Cabana Rinca - saua Dengherul - vf. Papusa - Tidvele - Curmatura Oltetului
Marcaj: Cabana Rinca - saua Dengherul (triunghi rosu - marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - Curmatura Oltetului (banda rosie - marcaj vechi, in refacere); Curmatura Oltetului - casa Petrimanul (banda albastra - marcaj vechi, in refacere)
Timp: 5¾ -6¾ ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Acest traseu completeaza parcursul culmii principale a muntilor Paring, pina la limita estica. De la cabana Rinca la saua Dengherul vom urma in sens invers ultima parte a traseului 3. Vom descrie acest sector si in scopul folosirii lui la inceputul traseului 6.
De la cabana Rinca (1580 m alt.) urcam panta din spatele cabanei principale pina la nivelul drumului alpin 67 C (1610 m alt). Priveliste splendida asupra zonei Mohorul si Paringul Mare. Mergem pe drumul auto in directia nord si dupa 400 m intram in padure, ocolind tot pe versantul vestic vf. Cornesul Mare. Iesim din padure si urmam drumul auto pina in saua Coada Rincii (1655 m alt.), cu priveliste superba asupra piscului Papusii. Lasam serpentinele soselei care face ocoluri largi pe piciorul muntelui si urmarim poteca pe flancul estic, pe linga o casuta de beton (captare de apa). Lasam jos, in dreapta, stina Coada Rincii si urcam mai departe pe poteca, iesind in stinga, pe platou (1740 m alt.), linga sosea. Continuam urcusul pe scurtatura drumului de cai (Plaiul Novacenilor) si ajungem la ultima serpentina, sub vf. Papusa (1870 m alt.), loc in care DN 67 C se abate pe versantul sud-estic al muntelui Papusa. In acest loc avem de ales intre doua posibilitati: una de ocolire, cuprinzind si vf. Papusa (varianta 4 A); alta, mai scurta, prin caldarea Tidvele (varianta 4 B). Pina la cota 1870 m: 1¼ -l½ ora.
Varianta 4 A: Prin saua Dengherul
Din locul amintit urmam soseaua alpina. Dupa circa 600 m traversam ripele de la obirsia vaii Papusa si dupa inca 15 minute atingem creasta principala. Pentru a evita o intoarcere inutila nu mergem chiar pina in saua Dengherul (2035 m alt.). Cu circa 500 m inainte de aceasta observam in dreapta DN 67 C o ramificatie de drum care urca scurt si iese pe culmea principala, alaturindu-se potecii marcate cu banda rosie. Timp: 2-2¼ ore.
Pornim spre sud-est, pe fagasul drumului de tractor care urca 500 m in directia virfului Papusa, apoi se mentine pe coasta nordica, pierzindu-se in directia seii Cioara. Noi urcam inca 10 minute pe creasta tot mai ingusta, cu abrupt spre dreapta, si ajungem pe Cioaca Papusii (2136 m alt.), care domina o mare caldare: Tidvele. Priveliste exceptionala asupra culmii principale si a vf. Mohorul. Punctul de atractie al peisajului il constituie panglica argintie a drumului alpin care inlantuie Cornesurile, urca pe sub Papusa si se infasoara apoi pe Urdele. Se vad cabanele statiunii Rinca, in zare se profileaza releul TV de pe muntele Cerbul si ,,Tara Gorjului'. Timp: 2½ -3¼ ore.
Reluam traseul coborind panta intinsa si comoda la nord de virf, in apropiere de linia abrupturilor dinspre caldarea Tidvele. Inconjuram aceste locuri prin saua Cioara (2090 m alt.) si urcam cupola prelunga a virfului Cioara (2123 m alt.). Acest virf poate fi evitat pe la nord. Priveliste feerica spre valea Urdele si spre Muntinul. Coborim din vf. Cioara spre est si dupa 3-4 ore de la plecare ajungem in saua Tidvele, loc in care vin si cei care aleg varianta 4 B.
Varianta 4 B: Prin caldarea Jidvele
Din curba soselei alpine ne abatem spre est, urcind panta de sub vf. Papusa, ca sa iesim pe muchia ei sud-estica, la nivelul unui mic platou (1900 m alt). De aici incepe pe muchie in sus un traseu semialpin spre vf. Papusa. In fata noastra se deschide larg caldarea Tidvele aparata de piscurile Papusa, Cioara si Galbenul. Coborim in caldare evitind stincariile din stinga, ce culmineaza sub vf. Cioara. Coborirea este scurta; dupa 6-7 minute ne aflam pe treapta superioara a caldarii, pe care o parcurgem in semicerc de la stinga spre dreapta. Traversam un jgheab, apoi trecem pe linga bordeiul de mioare Tidvele, traversam marele jgheab cu apa al Tidvelor (1800 m alt.) si trecem pe versantul estic al caldarii. Dupa ce ocolim pe iarba briul stincos paralel cu valea, trecem pe deasupra briului, urcind circa 250 m diferenta de nivel, pina ce atingem poteca marcata la 2100 m alt., putin mai sus de saua Tidvele (2070 m alt.). Timp: 1¼ -1½ ora.
Urcam panta prelunga a virfului Galbenul (2137 m alt.). Pe latura nordica, intr-o scobitura care schiteaza caldarea glaciara Balescu, se ascunde Lacul Singuratic (ciobanii il numesc lacul Balescu). Este ultimul lac de origine glaciara, pina la Olt. La est de vf. Galbenul trecem o mica sa, apoi depasim vf. Balescu (2120 m alt.), dupa care coborim in saua Musetoaia (2020 m alt.), in care lasam in dreapta (sud-est) o poteca ciobaneasca spre culmea Scarisoara -Zanoaga - Catalinul, si ocolim vf. Musetoaia (2058 m alt.) pe la nord. Avem astfel o priveliste frumoasa asupra caldarii Galbenul (nord) si a vaii Latorita, cu lacul de acumulare Galbenul. Dupa o lunga traversare a pantelor Musetoaiei iesim in coborire usoara pe saua Micaia (1950 m alt.), cu un lac de provenienta crionivala. La nord-est de lac se afla izvorul si pe pajistea presarata cu lespezi se vede un mic bordei ciobanesc. Timp: 4¼-5 ore.
In fata noastra se inalta masiv muntele Micaia. Incepem urcusul fara poteca pe muchia de sud-vest a virfului, lasind in stinga o poteca ciobaneasca spre stina Igoiul (nord) si alta spre stina Micaia (sud). De pe platoul virfului Micaia (2170 m alt.) ni se ofera o larga priveliste spre zona centrala a Paringului, dar mai ales asupra muntilor Latoritei. La est de vf. Micaia, caldarile glaciare sint inlocuite cu pante prelungi, vai strimte, pajisti intinse si paduri bogate. Spre nord se remarca muntele Igoiul, peste care trece de-a coasta o poteca ce face legatura intre saua Micaia, stina Igoiul si Curmatura Oltetului, cu ramificatii pina in valea Latoritei. Aceasta poteca a fost marcata in urma cu circa 10 ani, dar semnele banda rosie nu au fost improspatate. Parcurgem in intregime platoul Micaia (fara marcaj), povirnit pe directia est-nord-est; traversam o sa (2030 m alt.), apoi ajungem pe vf. Pristosul (2075 m alt.). De aici urmeaza o portiune de coborire accentuata (tot fara marcaj si poteca). Dupa ce depasim culmea putin proeminenta a muntelui Curmatura (circa 1830 m alt.) coborim prin citeva portiuni cu padure pina in Curmatura Oltetului, traversata de drumul montan Petrimanul. Ne aflam la capatul culmii principale a muntilor Paring (1615 m alt.) si la inceputul culmii principale a muntilor Capatinii. Timp: 5¾ -6¾ ore.
Coborirea la Polovragi (circa 7 ore, marcaj vechi banda albastra). Din Curmatura Oltetului coborim pe scurtatura, pe la stina din Curmatura, pina la cabana I.F. Urliesul, evitind cei 5 km de sosea, si apoi pe drumul forestier inca 18 km (vezi descrierea in Muntii Capatinii, p. 23, 24). Spre Polovragi se poate calatori ocazional si cu camioanele I.F. In Curmatura Oltetului se afla o stina si un izvor. Cei ce doresc sa continue traseul in muntii Capatinii vor aseza tabara in preajma Curmaturii (vezi Muntii Capatinii, p. 45-50).
Pentru cei ce incheie parcursul culmii principale a Paringului recomandam coborirea in valea Latoritei, la cabana T.C.H. Petrimanul. Se poate folosi in intregime drumul montan care coboara spre nord (6 km). Traseul este mult mai scurt daca folosim vechea poteca de pe valea Curmaturii. Din Curmatura taiem prima serpentina direct spre nord, pina la ca-bana I.F. De aici intram pe drumul montan aproape 1 km, pina in Valea lui Petricu, care se deschide in dreapta. Aici parasim drumul, coborind pe rambleu, urmam poteca pe malul drept al piriului, traversam drumul montan (la circa 1275 m alt.). In circa 10 min. ajungem pe soseaua de contur, pe malul lacului de acumulare Petrimanul. Coborind circa 400 m la dreapta pe sosea ajungem la cabana T.C.H. Petrimanul (1190 m alt.) care are posibilitati relativ modeste de cazare. Mai jos cu circa 300 m se afla cantonul silvic Petrimanul. Locul pentru corturi se afla in lunca Latoritei. Pentru cei care coboara pe drumul auto Latorita pina la Ciunget (statie I.T.A.) amintim ca distanta este de 18 km.
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Commons
Marcaj: Cabana Rinca - saua Dengherul (triunghi rosu - marcaj vechi, in refacere); saua Dengherul - Curmatura Oltetului (banda rosie - marcaj vechi, in refacere); Curmatura Oltetului - casa Petrimanul (banda albastra - marcaj vechi, in refacere)
Timp: 5¾ -6¾ ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
De la cabana Rinca (1580 m alt.) urcam panta din spatele cabanei principale pina la nivelul drumului alpin 67 C (1610 m alt). Priveliste splendida asupra zonei Mohorul si Paringul Mare. Mergem pe drumul auto in directia nord si dupa 400 m intram in padure, ocolind tot pe versantul vestic vf. Cornesul Mare. Iesim din padure si urmam drumul auto pina in saua Coada Rincii (1655 m alt.), cu priveliste superba asupra piscului Papusii. Lasam serpentinele soselei care face ocoluri largi pe piciorul muntelui si urmarim poteca pe flancul estic, pe linga o casuta de beton (captare de apa). Lasam jos, in dreapta, stina Coada Rincii si urcam mai departe pe poteca, iesind in stinga, pe platou (1740 m alt.), linga sosea. Continuam urcusul pe scurtatura drumului de cai (Plaiul Novacenilor) si ajungem la ultima serpentina, sub vf. Papusa (1870 m alt.), loc in care DN 67 C se abate pe versantul sud-estic al muntelui Papusa. In acest loc avem de ales intre doua posibilitati: una de ocolire, cuprinzind si vf. Papusa (varianta 4 A); alta, mai scurta, prin caldarea Tidvele (varianta 4 B). Pina la cota 1870 m: 1¼ -l½ ora.
Varianta 4 A: Prin saua Dengherul
Din locul amintit urmam soseaua alpina. Dupa circa 600 m traversam ripele de la obirsia vaii Papusa si dupa inca 15 minute atingem creasta principala. Pentru a evita o intoarcere inutila nu mergem chiar pina in saua Dengherul (2035 m alt.). Cu circa 500 m inainte de aceasta observam in dreapta DN 67 C o ramificatie de drum care urca scurt si iese pe culmea principala, alaturindu-se potecii marcate cu banda rosie. Timp: 2-2¼ ore.
Pornim spre sud-est, pe fagasul drumului de tractor care urca 500 m in directia virfului Papusa, apoi se mentine pe coasta nordica, pierzindu-se in directia seii Cioara. Noi urcam inca 10 minute pe creasta tot mai ingusta, cu abrupt spre dreapta, si ajungem pe Cioaca Papusii (2136 m alt.), care domina o mare caldare: Tidvele. Priveliste exceptionala asupra culmii principale si a vf. Mohorul. Punctul de atractie al peisajului il constituie panglica argintie a drumului alpin care inlantuie Cornesurile, urca pe sub Papusa si se infasoara apoi pe Urdele. Se vad cabanele statiunii Rinca, in zare se profileaza releul TV de pe muntele Cerbul si ,,Tara Gorjului'. Timp: 2½ -3¼ ore.
Reluam traseul coborind panta intinsa si comoda la nord de virf, in apropiere de linia abrupturilor dinspre caldarea Tidvele. Inconjuram aceste locuri prin saua Cioara (2090 m alt.) si urcam cupola prelunga a virfului Cioara (2123 m alt.). Acest virf poate fi evitat pe la nord. Priveliste feerica spre valea Urdele si spre Muntinul. Coborim din vf. Cioara spre est si dupa 3-4 ore de la plecare ajungem in saua Tidvele, loc in care vin si cei care aleg varianta 4 B.
Varianta 4 B: Prin caldarea Jidvele
Din curba soselei alpine ne abatem spre est, urcind panta de sub vf. Papusa, ca sa iesim pe muchia ei sud-estica, la nivelul unui mic platou (1900 m alt). De aici incepe pe muchie in sus un traseu semialpin spre vf. Papusa. In fata noastra se deschide larg caldarea Tidvele aparata de piscurile Papusa, Cioara si Galbenul. Coborim in caldare evitind stincariile din stinga, ce culmineaza sub vf. Cioara. Coborirea este scurta; dupa 6-7 minute ne aflam pe treapta superioara a caldarii, pe care o parcurgem in semicerc de la stinga spre dreapta. Traversam un jgheab, apoi trecem pe linga bordeiul de mioare Tidvele, traversam marele jgheab cu apa al Tidvelor (1800 m alt.) si trecem pe versantul estic al caldarii. Dupa ce ocolim pe iarba briul stincos paralel cu valea, trecem pe deasupra briului, urcind circa 250 m diferenta de nivel, pina ce atingem poteca marcata la 2100 m alt., putin mai sus de saua Tidvele (2070 m alt.). Timp: 1¼ -1½ ora.
Urcam panta prelunga a virfului Galbenul (2137 m alt.). Pe latura nordica, intr-o scobitura care schiteaza caldarea glaciara Balescu, se ascunde Lacul Singuratic (ciobanii il numesc lacul Balescu). Este ultimul lac de origine glaciara, pina la Olt. La est de vf. Galbenul trecem o mica sa, apoi depasim vf. Balescu (2120 m alt.), dupa care coborim in saua Musetoaia (2020 m alt.), in care lasam in dreapta (sud-est) o poteca ciobaneasca spre culmea Scarisoara -Zanoaga - Catalinul, si ocolim vf. Musetoaia (2058 m alt.) pe la nord. Avem astfel o priveliste frumoasa asupra caldarii Galbenul (nord) si a vaii Latorita, cu lacul de acumulare Galbenul. Dupa o lunga traversare a pantelor Musetoaiei iesim in coborire usoara pe saua Micaia (1950 m alt.), cu un lac de provenienta crionivala. La nord-est de lac se afla izvorul si pe pajistea presarata cu lespezi se vede un mic bordei ciobanesc. Timp: 4¼-5 ore.
In fata noastra se inalta masiv muntele Micaia. Incepem urcusul fara poteca pe muchia de sud-vest a virfului, lasind in stinga o poteca ciobaneasca spre stina Igoiul (nord) si alta spre stina Micaia (sud). De pe platoul virfului Micaia (2170 m alt.) ni se ofera o larga priveliste spre zona centrala a Paringului, dar mai ales asupra muntilor Latoritei. La est de vf. Micaia, caldarile glaciare sint inlocuite cu pante prelungi, vai strimte, pajisti intinse si paduri bogate. Spre nord se remarca muntele Igoiul, peste care trece de-a coasta o poteca ce face legatura intre saua Micaia, stina Igoiul si Curmatura Oltetului, cu ramificatii pina in valea Latoritei. Aceasta poteca a fost marcata in urma cu circa 10 ani, dar semnele banda rosie nu au fost improspatate. Parcurgem in intregime platoul Micaia (fara marcaj), povirnit pe directia est-nord-est; traversam o sa (2030 m alt.), apoi ajungem pe vf. Pristosul (2075 m alt.). De aici urmeaza o portiune de coborire accentuata (tot fara marcaj si poteca). Dupa ce depasim culmea putin proeminenta a muntelui Curmatura (circa 1830 m alt.) coborim prin citeva portiuni cu padure pina in Curmatura Oltetului, traversata de drumul montan Petrimanul. Ne aflam la capatul culmii principale a muntilor Paring (1615 m alt.) si la inceputul culmii principale a muntilor Capatinii. Timp: 5¾ -6¾ ore.
Coborirea la Polovragi (circa 7 ore, marcaj vechi banda albastra). Din Curmatura Oltetului coborim pe scurtatura, pe la stina din Curmatura, pina la cabana I.F. Urliesul, evitind cei 5 km de sosea, si apoi pe drumul forestier inca 18 km (vezi descrierea in Muntii Capatinii, p. 23, 24). Spre Polovragi se poate calatori ocazional si cu camioanele I.F. In Curmatura Oltetului se afla o stina si un izvor. Cei ce doresc sa continue traseul in muntii Capatinii vor aseza tabara in preajma Curmaturii (vezi Muntii Capatinii, p. 45-50).
Pentru cei ce incheie parcursul culmii principale a Paringului recomandam coborirea in valea Latoritei, la cabana T.C.H. Petrimanul. Se poate folosi in intregime drumul montan care coboara spre nord (6 km). Traseul este mult mai scurt daca folosim vechea poteca de pe valea Curmaturii. Din Curmatura taiem prima serpentina direct spre nord, pina la ca-bana I.F. De aici intram pe drumul montan aproape 1 km, pina in Valea lui Petricu, care se deschide in dreapta. Aici parasim drumul, coborind pe rambleu, urmam poteca pe malul drept al piriului, traversam drumul montan (la circa 1275 m alt.). In circa 10 min. ajungem pe soseaua de contur, pe malul lacului de acumulare Petrimanul. Coborind circa 400 m la dreapta pe sosea ajungem la cabana T.C.H. Petrimanul (1190 m alt.) care are posibilitati relativ modeste de cazare. Mai jos cu circa 300 m se afla cantonul silvic Petrimanul. Locul pentru corturi se afla in lunca Latoritei. Pentru cei care coboara pe drumul auto Latorita pina la Ciunget (statie I.T.A.) amintim ca distanta este de 18 km.
Sursa:scrigroup.com
Foto:Wikimedia Commons
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu