Brasov-Drumul lui Gunesch-Calea Sticlariei-Poiana Cristianului-Pestera Rasnovei-Valea Popii-Rasnov

25. Brasov (bufetul Piatra) - Drumul lui Gunesch -Valea Sticlariei - Poiana Cristianului - Pestera Risnoavei - Valea Popii - Risnov                                


Marcaj: banda rosie la inceput (sector comun cu traseul nr. 1); in continuare banda albastra                          Durata: 4 ore; in sens invers: 4½ ore Caracteristici: moderat, accesibil in orice anotimp


Punctul de pornire, identic cu cel al traseului nr. 1 Brasov - Poiana, marcat cu banda rosie, este situat la extremitatea sudica a cartierului Schei, linga bufetul Piatra, la capatul liniei I.T.Bv.19 (700 m altitudine). Urcind 10-15 minute pe drumul vechi al Poienii (vezi traseul nr. 1), intilnim un stilp indicator in dreptul caruia se desprinde spre dreapta o poteca protejata cu o balustrada de lemn - Drumul lui Gunesch sau Drumul Padurarului. Tn acest punct, parasim Drumul Vechi al Poienii marcat cu banda rosie si intram pe marcajul banda albastra. Poteca urca in serpentine versantul sting, puternic inclinat al vaii Oabanului, prin padurea de fag. Inclinarea pantei se reduce treptat. Pe dreapta, vine o poteca nemarcata care s-a desprins din Drumul Vechi al Poienii la primul cot si a urcat pieptis in lungul Vaii Seci. Dupa 30-40 minute de urcus ajungem la capatul Drumului lui Gunesch, linga vila Stejeris, in marginea soselei Brasov - Poiana (Drumul Nou al Poienii), la 935 m altitudine. Sintem in marginea Poienii Mari (Poiana de Jos) si o frumoasa panorama se deschide spre culmile inalte ale Postavarului si spre flancul nordic - mai indepartat - al Bucegilor. La 180 m pe sosea spre stinga se afla intrarea in fosta rezervatie de zimbri. Dupa alti 180 m (in aceeasi directie) se poate ajunge la cabana si popasul Zimbrul (fost Vinatorul). Traversam soseaua si coborim usor spre vest pe un drum de pamint marcat cu stilpi metalici, strabatind pajistea pina in Valea Sticlariei. Dupa traversarea luncii mlastinoase a piriului urmeaza un urcus usor si schimbarea directiei de mers spre stinga (sud-vest). Trecem pe linga o stina si coborim usor in lungul Vaii Sticlariei, in dreapta ei. Dupa strabaterea unui scurt sector slab mlastinos, valea se ingusteaza. Traversam piriul si in citeva minute ajungem la un stilp indicator, in marginea noii sosele Poiana - Risnov, in traseul nr. 29 (triunghi rosu), la 50-60 minute de mers de la vila Stejeris. Traseul continua pe sosea spre sud, traversind Valea Sticlariei si trecind (in urcus usor) pe linga cabana Vinatorilor (casa de odihna a M.Ap.N.). Parasind soseaua inainte de a urca spre cabana Vinatorilor si urmarind cursul Sticlariei spre sud, in citeva minute se poate ajunge in traseul nr. 28 (cruce galbena). La 450 m mai jos de cabana Vinatorilor, Sticlaria conflueaza cu Valea Poienii; aici traseul nr. 28 se uneste cu traseul nr. 20 (banda albastra). Intersectia cu traseul nr. 28 este situata in fata cabanei Vinatorilor si este marcata de un stilp indicator situat in stinga soselei. Dupa cabana Vinatorilor soseaua descrie doua serpentine, apoi urca usor in inseuarea prin care se trece in Valea Cetatii. In primul cot al soselei se poate parasi soseaua, urmind vechea poteca a traseului, spre sud-vest; dupa 250 m poteca intra din nou in sosea. Sectorul de traseu de pe Valea Sticlariei si in continuare cel de pe sosea, pina in inseuare, are marcaj rar, dar exista suficienti stilpi indicatori. La 30 minute de mers de la intrarea in sosea (sector comun cu traseul nr. 29, iar de la cabana Vinatorilor si cu traseul nr. 28) am ajuns in inseuarea din marginea Poienii Cristianului la 945 m altitudine. Asa cum arata indicatoarele din marginea soselei, spre dreapta continua traseul nr. 29 (triunghi rosu), iar inainte traseul nr. 28 (cruce galbena). Din Poiana Cristianului traseul poate fi continuat fie pe culmea care se desprinde spre sud-est, prin padurea de fag. fie pe varianta noua de pe soseaua ce coboara spre Risnov. Coborim 750 m pina la un stilp indicator de la care parasim soseaua spre stinga. Urcam prin padure (intii molizi, apoi fagi) un versant scurt, moderat inclinat, pina intr-o culme ingusta, cu stinci de calcar, unde intilnim poteca veche care, din Poiana Cristianului, a urmat culmea. Traversam culmea si dupa 30 m intilnim un stilp indicator. Spre stinga (sud-vest) coboara o poteca larga, dar nemarcata (triunghiul albastru apare numai pe stilpul indicator) pe care, in 30 minute,, se poate ajunge in Valea Poienii, la cantonul forestier de la confluenta cu Groapa Lunga (intersectia traseelor nr. 20 si nr. 22). Continuam pe poteca din dreapta (spre sud-vest), marcata cu banda albastra, care urca si coboara repetat in lungul culmii sau imediat sub ea, printre fagi si molizi. Dupa 45-60 minute din Poiana Cristianului ajungem intr-o mica inseuare, la o bifurcatie cu stilp indicator. Spre stinga, pe culme, continua poteca pe care in 5 minute se poate ajunge la Bisericuta Paginilor (traseul nr. 27, Pestera Risnoavei - Bisericuta Paginilor, triunghi galben). Continuind spre sud-vest, pe poteca din dreapta, coborim in lungul Piriului infundat (de obicei fara apa) si dupa 5 minuta ajungem la indicatorul care marcheaza celalalt capat al potecii care trece pe la Bisericuta Paginilor. Dupa citeva zeci de metri, in dreapta Piriului infundat, ajungem la capatul lui - Pestera Risnoavei. Urcind spre vest ajungem intr-o poiana, in inseuarea dintre Piriul infundat si Piriul Carbunari (860 m altitudine). Spre vest putem admira un fragment din sesul intins al Depresiunii Brasov, orasul Zarnesti si, in ultimul plan, Piatra Craiului. Coborim in lungul unei scurte padini, apoi pe versantul drept al vaii din pre-| lungirea ei si dupa 10 minute de la Pestera Risnoavei, 1 ajungem pe o culme lata in Poiana Sub Padina. Stilpul indicator din poiana marcheaza desprinderea, spre dreapta, a potecii marcate cu cruce albastra care coboara la Risnov prin Valea Cetatii (traseul nr. 26). Traseul continua pe culme, pe un drum de pamint, printre fagi, pina intr-o inseuare situata la 200 m vest de indicatoru din Poiana Sub Padina. Spre stinga, se coboara in Risnov prin valea Dobricei; spre dreapta drumul incepe sa coboare usor prin padurea de conifere pe versantul sting al Vaii Popii. Drumul de pamint ajunge pina la firul apei pe cind poteca ramine pe versantul puternic inclinat al Vaii Popii conducindu-ne in marginea sud-estica a orasului Risnov, in apropierea vechii biserici romanesti construite de fratii Udriste la sfirsitul secolului al XIV-lea. Coborind pe strada Soimului, intram in strada principala l. L. Caragiale, unde la 100 m spre stinga se afla o statie de autobuze (traseul Risnov - Brasov).

Lacul Vostok(2)

Ceea ce este fascinant, este atunci cand incepe sa se analizeze conditiile fizico-chimice si continutul biologic al acestui lac: putin oxigen, mai ales heliu, o salinitate slaba si in special o fauna care poate sa fi capatat o alta evolutie, diferita de cea de la suprafata. Organisme vii izolate de peste 35 milioane de ani, traind intr-o bezna completa. Deja oamenii de stiinta au identificat specii necunoscute, bacterii ale caror veri gemeni sunt cunoscuti care traiesc in sursele calde, dar care, acolo, au conditii mai putin primitoare (cateva grade peste 0*C). Exista multe de descoperit, cu siguranta. Dar pentru a merge mai departe, trebuie strapunsa gheata. A strapunge stratul de gheata care desparte lacul sub-glaciar de aerul liber. Exista o mica problema: pentru a fora gheata fara ca aceasta sa nu se inchida la fiecare dus-intors, se injecteaza un lubrifiant care are avantajul de a face sa se topeasca gheata (slabeste punctul sau de fuziune). Nu exista multe alte alternative… Daca se strapunge, adio diversitate biologica si acest mediu magic! Se va provoca o catastrofa ecologica si stiintifica! Trebuie deci gasite solutii pentru a strapunge “curat” si a vedea ce se ascunde acolo, de gheturi de milioane de ani. Acum, se studiaza variantele la modul cel mai serios, pentru a se putea explora lacul Vostok.


(va urma)                                                                                                     

Lacul Vostok(1)

Lacul Vostok

*Foto:Wikimedia Commons

Lacul Vostok este unul dintre cele mai misterioase lacuri de pe planeta noastra. Se gaseste la 4 km sub gheturi. Este cel mai mare din cele 68 de lacuri sub-glaciare ale Antarticii, lung de 224 km si larg de 48 km. Are o adancime de 501 metri si este unul dintre cele mai adanci de pe Terra. Varsta sa depaseste 1 milion de ani: ar putea deci sa povesteasca istoria evolutiei climaterice pe o perioada foarte lunga. Aceasta intindere de apa a fost descoperita la mijlocul anului 1970 si contine apa dulce (nu a fost niciodata explorata). Lacul a fost descoperit gratie observatiilor unui satelit care a detectat o cavitate mare cam cat insula Corsica sau lacul Ontario in mijlocul Antarcticii! Lacul Vostok este izolat de suprafata prin gheata ultimei glaciatiuni de acum 35 de milioane de ani si de atunci nu a mai vazut lumina cerului. Ceea ce vrea sa spuna ca este un sistem ecologic care a evoluat in paralel cu Terra de la “suprafata” pe care o cunoastem. Si nu este singurul: exista mai multe lacuri sub-antarctice, buzunare de apa, aproape peste tot, raspandite pe marele continent alb.                                                                        


(va urma)

Marturisirea domnisoarei Bianca Dragusanu

Puţine sunt lucrurile pe care nu le-a mai făcut Bianca Drăguşanu. La un joc “Adevăr sau provocare”, fosta blondă a lui Bote a recunoscut că până acum nu a încercat sexul cu o femeie. Bianca admite că a făcut multe lucruri la viaţa ei, dar niciodată nu a împărţit patul cu o reprezentatntă a sexului frumos. “Nu am făcut niciodată sex cu o femeie”, a declarat Bianca la emisiunea “Un show păcătos”. Aceasta a adăugat: “Nici cu două, să fie clar”. Altfel, Bianca recunoştea pe vremea în care era cu Bote că face sex în cele mai neobişnuite locuri. “Ne iubim cu pasiune! Catalin este plecat foarte mult timp, in toată lumea, si atunci cand ne vedem ies scantei! Orice loc este bun la o adica, insa noi preferam baia, dormitorul si chiar maşina”, povestea Bianca.                                                                                                                                           


Dupa:egirls.ro

Pietrele din Death Valley

Cine muta pietrele in Valea Mortii? Iata un mister care inca ii fascineaza pe oameni, chiar daca cea mai plauzibila explicatie a fost data de cercetatori: vantul. Exista pietre si de o suta de kilograme care calatoresc prin desertul arid cu o lungime de 120 de kilometri, asezat in California. Ele inainteaza usor, uneori schimbandu-si directia la 90 de grade, lasand urme vizibile in spate. Oamenii de stiinta sustin ca deplasarea se face numai dupa ploaie, cand namolul este moale si permite o inaintare de cativa milimetri. Totusi, nu putini sunt aceia care pun totul in carca paranormalului, spunand ca forte inexplicabile actioneaza asupra pietrelor…

Lacul de langa Osoyoos

In timpul verii, lacul de langa Osoyoos (British Columbia) seaca si scoate la iveala formatiuni care au devenit loc de pelerinaj pentru turisti curiosi din intreaga lume, dar si pentru cercetatori care s-au incumetat sa desluseasca misterul fundului care abunda in culori, minerale si forme geometrice. “Lacul patat” este de o frumusete rara, iar fenomenul prin care el ajunge in forma din imagine este unic. Exista concentratii foarte mari de sulfat de magneziu, de sodiu si de calciu, fiecare precipitand diferit cand apa se evapora.

Los Penitentes

In 1839, Charles Darwin calatorea prin Argentina, croindu-si drum printre “los penitentes”, formatiuni de gheata aflate in Anzi, la peste 4.000 de metri altitudine. Acestea au aspectul unor lame de cutit, unele inalte si de cinci metri. Se formeaza prin trecerea directa a vaporilor de apa din ceata in stare solida (sublietaliu, explicand fenomenul si prin puterea de refractie a suprafetelor, care cresc punctul de ceata, aflat initial la sub zero grade. Betterton a descris si o formula matematica pentru los penitentes; fenomenul ramane inca un mister, chiar daca a fost destul de studiat.

Aurora boreala

Un fenomen care ne-a fascinat inca din copilarie este aurora boreala. Oamenii care locuiesc spre poli le numesc “dansuri ale spiritelor”. Aurorele se vad mai bine noaptea, ele putand si monocrome sau policrome. Termenul provine de la Aurora, zeita romana a zorilor si Boreas, vantul de nord al grecilor. Fenomenul se produce prin ionizarea oxigenului (da culoarea verde sau rosu inchis) si azotului (da culoarea albastru sau rosu) in ionosfera, la aproximativ 80 de kilometri altitudine. Aurorele boreale reprezinta un adevarat spectacol ceresc, ele atragand anual zeci de mii de turismi spre cercurile polare, acolo unde se observa cel mai bine.

Tornadele

Tornadele reprezinta fenomene relativ des intalnite in America. Uneori, ele se pot forma in ocean, absorbind apa in vortex si devenind “trompe de apa”. Putini stiu insa ca si in cazul incendiilor pot aparea astfel de fenomene spectaculoase si deloc prietenoase. Un caz celebru este cutremurul din 1923 din Japonia, atunci cand cartierul Hifukusho-Ato a luat foc. Din cauza diferentelor uriase de temperatura, s-a format o tornada care a inceput sa “soarba” flacarile, distrugand totul in calea ei. Au murit atunci aproximativ 40.000 de oameni, in numai cateva minute…

Norii san(norii mammatus)

Apar ca niste diverticuli la baza norilor si creaza un fenomen impresionant. Aveti in imagine atus, numiti si “norii san”. Ei apar prin modificari in stratul inferior al unor nori care intalnesc conditii meteo speciale, cu temperaturi precise in interiorul norilor, respectiv sub acestia. Au fost lansate numeroase teorii, insa niciuna nu a clarificat fenomenul. Multi au spus ca norii respecta undele de gravitatie ale Pamantului. Exista zece ipoteze, insa niciuna completa. Se pare ca natura nu se lasa usor descoperita, lucru care nu poate decat sa ne incante. Misterele sunt mai frumoase atunci cand sunt lasate in pace…

Poiana Brasov-Izvorul din Pietris-Poiana Cristianul Mare-Cabana Postavarul-Cabana Cristianul Mare-Varful Postavarul

24. Poiana Brasov (restaurantul Capra Neagra) - Izvorul din Pietris - Poiana Cristianului Mare -cabana Postavarul - cabana Cristianul Mare -virful Postavaru                                                          


Marcaj: cruce rosie in sectorul Poiana Brasov - cabana Postavarul; fara marcaj in sectorul cabana Postavarul - virful Postavaru                                        Durata: 3 ore; in sens invers: 2 ore                          Caracteristici: moderat in orice anotimp                  



Acest traseu este cel de-al doilea tronson al Drumului Rosu, principalul drum de acces turistic din Brasov la virful Postavaru prin Poiana Brasov (primul tronson este traseul nr. 1 Brasov - Poiana Brasov). Initial tot Drumul Rosu era marcat cu banda rosie, ca traseul nr. 1 in prezent. Pornim din centrul statiunii Poiana Brasov din coltul sud-vestic al restaurantului Capra Neagra, 150 m sud de statia terminus a liniei I.T.Bv. 20, Brasov -Poiana Brasov. Din dreptul stilpului indicator (l 015 m altitudine) ne indreptam spre sud-est pe un trotuar asfaltat. Continuam spre sud, urcind in lungul pirtiei Bradul (pe linga teleschiu) pina la intersectia acesteia cu drumul care vine dinspre cariera - trambulina -pirtia Slalom Special (din stinga) si ne indreptam spre pirtia Sulinar. In dreptul stilpului indicator (l 110 m altitudine) cotim la dreapta (sud-vest), parasind pirtia Bradul (15 minute de la restaurantul Capra Neagra). La 5 minute de pirtia Bradul, in dreptul unui stilp indicator, se ramifica spre stinga traseul nr. 33, Poteca Sulinar (recent marcat). Drumul Rosu continua pe curba de nivel, prin padurea de amestec (brazi, molizi, carpeni, fagi etc.). Scurt timp de la ramificatia Potecii Sulinar (traseul nr. 33) ajungem in pirtia Sulinar, la baza unui versant scurt, foarte puternic inclinat - Zidul Mic. Traversam pirtia Sulinar (1 125 m altitudine), iar dupa citiva zeci de metri trecem si de pirtia Teleferic (pe sub liniile telecabinei si telegondolei). Intram in padure si imediat ajungem intr-un drum larg circulat de tractoare cu senile - pirtia de schi Drumul Rosu. Cotim la stinga (sud-est) pe acest drum si urcam in serpentine, apoi drept, spre sud-vest, pe un traseu cu marcaj rar si vechi. Trecem pe linga o cabana a ICPAT[5] situata pe drumul de legatura dintre pirtia Teleferic si Drumul Rosu si din nou urcam in serpentine. La 10 minute de cabana, in dreptul unui molid cu sageata indicatoare, parasim pirtia de schi Drumul Rosu continuind pe poteca din dreapta. Urcam moderat si puternic pe o poteca destul de larga, printre molizi. Dupa 5 minute de la bifurcatie trecem pe linga un izvor amenajat cu debit puternic - Izvorul din Pietris (in stinga potecii) - si imediat ajungem din nou in varianta de schi a Drumului Rosu. In 5 minute se ajunge deasupra unor stinci din calcar (Prapastia Lupului). Continuam spre stinga (sud), trecem pe linga ramificatia unui drum de legatura cu Pirtia Lupului si dupa 200 m ajungem la o alta ramificatie (l 350 m altitudine), unde parasim din nou pirtia de schi Drumul Rosu (nu exista stilp indicator), continuind pe poteca turistica (pirtia urca in serpentine largi in Poiana Ruia si apoi prin padure la cabana Cristianul Mare, trecind prin spatele cabanei Postavarul). Urmarind marcajul de pe molizi continuam inainte (spre sud-sud-vest) si dupa citiva zeci de pasi intersectam si drumul de schi de legatura intre Pirtia Lupului (Poiana Cristianul Mare) si Drumul Rosu. Pentru simplificare putem coti la dreapta (sud-vest) si urca pe acest drum de legatura (largit cu buldozerul) in Poiana Cristianul Mare. Marcajul executat anterior amenajarii drumului poate fi gasit la 25 de pasi dincolo de drum, dar dupa circa 100 m cele doua variante se reunesc. Tn 15 minute, de la parasirea pirtiei de schi Drumul Rosu ajungem in Poiana Cristianului Mare (l 440 m altitudine), in apropierea unei mici cabane de lemn - casuta 1 (utilizata de arbitrii in concursuri de schi) de pe Pirtia Lupului. In acest punct intilnim traseul nr. 23, marcat, pina aici cu cruce albastra. La stinga (sud-est), urcam pe pirtia larga si dupa 5 minute o parasim, continuind la dreapta, spre sud-vest, apoi spre vest. Urcind in serpentine prin padurea de molizi ajungem din nou in Pirtia Lupului, la 100 m vest de cabana Postavarul (30 minute de urcus din Poiana Cristianului Mare). De pe terasa cabanei se deschide o panorama de neuitat spre Bucegi si Piatra Craiului. De la cabana se poate urca in Poiana Trei Fetite pe traseul nr. 16 marcat cu banda galbena, iar mai departe, pe traseul nr. 15, se poate cobori la Predeal (banda galbena). Prin spatele cabanei trec serpentinele pirtiei de schi Drumul Rosu pe care se poate urca foarte comod (dar ocolind) la cabana Cristianul Mare. Coborind pe serpentinele pirtiei se intra in traseul nr. 6 (marcat cu banda albastra) pe care se coboara in Poiana Ruia si mai departe in Brasov. De la cabana Postavarul in sus, traseul nostru nu mai este marcat. Din fata cabanei ne indreptam spre sud-est, in lungul Pirtiei Lupului, trecind pe linga anexa cabanei si parasim pirtia, urcind spre stinga, prin padurea de molid. La iesirea din padure traversam teleschiul Ruia si ajungem la statia superioara a telegondolei. Pentru a ajunge la cabana Cristianul Mare pornim spre dreapta, urcind citiva zeci de pasi spre sud-vest. Aici intilnim traseele nr. 2 (banda galbena) care se indreapta spre Brasov si nr. 15 (banda galbena) spre Predeal. Ocolind pe la stinga (prin est) mamelonul impadurit din fata cabanei, ajungem intr-o inseuare, sub statia telecabinei. De aici incepe urcusul versantului foarte puternic inclinat (Kanzel), pe un drum in serpentine pina la statia telecabinei. De la statia telecabinei (l 730 m altitudine, 15 minute de la cabana Cristianul Mare) continuam spre stinga, trecem pe linga o cabana pentru sportivi in apropierea statiei superioare a teleschiului Kanzel si ajungem in culmea principala a Postavarului, intr-o mica inseuare (unde este statia telecabinei noi). Ocolim proeminenta stincoasa pe care s-a construit releul TV si urcam pe urmatoarea proeminenta, virful stincos al Postavarului (l 799 m altitudine). De pe virf se deschide o larga perspectiva: spre nord zarim Depresiunea Brasov si dincolo de ea Munjii Baraolt; spre est, Piatra Mare; spre sud Muntii Predealului, Muntii Girbovei si Muntii Bucegi; spre vest Piatra Craiului si Poiana Marului. Din inseuarea dintre Virful Postavaru si releul TV se poate cobori pe traseul nr. 12 la Timisu de Jos pe marcaj banda albastra.

Planeta dintre Marte si Jupiter

Intre Marte si Jupiter exista o masa imensa de milioane de asteroizi care impanzesc cerul. Sunt oare resturile unei planete disparuta in urma cu milioane de ani? Iata ce se intreaba astronomii. Oare aceasta planeta a fost locuita de fiinte inteligente? A explodat cumva ca urmare a unei catastrofe nucleare? Un lucru este sigur: intre Marte si Jupiter se invart mini-planete de roca in jurul Soarelui. Acesti asteroizi sunt cu miile. Cel mai are dintre ei, Ceres, are peste 1000 km în diametru, adica a 12-a parte din Terra si o miime din greutatea sa. In 1696 matematicianul german Johann Titius a remarcat faptul ca exista o anume relatie numerica intre distantele planetelor de Soare. Ideea lui a fost prelauta si populatizata de Johann Bode. Imaginati-va o serie de cifre de 1 si 2 ca fiind excluse si care vor fi dublul cifrei precedente; 0, 3, 6, 12, 24, 48, 96, etc. Se adauga 4 la fiecare cifra. Noua cifra este: 4, 7, 10, 16, 28, 52, 100. Daca distanta de la Pamint la Soare corespunde valorii 10 o putem decupa in 10 unitati, Mercur si Venus se vor situa precis in pozitia 4 si 7 din acest decupaj. Marte va fi la 15, adica foarte aproape de 16, Jupiter la 52 si Saturn la 95 mereu foarte aproape de 100. Jocul este destul de surprinzator, dar este si mai mult atunci cind ne intrebam de ce nu este nimic la pozitia 28 a decupajului facut de Titius Bode... In 1800, un grup de astonauti din Lilienthal, in nordul Germaniei a cazut de acord sa traseze pe cer planeta lipsa din pozitia 28. Este o prima tenativa de politie astronomica! Astrologul sicilian, Giuseppe Piazzi a descoperit Ceres, un an mai târziu. Miscarea acestui astru este invizibila cu ochiul liber si numai deplasarea sa luminoasa, noaptea, pe cer a permis de a se detecta. In 1802 a fost localizata o a doua planeta minuscula intre Marte si Jupiter, de catre Wilhelm Olbers, care a botezat-o Pallas. Dupa el, planeta ar fi fost candva mare, insa a explodat in mai multe bucati. Dupa cinci ani s-au observat alti patru asteroizi in aceasi zona. Al cincelea va fi descoperit citiva ani mai tarziu. La sfarsitul secolului XIX, astronomii, care dispuneau in sfarsit de telescoape uriase au detectat 12 noi mini planete intre Marte si Jupiter. Astazi se cunosc 2-3000, iar numarul lor total este estimat la cateva sute de mii, care se numesc centura de asteroizi. Este curios insa faptul ca ea se gaseste acolo unde a prevazut Titus Bode ca s-ar gasi o planeta. Teoria lui Olbers este deci reala? Acesti asteroizi provin cu adevarat de la explozia unei planete? O lume disparuta? Unii oameni de stiinta cred ca ea ar fi putut intra in coliziune cu Jupiter. Altii ca s-ar fi putut disloca prin impactul cu o cometa. Sau ca gravitia masei lui Jupiter ar fi putut smulge fragmente din aceasta planeta. Alta ipoteza: planeta ar fi putut diparea din cauza unui suflu venit din interior. S-a sugerat, mai exact, ca apele oceanelor sale s-ar fi putut devarsa brutal asupra miezului in fuziune, facind sa explodeze ansamblul, de genul unui vulcan sub-marin care explodeaza atunci când oceanul se deverseaza pe lava arzanda si se transforma in vapori. Academicianul rus Sergei Orloff i-a dat acestei planete numele de Phaeton. In mitologia greaca, Phaeton este fiul zeului Soare, deci isi permite de a conduce putin mai repede carul. In final, el ataca Terra si zeii, pentru a salva oamenii, decid sa il distruga.

Cine a descoperit America?

Cine a descoperit  America

*Foto:Wikimedia Commons

Revelatie soc: stramosii americanilor au sosit din Asia centrala prin stramtoarea Bering, pe atunci secata. Ei au fost precedati de aborigeni veniti din Australia. La acesta concluzie surprinzatoare a ajuns geo-arheologul Sivia Gonzales si echipa sa de la Univerisitatea John Moares din Liverpool. Studiind caracteristicile morfologce ale craniilor gasite in desertul din apropiere de Mexico City, Gonzales a vazut asemanarile cu australienii. Aceste cranii mexicane, inalte nu seamana deloc cu cele ale amerindienilor, mai rotunde si indesate. Datarea cu carbon 14 a relevat o varsta de 12.700 de ani pentru cel mai vechi dintre cranii, facand astfel din el cel mai vechi vestigiu uman cunoscut din toate Americile. Dar cel mai surprinzator este ca acest popor de origine australiana sosit acum peste 13.000 de ani, probabil pe vas, din insula in insula, au persistat pana la 200 sau 300 de ani. Descrierile primilor iezuiti sositi in vestul Mexicului in secolul 18, relateaza intr-adevar de un popor de vanatori pericue, cu corp subtire si alimentindu-se in principal cu moluste. Cum s-a facut popularea Americii? Intr-un singur val de colonizare sau in randuri succesive? De cine? Cand? Noua ipoteza, bazata pe un studiu de material inedit, a ridicat inca si mai multe probleme. Osemintele vor fi supuse unor teste ADN si comparate cu cele ale aborigenilor actuali, fapt ce ar putea confirma ideile avansate. Aceasta ar semnifica faptul ca stramosii americanilor nu au fost primii sositi pe continent si ca cel putin un popor, si de ce nu mai multe, i-au devansat.

Cea mai veche amprenta umana din lume

Un colectionar amator de fosile a descoperit in 1968 amprenta unui picior incaltat intr-o sandala care a zdrobit un trilobit. Ea dateaza de 300-600.000 de milioane de ani! Amprenta a fost descoperita la Antolope Apring (Utah), in SUA. Sandala care zdrobeste trilobitul masoara 262 mm in lungime si 77 in largime. Tocul este mai uzat decat partea din fata. La 20 iulie 1968, doctorul Clifford Burdick, geolog din Tucson, a venit pe locul sitului si a descoperit la randul sau intr-un strat de sist, amprenta unui picior de copil, a raportat Creation Research Society Quaterly.

Structura antica din piatra in Amazonia

Intr-un colt pierdut al Amazoniei, arheologii brazilieni au descoperit o structura antica din piatra care ar putea arunca o noua lumina asupra trecutului regiunii. Situl, pe care ei il considera ca ar fi fost un observator sau un loc de cult, dateaza dintr-o perioada incerta dinainte de era pre-columbiana si sugereaza cunostinte sofisticate in astronomie. Prin aspectul sau, situl ne face sa ne gandim la faimosul Stonehenge din Marea Britanie. Pana acum, in vasta regiune Amazonia, inainte de colonizarea europeana, arheologia oficiala nu cunoaste sa fi existat nicio societate avansata. Descoperirea s-a facut in statul Amapa, in nordul extrem al Braziliei. In total au fost gasite 127 de mari blocuri de piatra infipte in sol pe culmea unei coline. Bine conservate si cantarind fiecare mai multe tone, aceste pietre care se inalta semet sunt asezate la o distanta regulata una de alta. Nu se stie exact cand a fost stabilita aceasta structura, dar gradul de sofisticare al constructiei i-a impresionat mult pe cercetatori. Pietrele par sa fi fost implantate pentru a indica precis solstitiul de iarna, cand soarele se afla cel mai jos pe cer.

Poiana Brasov-Prapastia Lupului-Poiana Cristianului Mare-Cabana Postavarul

Poiana Brasov - (Patinoarul artificial) - Prapastia Lupului - Poiana Cristianului Mare - cabana Postavarul                                             Marcaj: cruce albastra pina la Poiana Cristianului Mare;             cruce rosie in continuare (marcaj vechi, deteriorat)                                     Durata; 2 ore; in sens invers: 1½ ore 

Caracteristici: moderat in orice anotimp Traseul, cunoscut sub denumirea de "Drumul lui Julius Roemer' - botanist brasovean - are un prim sector, pina la Prapastia Lupului, comun cu traseele nr. 21 si 22. Punctul de pornire este situat in Poiana Brasov, la 1 020 m altitudine, in apropierea Patinoarului artificial, la 200 m sud de restaurantul Sura Dacilor. In circa 30 de minute, trecind pe linga Prapastia Lupului, ajungem la Pirtia Lupului pe care o traversam. In marginea ei urcam pe poteca din stinga marcata cu cruce albastra, lasind in dreapta traseele nr. 21 si 22. La inceput urcam usor, apoi tot mai accentuat pina ajungem intr-o taietura recenta. In fata noastra, spre sud-est, zarim abruptul nordic al Bucegilor, cu circurile glaciare din vaile Malaiesti si Tiganesti. Traversam, in urcus, versantul defrisat. Pe stincile de calcar din poteca marcajul apare rar. Ajunsi in firul sec al Van-gai Mici incepem sa urcam pieptis printre bolovanii din fundul vaii (care aici are aspectul unei vilcele inguste), lasind spre dreapta o poteca ce duce spre Vanga Mare - Valea Seaca. In apropierea partii superioare a obirsiei vilceaua se ramifica, se largeste, iar bolovanii dispar. Continuam urcusul pe ramura dinspre stinga (si poteca de pe vilceaua din dreapta ajunge la cabana Postavarul, dar traseul este mai abrupt si nemarcat). Ajungind la marginea padurii de molid, parasim firul vilcelei si urcam spre stinga, la contactul cu suprafata defrisata, pina in culme, linga o casuta utilizata de arbitrii concursurilor de schi. Sintem din nou pe Pirtia Lupului la 1 430 m altitudine, in Poiana Cristianului Mare, unde se termina marcajul cruce albastra. Urcind pe pirtia larga spre sud-est, intilnim marcajul invechit al traseului nr. 24, cruce rosie, care ne conduce in 30 minute la cabana Postavarul (1 590 m altitudine).

Itic si nevasta lui Strul...

Se intilnesc, intr-o seara Itic si Strul, ca nu se mai vazusera de multa vreme. Stau ei si isi amintesc lucruri frumoase din tinerete, mai beau ceva, mai vorbesc despre viitor, mai beau ceva, si pina la urma se imbata amindoi. Itic zice: -Bai Strule, io ma duc acasa. -Stai ba' Itic la mine, dormi aici! -Nu stau ba', ma asteapta nevasta-mea, poate-i mai dau si eu o pedala! -Lasa ba', ca te culc cu nevasta-mea, si daca vrei poti sa-i dai o pedala. -Bine bai Strule, daca spui tu... A doua zi dimineata, Strul se trezea din mahmureala, apare si Itic: -Bai Strule, ai avut o idee fantastica, m-am odihnit perfect,n-am mai dormit de mult asa bine, si ca veni vorba, tapana e nevasta-ta asta la pat! -Da bai Itic, si tot asa teapana e de vreo doua saptamini!

Itic si Strul isi povestesc visele

Itic si Strul isi povestesc visele: - Se facea ca mi-a venit pofta de bors - zice Itic. Am pus carnea la fiert si fuga in piata dupa marar, dar de unde ? In piata nici un fir de marar. Atunci am luat avionul si am plecat in Canada dupa marar. - Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce vis am avut eu ! Se facea ca dormeam si aud un ciocanit in usa. Deschid si cine crezi ca-mi cade de git ? Claudia Cardinale ! Claudita, auzi ? A fost o nebunie. La despartire, mi-a declarat cu mina pe inima ca este cea mai fericita femeie din lume. Dar abia a plecat si aud alt ciocanit in usa. Cind deschid, sa cad jos nu alta. Cine crezi ca era ? Vechea mea pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi ? Desi eram epuizat, dragostea mi-a turnat noi puteri in vine si m-am purtat ca un performer, am iubit-o cu patima dureroasa pe Sofica. Dupa ce a plecat, am incuiat usa si se facea ca m-am culcat din nou cu gindul sa nu mai dau drumul la nimeni. Dar bataile in usa s-au intetit din nou. Mi-am zis hotarit ca nu mai primesc pe nimeni si asa am facut. Cine crezi ca era nenorocoasa? Brigitte Bardot!Dar spusesem nu si "nu" a fost ! A insistat ea cu vorbe frumoase, cu gesturi incitante, dar eu am fost incoruptibil si am dat-o afara. - Dobitocule ! - se supara Itic - de ce n-ai adus-o la mine ? - Pai, de unde sa te iau, dragul meu, nu erai plecat in Canada dupa marar?

Itic suna la securitate...

Itic suna la Securitate: - Alo, vedeti ca Strul are niste lemne ! - Si ce e cu asta? - A gaurit si a introdus in fiecare lemn bijuterii, diamante, dolari si, probabil, ceva munitie adusa din America, de la fratele lui. Apoi il suna pe Strul: - Ma dobitocule, pregateste-te ca am trimis sa-ti sparga lemnele ! - Pe cine ? - Pe aia care mi i-ai trimis tu anul trecut de mi-au sapat gradina.

Itic face economii...

Cica Itic si Rasela aveau 10 copii. Nu mai aveau destula mincare sa dea la toti puradeii asa ca s-a gindit Itic sa faca economie in familie. intr-o seara si-a adunat plozii si le-a zis: - Bai, care nu mininca asta-seara primeste 5000 de sekeli. Aia urla de fericire, si sar sa-si primeasca banii. Se culca nemimcati si asteapta cu infrigurare dejunul de a doua zi dimineata. A doua zi puradeii fug la Itic sa ceara de mincare. Itic sta un pic,se gindeste si zice: - Eh, acum cine vrea sa minince, sa dea cei 5000 de sekeli inapoi

Calugarul din casa doamnei R(4)

Baiatul cel mic al doamnei R si-a petrecut urmatoarele zile sondand zidurile, cotrobaind prin pivnita si prin incaperile vechi ale cladirii sperand cu ardoare sa descopere ceva. Intr-o noapte de toamna, in timpul unei vizite, devenita familiara a fantomei in camera doamnei R acesta s-a indreptat catre spectru. Cu mainile inainte, ea si-a bagat degetele in forma stranie ingenunchiata. Brusc, proprietara a simtit o durere violenta in pieptul sau la nivelul diafragmei, in timp ce a fost invadata de un val glacial in tot corpul care parca o sufoca. Fantoma calugarului s-a dislocat si s-a retras in penumbra. Mainile doamnei R au inceput sa o arda teribil. I-au aparut rosete mari si dureroase care au durat timp de cateva luni. Ea a facut o depresie nervoasa. Timp de cativa ani, doamna R a refuzat sa se intoarca in acea cladire si s-a mutat la parintii sai. In cele din urma, baiatul cel mic a reusit sa descopere osemintele preotului refractar intr-un mormant aflat in fundatiile constructiei unde fusese ingropat de viu. Spectrul calugarului a mai aparut doamnei R o singura si ultima data. In acea seara s-a dezbatut adanc in familie vanzarea acelei cladiri . Inainte de a se culca, doamna R s-a recules in fata statuii restaurate a Fecioarei cu pruncul, alturi de care pusese un vechi crucifix din argint gasit in pivnita. Cand calugarul a aparut, ii spusese proprietarei ca fusese ucis sub loviturile soldatilor, dar fara a renunta la consolarile pe care i le aducea religia. “Sufar, sufar prea mult. Aveti mila doamna, eliberati-ma!" Extrem de emotionata, doamna R a fost cuprnsa de mila in fata durerii tulburatoare a fantomei. Pe neasteptate, cu un gest impulsiv, a luat crucifixul din argint intr-o mana si a desenat de mai multe ori semnul crucii in fata siluetei spectrale a calugarului in timp ce cu cealalta mana arunca cu apa sfintita. Deodata, fantoma s-a dizolvat pur si simplu si a disparut cu un lung si ultim suspin. Nu a mai reaparut niciodata. Doamna R si familia sa nu a mai vandut frumoasa proprietate. Traiesc in aceeasi casa si se bucura de zile linistite.


-TERMINAT-

Calugarul din casa doamnei R(3)

Doamna R era rascolita de cele auzite si oscila intre teama si compasiune. Ea l-a vazut pe calugarul misterios in genunchi rugandu-se, uneori tipand: "Sufar, domnul meu, ce mult sufar!" Dedoata, el a intrebat nelinistit: "I-ati dat de baut prizonierului?" "Ce prizonier? Unde este?" "In celula, in apropiere de manastire". Calugarul a inceput atunci sa povesteasca doamnei rafinate din acel secol o lunga si penibila poveste a unui preot mort de foame, de sete si de frig in celula sa in timpul Revolutiei Franceze pentru ca nu a acceptat sa se supuna noilor legi impuse Bisericii. Calugarul isi reprosa ca el se supusese orbeste si ca isi abandonase camaradul, lasandu-l pe mana vanatorilor de preoti. Intr-o alta noapte, fantoma devenita familiara, a cerut in timpul vizitei sale, doamnei R sa nu restaureze statuia mutilata a Fecioarei care zacea in pivnita si care odinioara facuse obiectul unui frumos pelerinaj. Chiar a doua zi, intr-o sambata, noua proprietara impreuna cu fiul ei au coborat in pivnita cladirii. Intr-adevar ei au gasit acolo resturile unei statui a Fecioarei cu pruncul in brate sub capela, pe care au incercat sa le reconstituie. Dar lipsea un fragment important. Cateva zile mai tarziu, doamna R l-a descoperit in mod misterios pe cand taia niste trandafiri. Ea a vorbit cu un artist local sa refaca statuia pe care a pus-o in nisa sa din camera de rugaciune. Intr-o noapte de septembrie, zidurile si plafonurile camerei doamnei R au fost cuprinse de zgomote puternice. Afara, in parc, cainii urlau a moarte. Fantoma a revenit! Parea mai incovioata de cum era, mai torturata si se lamenta mai mult decat de obicei. Inspaimantata, patroana casei l-a intrebat pe calugar de provenienta loviturilor misterioase. El a raspuns: "Nu ati eliberat preotul inchis de viu in ziduri, cum v-am cerut!" De data acesata, fiii doamnei R. prezenti in casa, ingroziti de zgomotele insolite, au intrat nelinistiti in camera mamei lor. Ea le-a povestit pentru prima data totul. Cel mare a tratat-o drept nebuna, dar baiatul cel mic, mare amator de benzi desenate, si de forme de groaza, a crezut-o. El i-a propus mamei sale sa lase cainii in camera sa pentru a o pazi. Numai ca patrupedele au refuzat sa ramana in camera latrand cumplit.


(va urma)

Calugarul din casa doamnei R(2)

Au trecut mai multe saptamani fara a se intampla vreun incident. Dar intr-o noapte suspectul a reaparut. La fel ca si prima data, ea nu a mai avut curajul sa mai doarma. Acum insa era sigura ca nu mai visa: o forma umana venise sa se roage in fata semineului camerei sale. De fapt era aceeasi entitate ca si prima data. Doamna R l-a informat despre aceasta aparitie pe domnul Robert Toequet, membru eminent al Institutului Metafizic International, prieten cu sotul sau, care de ani buni strangea marturii asupra fenomenelor supranaturale. La sfatul sau, doamna R a inceput sa tina un jurnal in care a notat cu minutiozitate evenimentele surprinzatoare pe care le-a trait. Suspectul a revenit si a treia oara. Ca si la celelalte vizite, cainii au fost cei care au trezit-o pe doamna R care a inceput sa-si noteze in jurnal amanuntele tulburatoare pe care le-a vazut si le-a trait. "Ma intrebam, noteaza doamna R. daca aceasta fantoma nu venise in fiecare zi in timpul somnului meu si chiar inaiante ca noi sa locuim in casa". Prinzand curaj, doamna R si-a propus sa intrebe ciudata entitate cine este si de unde vine. Cateva zile au trecut fara a se constata vizite nocturne enigmatice. Intr-o seara, in fine, scrie ea, dupa ce am stins lampa si m-am intins in patul meu, cainii mei latrau de moarte si am vazut deodata usa camerei deschizandu-se treptat. In penumbra, calugarul ii parea batran iar hainele lui miroseau a mucegai. Ca si in celelate aparitii el a ingenunchiat in fata semineului si s-a adresat lui Dumnezeu cu o voce rugatoare murmurand: "Dumnezeul meu, ingaduitorule, ai mila Dumnezeul meu, iarta-ma, Iisus!" Doamna R , care a vrut neaparat sa vorbeasaca cu fantoma, s-a ridicat din patul care troznea ingrozitor, si calugarul vazand-o i s-a adresat: Ce faceti aici doamna? Nimeni nu are dreptul de a veni sa tulbure linistea acestei case care a fost construita de calugari pentru ei si pentru a servi la cea mai mare glorie a lui Dumnezeu! Emotionata, doamna R a remarcat imediat limbajul desuet folosit de calugar si i s-a adresat: Dar dvs., parinte, cum ati intrat aici in casa mea? De ce va rugati aici in aceasta camera?l Al meu copil, a murmurat calugarul, de doua secole ma rog aici si nu ma voi ruga suficient niciodata pentru a-mi rascumpara pacatele, pentru a face sa se uite suferintele de care sunt responsabil si crimele pe care le-am lasat sa se comita in numele Domnului si a religiei...


(va urma)

Poiana Brasov-Partia Lupului-Groapa Lunga-Cheisoara-Cabana Cheia

22. Poiana Brasov - (Patinoarul artificial) - Pirtia Lupului - Groapa Lunga - Cheisoara - cabana Cheia                           

Marcaj: punct rosu Durata: 2½ ore; in sens invers: 3½ ore Caracteristici: moderat in orice anotimp                       


Acest traseu este o varianta mai scurta fi mai usoara a traseului nr. 21, avind dealtfel acelasi marcaj. De aceea sectoarele comune vor fi descrise aici mai scurt. Pornim asadar de linga Patinoarul artificial, situat la 1 020 m altitudine, in sud-estul statiunii Poiana Brasov. Trecem printre Patinoarul artificial si hotelul Stadion, urcam pe linga gardul stadionului si ne indreptam spre dreapta (sud-vest) pe drumul de pamint care vine dinspre statia telescaunului. La 10 minute de mers de la patinoar, ajungem intr-un drum larg, folosit de schiori ca legatura intre Pirtia Lupului si statiile telefericelor. Trecem pe linga stincile de calcar ale Prapastiei Lupului si dupa 30 minute de la patinoar ajungem la Pirtia Lupului. Din acest punct spre nord-est se zaresc noile hoteluri din Poiana Brasov, iar in zilele de vizibilitate buna, defileul Oltului de la Tusnad. Traversam Pirtia Lupului si lasind la stinga poteca marcata cu cruce albastra (traseul nr. 23), continuam inainte, spre vest, coborind prin padurea de molid pina intr-o poiana presarata cu bolovani de calcar situata la 1 100 m altitudine si la 20-30 minute de mers de la Pirtia Lupului-Poiana Ursului. Din marginea sudica a poienii, de pe culmea din dreapta Vangai Mici, se deschide spre vest o larga panorama asupra giganticului zid arcuit al Pietrii Craiului. Din Poiana Ursului coborim spre vest, pe culmea puternic inclinata din dreapta Vangai Mici pina intr-o inseuare de unde poteca se lasa moderat in stinga culmii. Ajungind intr-o alta inseuare, urcam putin pe culme, coborim usor spre vest si imediat coborim spre stinga (sud), pe un versant puternic inclinat. La 20 minute de Poiana Ursului am ajuns intr-o poiana, la 870 m altitudine, la confluenta Vanga! Mici cu Vanga Mare, piraie care de aici in jos formeaza Groapa Lunga sau Sucetu. Intre cele doua piraie, 5 m mai sus de confluenta, se afla un izvor. Aceasta confluenta, unde se afla capatul drumului forestier care urca prin Groapa Lunga, constituie si punctul de despartire al traseului nostru de traseul nr. 21. De la confluenta Vangelor, traseul se continua pe drumul forestier (spre sud-vest) in lungul Gropii Lungi. Ceva mai jos de confluenta trecem pe linga o cabana forestiera, iar dupa 10 minute ajungem la o ramificatie cu stilp indicator, linga un canton silvic, la confluenta Gropii Lungi cu Valea Poienii, la intersectia cu traseul nr. 20 (banda albastra). Pornim spre stinga si continuam pe drumul forestier, din lungul Vaii Poienii (sector comun cu traseul nr. 20). Spre dreapta se poate ajunge la Poiana Brasovului prin Ripa Dracului (traseul nr. 20). Dupa 15 minute de la cantonul silvic, ajungem la Cheisoara, o cheie sapata pe o lungime de 200 m in calcare de Valea Poienii. La 200 m mai jos de Cheisoara se afla un stilp indicator (750 m altitudine), la confluenta cu Valea Seaca, acolo unde traseul nr. 21, coborind de la avenul Groapa de Aur, se uneste din nou cu traseul nostru. In intersectie, in stinga drumului, se afla un izvor. Coborind usor pe drumul forestier, spre sud-vest, peste 2 km ajungem la intersectia cu drumul forestier de pe Valea Cheii, unde se afla un stilp indicator. Spre stinga, la 1,8 km sint situate cheile Risnovului de unde se poate continua cu traseul nr. 13 spre Timisul de Jos (triunghi rosu), sau pe traseele nr. 14 si 19 spre Predeal (triunghi galben si respectiv triunghi albastru). La dreapta (vest), dupa 1 km, ajungem la cabana Cheia (690 m altitudine) situata la intersectia drumului forestier cu DN 73 A, Predeal -Piriul Rece - Risnov. Patru curse de autobuze pe zi fac legatura dintre cabana Cheia si Risnov - Brasov.

Calugarul din casa doamnei R(1)

Acesata incredibila poveste cu fantome s-a petrecut in urma cu 40 de ani, in anii ’50. Doamna R si cei doi fii ai sai se mutasera intr-un fel de schit din secolul al XVII-lea, care fusese expropriat in timpul revolutiei franceze si vandut ca bun national deoarece calugarii nu dorisera sa se supuna exigentelor noului regim. Familia R facuse o afacere buna, deoarece proprietatea era restaurata superb si intretinuta impecabil de fostul proprietar. Noii proprietari nu intelesesera prea bine de ce fostul proprietar manifestase atata infocare pentru a se debarasa cat mai repede de aceasta locuinta. Intr-o noapte de iunie, la cateva zile dupa instalare, doama R a fost trezita bruc de latraturile ascutite ale cainilor sai si a vazut cu stupoare in penumbra, un fel de ceata opaca desenand o forma bizara care s-a strecurat in camera sa. Aparitia de forma nedefinita a luat forma corpului uman putin cate putin si s-a dovedit a fi un calugar imbracat intr-o roba intunecata cu gluga. Doamna R a ramas imobilizata in pat din cauza fricii. Calugarul s-a indreptat silentios catre semineu in fata caruia a ingenunchiat si a inceput sa se roage. Straniul personaj a disparut apoi ca prin farmec. Doamna R se gasea singura in casa si nu a mai putut sa inchida ochii toata noaptea. A doua zi cum totul parea calm, ea a inceput sa inspecteze incaperile vechii constructii, dar nu a descoperit nici macar o urma a trecerii pe acolo a intrusului misterios. Atunci ea si-a spus ca probabil a visat si nu a vorbit cu nimeni despre vizita nocturna neobisnuita. 


(va urma)

Lumea oculta

Urmeaza, la rand, departamentul spiritist, ce reuneste studii, obiecte si fenomene legate de curentul cu acelasi nume, aparut la mijlocul secolului 19, in America. Sunt prezentate, la loc de cinste, lucruri care au apartinut surorilor Fox, primele spiritiste in adevarul sens al cuvantului, inclusiv masa prin intermediul carora ele comunicau cu spectrele din Lumea de Dincolo. De asemenea, o atentie speciala este acordata oglindei magice aflate candva in posesia ocultistei ruse Maria de Naglowska, care a prezis Revolutia bolsevica si a fost nevoita sa se refugieze din Rusia de teama lui Lenin, omul a carui ascensiune o prevestise. Revenind la spiritism, sa spunem ca muzeul dispune si de o latura interactiva, invatandu-i pe toti cei dornici sa dialogheze cu spiritele modalitatile practice de a o face. Sunt oferite detalii si despre construirea tablei Ouija, a pendulului spiritist si altor obiecte ce nu trebuie sa lipseasca din arsenalul unei persoane care vorbeste cu mortii. Mai mult, ne este prezentat si un talisman tibetan, care ar spori remarcabil puterea de invocatie si ascendentul asupra spiritelor, protejand in acelasi timp de agresiunea spiritelor malefice. Tot in acest departament, aflam detalii despre fotografiile spiritiste si modul lor de realizare, despre dicteul automat si putem chiar comanda cartile lui Allan Kardec, faimosul mentor spiritist, dar si colectii de reviste de spiritism, incepand cu anul 1935 si pana in prezent!

Vanarea fantomei

Vanarea fantomei

*Foto:Wikimedia Commons

Casa familiei Spencer, unde printesa Diana si-a petrecut copilaria, a fost exorcizata pentru a se putea vana fantoma bunicului ei. Bunica Dianei era foarte nelinisitita ca spiritul contribuise la boala sotului ei, contele Spencer, care avusese un atac de cord. In 1978 bunica printesei l-a chemat pe vicarul satului in casa familiei. Dupa ce a fost pronuntata o binecuvantare, fantoma a disparut si sotul s-a insanatosit subit. Charles Spencer, fratele printesei a dezvaluit opiniei publice intreaga poveste atunci cand a devenit al noualea conte Spencer la moartea tatalui sau in 1992. Exorcismul a avut drept scop de a se debarasa de bunicul meu, a explicat el, fantoma sa era considerata ca o forta negativa care ar fi putut avea o legatura cu boala lui. Fantoma celui de-al saptea conte Spencer, mort in iunie 1975 la varsta de 83 de ani, a fost zarita de asemenea atat de personalul cat si de invitatii castelului. Printre toate aceste persoane se afla o batrana guvernanta. Este o persoana foarte serioasa care lucreaza la castel de numarosi ani. Unii dintre verii mei germani au zarit-o mergand pe culoare, a declarat contele.

Arles sur Tech si sarcofagul ciudat

Localitatea este o comuna din Pirineii Orientali. Mormantul este un vechi si greu sarcofag in marmura, care e gaseste in aer liber intr-o curte, la baza unui zid de 12 metri inaltime. Acoperisul acestui sarcofag este la fel de gros ca si peretii (circa 15 cm) si este pus imperfect pe acestia. Se poate chiar introduce degetul in anumite locuri. Sarcofagul nu este pus direct pe sol, ci prin intermediul a doua blocuri de marmura. Fenomenul miraculos prezentat de acest sarcofag este urmatorul: in fiecare zi pare sa se adune in interiorul sau o cantitate destul de importanta de apa (in medie in jur de un litru) qvasi pura si careia ii sunt atribuite proprietati curative. In capacul sarcofagului exista o gaura prin care se poate inrtoduce o pompa ca un sifon. Uneori, productia a ajuns la 800 de litri pe an…de “apa pura”. Sfantul mormant nu-si dezvaluie secretele. S-au enuntat mai multe ipoteze. In sarcofag temperatura este superioara cu 2-3 grade fata de cea a peretelui extern. Experientele efectuate nu au dezvaluit misteriosul fenomen pe care il contine sarcofagul de la Arles sur Tech din Franta. In mod cert, este vorba de un fenomen natural, sustin hidrologii. Dar de ce nu se obtine in mod natural si in alta parte apa?

Fantoma bisericii St.Paul din Philadelphia

Fantoma bisericii St. Paul din Philadelphia

*Foto:Wikimedia Commons

Vechea biserica St Paul, cartier general al Misiunii Episcopale Protestante din Philadelphia, are fantoma sa. Este o umbra excentrica care urca o scara si care apoi dispare in neant in vechea biserica care a fost securizata cu chei si lacate, iar spiritul a gasit de cuviinta sa raspunda la telefon. Acest lucru l-a uimit pe reverendul H. Cresson Mc Henry si pe aistentii lui. Intr-o zi, acest spirit l-a informat pe un prieten al reverendului ca acesta tocmai a parasit misiunea in timp ce la apelul doamnei Sommerer, una din sotiile asistentului lui Mc Henry, a raspuns ca sotul ei va fi acasa la cina. Cele doua persoane care au avut aceste raspunsuri la apelurile lor telefonice cu ocupantul necunoscut din biserica, au spus ca el avea o voce modulata pe un ton scazut. Intr-un concediu, domnul Mc Henry s-a dus la biserica pentru a-si ridica corespondenta. Deschizand usa de fier a gradinii bisericii a fost surprins sa vada un barbat in picioare aflat la baza scarilor din interiorul cladirii. Silueta a alunecat rapid, urcand si disparand. Pastorul a intrat, a inchis usa cu cheia in urma sa si a facut o inspectie generala. Nu l-a gasit insa pe acel necunoscut sau vreo urma oarecare. Toate usile si ferestrele erau bine inchise si mobilele la fel.

Rugamintea unui negru...

Un negru vrea sa devina si el alb. Se urca pe un zgirie-nori si incepe sa se roage: - Doamne, te rog fa-ma si pe mine alb! Dumnezeu il aude si trimite un inger sa-l rezolve. Vine ingerul la negru si ii zice: - Ce vrei, ba negrule? Negrul: - Doamne, multumesc ca m-ai ascultat. Te rog sa ma faci si pe mine alb ca toti ceilalti sa ma sufere. - Uite, ba negrule, zice ingerul, arunca-te de aici si cind ajungi jos devii alb! Zis si facut. Se arunca negrul de pe zgirie-nori si cind ajunge jos se aude o bufnitura, la care ingerul: - Doamne, ce nu pot sa-i sufar pe negrii astia!

Un batranel si trei negrii...

Un batranel si trei negri intr-o celula. Batranelu’ catre unul dintre negri : - No… bade, nu te supara ca te intreb… Da de ce ai mata un picior alb ? - Pai, mosule… uite cum sta treaba … Eu sunt negru de la mama mea dar fac parte din asociatia negrilor care au un picior alb. Batranelu’ ca sa nu para paliu murmura un Ahaaa si intreba alt negru : - No… bre omule, nu te supara … Da mata de ce ai o mana alba ? - Pai si eu sunt negru ca tata dar fac parte din asociatia negrilor care au o mana alba. Batranelu incepuse sa inteleaga… Asa ca- spuse celui de-al treilea : - Si mata faci parte pesemne din asociatia negrilor care au doua degete albe, nu-i asa ? - Nu mosule. Eu sunt medic ginecolog la Copsa Mica…

Un negru ajunge in ceruri...

Un negru ajunge in Ceruri, cu frica-n sin ca nu o sa fie primit in Rai din cauza problemelor rasiste… - Numele? intreaba Sf. Petru. - Leonardo Di Caprio – raspunde negrul. Sfintul Petru il priveste neincrezator si-l mai intreaba o data numele. - Leonardo Di Caprio” – insista negrul, constient de faptul ca nu mai putea s-o dea la intors. - Sfintul Petru scoate celularul si-l suna pe Dumnezeu: - “Sa traiesti, Sefu’!- ii spune respectuos. Scoate-ma te rog dintr-o dilema: “Titanicul s-a scufffundat sau a ars?…”.

Intrevederea cu o fiinta neumana(8)

Dupa cateva secole strainii au decis sa dispara prima lor creatie si au accelerat evolutia unei a doua si mai buna serie de proba si asa mereu. Adevarul este civilizatia voastra umana moderna nu este prima de pe aceasta planeta Terra ci deja a saptea. Cladirile primei specii s-au pierdut, dar a cincea civilizatie a fost cea care a construit marile constructii triunghiulare pe care voi le numiti „piramidele egiptene” astazi acum aproximativ 75.000 de ani (egiptenii vostri tocmai au gasit aceste mari piramide vechi in nisip si au incercat, chiar fara succes, sa construiasca edificii asemanatoare) si a sasea civilizatie a fost cea care a construit orasele in ruine pe care le puteti gasi astazi sub mare in asa-zisa regiune Bimini acum circa 16.000 de ani. Ultima creatie a celei de-a saptea specii – din seria voastra – a fost facuta chiar acum 8.500 de ani si este singura creatie de care va puteti aminti si la care se raporteaza scrierile voastre religioase. Contati pe arheologie si pe obiectele de palentologie care va arata un trecut rau si scurt, dar ar trebui sa stiti orice privind subiectul celor sase civilizatii de dinainte. Si daca gasiti evidente pentru existenta lor, o negati si interpretati rau faptele. In parte este o programare a spiritului vostru si in parte o ignoranta pura. V-as zice sa urmati doar subiectul creatiilor voastre, pentru ca cele sase specii umane anterioare sunt pierdute si in consecinta nu ar trebui sa va intereseze. A existat un lung razboi intre noi si „illohim” si de asemenea intre anumite grupari de „illohim” intre ele-insele, pentru ca multi dintre ei aveau opinia ca crearea la nesfarsit a speciilor umane pe aceasta planeta nu are niciun adevarat sens. Ultimele batalii din acest razboi au fost duse in orbita si la suprafata acum 5.000 de ani. Strainii au folosit arme sonice pentru a distruge orasele noastre clandestine dar in schimb eram capabili de a distruge multe din instalatiile lor de la suprafata si baze din spatiu. Fiintele umane din seria voastra erau foarte inspaimantate cand au observat bataliile noastre si le-au scris in forma de mituri religioase (spiritul lor nu era capabil de a intelege asta). „Illohim” – care a parut ca „zeu” pentru a sasea si a saptea specie – le-a zis ca este un razboi intre bine si rau si ca ei sunt cei buni si noi suntem partea rea. Asta depinde cu siguranta de punctul de vedere. Era planeta noastra inainte ca ei sa fi sosit si inainte de a-si fi inceput proiectul de evolutie cu genul vostru. In opinia mea, era dreptul nostru de a lupta pentru planeta noastra. Era exact acum 4.943 de ani – dupa scara timpului vostru – cand Elohim a lasat inca o data planeta pentru motive necunoscute (este o data foarte importanta pentru noi, pentru ca multi dintre istoricii nostri au numit-o o victorie). De fapt nu stim ce s-a intamplat exact. „Illohim” au plecat, au disparut fara vreo urma cu vasele lor si am gasit cea mai mare parte a instalatiilor lor de la suprafata distruse de ei. Fiintele umane erau pe cont propriu pentru a-si dezvolta civilizatia. Multi dintre noi am fost in contact cu unele triburi din sud ale speciei voastre in secolele viitoare si erau capabili de a-i convinge pe unii din ei ca nu suntem „Raul” pe care strainii au vrut sa-l creada. Timp de 4.900 de ani pana astazi, multe alte specii straine au sosit pe planeta (unii au folosit vechea invatatura si v-a programat spiritul si inca o data s-a jucat de-a Dumnezeu pentru voi) dar „illohim” nu au mai revenit niciodata. Ei mai lasasera de asemenea planeta in trecut pentru o durata de cateva mii de ani, deci asteptam revenirea lor intr-o zi in viitor pentru a-si termina proiectul sau a disparut probabil cu a saptea specie, dar nu stim intr-adevar ce s-a intamplat cu ei. Civilizatia voastra curenta nu stie nimic despre subiectul adevaratei voastre origini, despre subiectul adevaratului vostru trecut, despre subiectul adevaratei voastre lumi si Univers si stiti foarte putin despre subiectul nostru si de trecutul nostru. Dusmanii vostri sunt deja aici si voi nu ne intelegeti. Deschideti-va ochii sau veti fi curand intr-o mare problema. Daca nu ati inteles nimic despre lucruri inainte sa vi le spun, atunci trebuie sa le credeti intr-adevar si sa vi le amintiti de acum inainte. - De ce va ganditi ca nu va cred? - Am o anume senzatie ca nu ma credeti, in afara de faptul ca m-am asezat aici in fata dvs. Tot ceea ce v-am spus in ultimele ore este adevarul absolut cu privire la lumea noastra. - Cate specii straine sunt active in acest moment pe Terra? - Dupa cate stim 14 specii: 11 din acest Univers, 2 dintr-o alta „bula” si 1 foarte avansata dintr-un plan foarte diferit. Nu-mi cereti nume, pentru ca aproape toate nu sunt pronuntabile pentru voi, opt dintre ele nu sunt de asemenea pronuntabile pentru noi. Majoritatea speciilor – mai ales cele avansate – va studiaza ca animale si nu sunt foarte periculoase pentru voi si pentru noi si lucram cu unii dintre ei, insa trei specii sunt ostile, inclusiv cea care era in contact cu unii din guvernele voastre si a schimbat tehnologia lor pentru cupru si alte lucruri importante si care v-a tradat genul. A fost si este un „razboi rece” intre doua dintre aceste curse ostile in timpul ultimilor 73 de ani si a treia specie a parut sa fie „invingatoare” in aceasta lupta inutila. Asteptam un razboi mai fierbinte intre ei si voi in viitorul apropiat (as zice in urmatorii 10 sau 20 de ani) si suntem nelinistiti privind subiectul acestei dezvoltari. De curand, au existat zvonuri privind subiectul unei noi a 15-a specii care a sosit pe Terra doar acum 3 sau 4 ani, insa nu stim nimic cu privire la intentiile lor si nu suntem in contact cu ei. Poate zvonurile sunt false. - Ce vor strainii ostili? - Mai multe materii prime, inclusiv cupru pentru tehnologia lor, apa voastra (sau mai bine zis hidrogenul din apa voastra care este o sursa de energie in fuziunea avansata tratata) si anumite elemente chimice din aerul vostru. Intre altele, doua din specii se intereseaza de asemenea de corpul vostru, de tesatura voastra umana si de sange, pentru ca propria lor structura genetica este defecta datorita unei proaste evolutii si radiatii (dupa cate stim) si au nevoie de sforile intacte ale genului vostru si chiar de animale pentru propria lor genetica, dar nu sunt cu adevart capabili de a repara complet defectele pentru ca ADN-ul lor si ADN-ul vostru nu sunt complet compatibile (propria mea specie este absolut incompatibila cu ei, deci nu sunt foarte interesati de noi) si incearca de a face rase incrucisate mai compatibile intre voi si ei prin folosirea fertilizarii artificiale si a uterelor artificiale. Presupunem ca viitorul razboi va fi intre cele trei specii sau intre voi si una sau ori toate doua vor lupta pentru materia prima, hidrogen, aer si ADN. - Si este motivul pentru „rapiri”? - In parte, mai ales cand strainii au luat gustul oului si a spermei de la voi. Cateodata rapitorii apartin unei alte specii mai avansate si ei vor doar sa va studieze corpul si spiritul (care este mai interesant pentru unii dintre ei decat corpul vostru solid) cum ati studia voi un animal primitiv. Cum am spus, trei specii straine sunt ostile si asta vrea sa spuna ca nu va iubeste destinul si cei care au fost „rapiti” de ei foarte rar vor reveni vii. Daca vreunul este capabil de a raporta despre subiectul unei rapiri, vrea sa spuna in opinia mea ca el sau ea nu au intalnit una din speciile agresive sau ca el sau ea sunt o fiinta umana foarte foarte norocoasa pentru ca traieste. --TERMINAT-