timp de două zile teatrul unei lupte a peste 30 de miliţieni pentru a prinde 3 "bandiţi". Se ştie că între 7/8 Februarie 1949 fuseseră lupte serioase pentru prinderea partizanilor din grupurile colonelului Ion Ută si comandorul Petre Domăsneanu.

Tocmai în această perioadă de extremă vigilentă, o patrulă a miliţiei din com.Fârliug ce trecea prin com.Valea Mare a fost anunţată că în casa lui Ion Damian se află 3 "bandiţi" care se cinstesc cu primarul comunei. Plut.major Onescu Gheorghe a anunţat , atunci pe 15 Feb.1949, miliţienii de la posturile Visag, Dulău si Bocşa.

Cei din interior simţind pericolul au încercat să fugă, dar nu au reuşit din cauza ripostei miliţiei. S-a cerut ajutor comandamentului Timiş si au fost trimişi 15 subofiţeri sub comanda căp.Gorciova Ion (comandantul miliţiei jud.Severn. După somaţiile din dimineaţa de 16 Feb.1949, s-a hotărît atacul clădirii si incendierea ei aruncându-se grenade de către serg.maj. Popa Gheorghe în urma cărora au fost omorîti:

Lascu Ion, zis Chera, condamnat M.S.V. evadat de la Caransebeş;
Durea Mihai, condamnat 10 ani, evadat si el de la Caransebeş pe 15/16 Dec.1948
BELA Iosif, din corn. Moreni-Prahova , n.1923 , a fost condamnat la 3 ani.
Damian Ion, proprietarul casei a murit si el în luptă.
PESTE TOT ERAU INFORMATORI
Printre notele informative am găsit una care mă duce cu gândul la cei paraşutaţi în Decembrie 1944 si partizanii din munţii Semenicului. Bănuiesc că ea se referă la grupul paraşutat format din Iosif Găvăgină (din Berzovia), Nicolae Târziu din Sânicolaul Mare-Timiş si Pintilie Tintoiu din jud.Timiş, toţi lansaţi în munţii Cernei. Si pentru că bănuiesc că este legătura cu grupul paraşutat în 12 Dec,1944 format din Filon Verca, Nicolae Bălănescu, Ion Chirila , Ion Carapantea si Tismănaru, socotesc că este bine de ştiut de infiltrările securităţii care urmărea sâ pună mâna pe toţi. Iată Nota Informativă:
" Azi 1-XII-1950 ora 11 am fost la Găvăgină. A vrut să vină el la mine însă a uitat să ia adresa dela Bălănescu. A deschis el imediat discuţia despre organizaţie întrebându-mă dacă cunosc pe Mircea sau pe Marcu care l-a numit sef. Mi-a spus că Bălănescu a fost la el cu aceşti băieţi la Socolar adecă cred că Marcu Ion si Radu.
El mi-a spus că primăvara vrea să treacă graniţa în străinătate să aducă un aparat de transmisiune. Mai departe a zis că a avut un tip în organizaţie care a vrut să atace pe paznicii care aduc banii la mina Secul si cu aceşti bani să-si cumpere arme, îmi zice Găvăgină. L-am aranjat pe acest tip. Apoi a continuat zicând că Minea nu vrea să facă legătură cu alte persoane, el ar avea la Mehadia în munţi o trecătoare în care ar putea să tina rezistentă oricărui batalion se soldaţi.
A zis că are oameni de încredere la Mehadia care numai de ar avea arme si încep orice răscoală. Apoi eu i-am spus că acolo nu mai există oameni de-ai lui Domăsneanu, atunci Găvăgină mi-a spus că Domăsneanu nu este împuşcat ci a fost deportat în U.R.S.S. de unde a fugit.
Apoi Găvăgină mi-a spus că el a trimis o scrisoare în Anglia ca să fie citita la R.Londra si că a fost citită pe 8 Nov. de ziua regelui. El a zis că a trimis-o pe un şofer ce a trecut graniţa si face parte dintr'o ambasadă . Găvăgină vine la mine pe 2-XII-1950 ora 5. De fapt e un tip foarte vorbăreţ si nu s'a sfiit adică păzit să nu spună toate acestea. Bălănescu a trimis o ilustrata din Târgoviste la părinţi. Eu i-am spus lui Găvăgină să se intereseze de adresa lui sau daca a mai scris. Aproape tot timpul el a vorbit si eu abia puteam să întreb. (2-XII-1950. . .inf. Gelu. ''
Comuna ZORLEANTUL MARE de pe dealul Poganis luată cu asalt de securitate, miliţie si grăniceri. După trecerea serviciului "bande" sub conducerea lui Pavel Aranici, si reactivarea si lărgirea agenturilor, în Regionala securităţii din Timişoara s-a trecut imediat la acţiune. S-a pus pe rol lichidarea grupului de 6 persoane condus de dr.Vuc Emilian-Liviu care activa în zona Isverna(valea Cernei) până la Zorleantul Mare din raionul Resita. Doctorul Vuc Liviu era urmărit pentru activitate legionară si înfiinţarea acestui grup încâ din 1949 si ar fi fost în legătură cu grupul Kera ce acţiona în aceiaşi regiune. Kera nu putea fi decât Lascu Ion zis Chera omorât pe 15 Feb.1949 în comuna Valea Mare din apropierea Zorleantului.
Doctorul Vuc Liviu născut în 1903 era fiul unui funcţionar de la Zorleant. Fiul după ce terminase liceul din Lugoj a urmat medicina în Franţa .Meseria de doctor si-a făcut-o pe plaiurile bănăţene fiind ataşat P.N.T-ului depunând o activitate susţinută în timpul campaniei electorale din 1946. După aceia continuând opresiunea contra celor ce nu se încadrau regimului comunist, s-a apropiat de unele elemente legionare din jud.Caras. După arestările din 15 Mai 1948 a dispărut de la domiciliu informat fiind că a fost pus sub urmărire. Nu este exclus ca intervenţia să-i fi parvenit pe linia comisarului N.Doran.
Infiltrându-se un informator în grupul celor ce sprijineau grupul dr.Vuc, după ce s'au obţinut unele informaţii s-a dezlănţuit o vastă acţiune împotriva comunei Zorleantul Mare. In noaptea de 19/20 Aug.1952 o formaţie compusă din 12 ofiţeri de securitate, 38 miliţieni si 200 grăniceri au înconjurat satul Zorleantul Mare. Au răscolit peste tot si au reuşit să aresteze 5 gazde pe care le-au pus la proba "focului reuşind să scoată indicaţii asupra a doi componenţi ai grupului: Hatangea Anton(tatâl) si Hatangea Virgil(fiul). Astfel au reuşit să aresteze la marginea comunei Saceni (circa 15 km. est de Lugoj spre satul Traian Vuia) pe care după ce l-au supus la tortură au fost duşi la Anton Hatangea. Acum n-a mai fost greu ca sa ajungă la sălaşul unde urma să se întâlnească cu doctorul Liviu Vuc.
De Sfântul Nicolae, pe 6 Dec.1952 s'a dat asaltul în timpul căruia au fost prinşi Dr.Vuc Liviu si Drăgan Ştefan. Drăgan Ştefan, născut pe 21 Sept.1909 în com. Zorleantul Mare era fiul ţăranilor Gheorghe si Persida. A trecut prin chinuri groaznice si a fost ţinut până în 1959 când a fost prins şi Beg Ion si atunci vom vedea că a fost executat.
La arestarea dr.Vuc Liviu si Drăgan Ştefan s-au găsit asupra lor 2 pistoale mitralieră cu 64 cartuşe,2 pistoale Parabellum cu 8 cartuşe,3 grenade defensive si o busolă cu un binoclu. După cercetaşi au fost arestaţi încă 12 persoane de sprijin care vor fi condamnate. Beg Gh.Ion si Lobii Iosif au reuşit să scape şi dintr'o altă ambuscadă, unde fuseseră trădaţi, si după un schimb de focuri în care un miliţian a fost împuşcat mortal iar altul grav rănit.
Aceşti doi scăpaţi au fost puşi sub urmărire. Din anchetarea celor arestaţi s-a aflat că doi dintre sprijinitorii grupului, anume Stan Mihai si Stan Petru rămaşi nearestati, ar putea fi de folos si aflându-se că aceştia tin mult la dr Vuc Liviu care era condamnat la moarte s-a trecut la acţionarea asupra lui. După ce fusese bătut de i se diminuase auzul si suferise traume, i s-a oferit posibilitatea supravieţuirii daca va reuşi să convingă pe cei doi Stan să colaboreze cu organele securităţii. Prelucrarea celor doi fraţi s-a făcut în prezenta si cu îndrumarea anchetatorilor si s-a reuşit până la urmă să cadă cei doi si nu numai ei. Doctorul Vuc Liviu cu pedeapsa comutată în M.S.V. si-a dus această "povară" , rămânând totuşi un om de treaba fără a crea probleme colegilor.
Sentinţa 772/11-06-1959 DIN CARE A CURS MULT SÂNGE
Cei 15 ce a constituit lotul condamnat prin această sentinţă a fost continuarea grupului dr.Vuc Liviu arestat în 1952. Aceştia au fost arestaţi tot pe baza trădării , probabil a fraţilor Stan, si a declaraţiilor smulse prin tortură de anchetatorul penal lt.major Lois Traian de la securitatea Timisoara.
BEG Gh.Ion, născut pe 6 Iunie 1911 a fost arestat prin trădare si anchetat cu barbarie de către lt. Lois Traian care a încheiat si trimis în justiţie dosarul cu acest lot. Ţăran din com.Zorleantul Mare a fost judecat maiorul Fechete Augustin, iar maiorul procuror Ovessa Constantin a pus concluzii de condamnare la moarte. După respingerea recursului si a cererii de graţiere, a fost condus la locul de execuţie de lt.maj. Blogor Rodivoi si căp.Zeitanul Ioan, sub supravegherea comandantului închisorii Arad, Onaca Alexandru. Comandantul grupei de execuţie a fost căp. Lăcatis Ioan care a ordinat focul. De faţă a fost delegat lt. col.Schnelibach Martin iar ca medic a fost prezent dr.Huruban Gheorghe.
CIOCA N. Ioan,, n.21-10-1898 , din com.Zorleantul Mare a fost condamnat în aceleasi conditiuni fiind executat în aceiaşi zi cu Beg Gh.Ioan;
DRAGAN Ştefan, născut pe 21 Sept. 1909 la Zorleantuil Mare , jud. Caras , fiul lui Gheorghe si Persida arestat din 1952 a fost condamnat la moarte si executat în aceleaşi condiţiuni cu Beg Gh.Ion.
BUGARIN Martin, născut pe 11-04-1907 la Zorleantul Mare, arestat pe 19 Aug. 1952 si rearestat pe 6 Dec.1958, a trecut prin aceleaşi chinuri ale anchetei lui Lotis Traian si executat odată cu Beg Gh.Ion.
COTA Ioan zis Păianu, născut pe 31-03-1906 în com.Ezeris de lângă Zorleantul Mare, chiabur cu 2 clase primare a fost condamnat la moarte în lotul Beg Gh.Ion i s'a comutat pedeapsa capitală în temniţă grea pe viată prin Decret.nr.355 din 21 Sept.1959 .
CIUCIUNA Dumitru , ţăran din com. Zorleantul mare a fost condamnat în acel lot.
Au mai fost condamnaţi în acest lot: ORINA Petre zis Bordu CIUCIUNA Dumitru ' MILOS Floarea STEFONI Petru DAVID Ion, zis Nicavuc.
BEG Gheorghe, talăl lui Beg Ion care a fost executat. DIMCEA Oirciu zis Noilă. DIMCEA Martin zis Momac.
DRAGAN Maria, soţia lui Ştefan care a fost executat. BUCARIN Simion. '
Toţi au fost condamnat pentru sprijinire si omisiune.
Acesta a fost ultimul lot de rezistentă armată condamnat în Banat.
CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii României, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gîndirea Românească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu