Cabana Turistica Tudor Petrimanu – Curmatura Oltetului – Varful Micaia – Hoampa – Galetile Icoiu – Statiunea Ranca * muntii Latoritei
*8*
Traseu: nemarcat, nerecomandat iarna
Durata: 8 ore
Foto:Creative Commons
"Natura este un izvor nesecat de frumuseti, locul unde descoperi mereu locuri noi, de unde iti iei energie. Cand esti in mijlocul naturii, fie ca este dimineata sau asfintit, iarna sau vara, toamna sau primavara, realizezi cate minunatii a creat Dumnezeu pentru noi, cum a asezat El fiecare munte, fiecare floare sau copac, fiecare colina sau intindere de apa acolo, la locul ei, spre desfatarea sufletelor noastre, adesea incercate de greutatile vietii”
joi, 6 iunie 2024
Cabana Turistica Tudor Petrimanu – Curmatura Oltetului – Varful Micaia – Hoampa – Galetile Icoiu – Statiunea Ranca * muntii Latoritei
Cabana Turistica Tudor Petrimanu – Curmatura Oltetului – Varful Micaia – Hoampa – Galetile Icoiu – Statiunea Ranca * muntii Latoritei
*8*
Traseu: nemarcat, nerecomandat iarna
Durata: 8 ore
Foto:Creative Commons
marți, 4 iunie 2024
Simleul Silvaniei-Salaj-Dacidava * Punct energetic din Romania
Șimleul Silvaniei – Sălaj – Dacidava
*Punct energetic din Romania
*Foto:Creative Commons(Licenta gratuita)
Zona a intrat în atenția arheologilor din vara anului 1797, când 2 copii valahi au găsit, în timp ce pășteau animalele, 2 kg de bijuterii din aur. Cantitatea tezaurului era, la vremea aceea, o descoperire uriașă și cu o valoare inestimabilă. Întreaga cantitate descoperită a ajuns în colecțiile Muzeului Kunsthistorisches din Viena.
Tezaurul era format din 13 verigi plate de aur, 11 verigi granulate de aur, 15 medalioane cu eficii de împărați romani, un inel circular de aur, un medalion cu decor geometric, un capăt de brățară în formă de cap de șarpe, o cataramă de centură și un mare lanț colier de aur masiv cu pandantive.
Ulterior, în anul 1889, un țăran a descoperit al doilea tezaur al zonei. Acesta se afla ascuns pe coasta dealului Măgura și ar fi completarea primul tezaur descoperit de cei 2 copii. În prezent, se află la Muzeul Național Maghiar din Budapesta și este format din 10 perechi de fibule de aur, 1 fibulă singură, 3 vase semisferice de aur și 8 bucăți de fragmente de fibulă.
Al treilea tezaur descoperit a fost găsit în anul 1986, tot de 2 băieți, pe versantul Deluț. Acesta a rămas în România și a fost expus la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Tezaurul este format din 3 brățări, o fibulă și un lanț, toate din argint și de factură dacică, precum și 552 drahme de argint.
Zona a intrat în atenția arheologilor din vara anului 1797, când 2 copii valahi au găsit, în timp ce pășteau animalele, 2 kg de bijuterii din aur. Cantitatea tezaurului era, la vremea aceea, o descoperire uriașă și cu o valoare inestimabilă. Întreaga cantitate descoperită a ajuns în colecțiile Muzeului Kunsthistorisches din Viena.
Tezaurul era format din 13 verigi plate de aur, 11 verigi granulate de aur, 15 medalioane cu eficii de împărați romani, un inel circular de aur, un medalion cu decor geometric, un capăt de brățară în formă de cap de șarpe, o cataramă de centură și un mare lanț colier de aur masiv cu pandantive.
Ulterior, în anul 1889, un țăran a descoperit al doilea tezaur al zonei. Acesta se afla ascuns pe coasta dealului Măgura și ar fi completarea primul tezaur descoperit de cei 2 copii. În prezent, se află la Muzeul Național Maghiar din Budapesta și este format din 10 perechi de fibule de aur, 1 fibulă singură, 3 vase semisferice de aur și 8 bucăți de fragmente de fibulă.
Al treilea tezaur descoperit a fost găsit în anul 1986, tot de 2 băieți, pe versantul Deluț. Acesta a rămas în România și a fost expus la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Tezaurul este format din 3 brățări, o fibulă și un lanț, toate din argint și de factură dacică, precum și 552 drahme de argint.
sâmbătă, 1 iunie 2024
Vremea din batrani pentru luna Iunie 2024
*Gromovnicul
*Foto:Creative Commons
Pe 1 iunie plouă. Pe 2 iunie e senin. Pe 3, mai vine o ploicică, aşa, ca să mai înmoaie un pic atmosfera, iar până pe 10, e amestecat. Când e cald, când e ploaie, când e soare, când e frumos.
Pe 11 în schimb, vine un noruleţ care ne supără un pic şi declanşează pentru data de 12 , vânt friguros, cu ploaie.
Apoi, până pe 17, totul se îndreaptă. Deci, din 12 până în 17, totul este bine. Vreme frumoasă, ne bucurăm de ea.
Pe 18 şi 19, mai vine o ploicică, aşa ca să ne mai lustruim pantofii.
Din 20 până în 24, vremea se îndreaptă. Pe 25 va bate vântul. E cald afară şi vântul acela e binevenit în ziua respectivă. 26, 27 şi 28, 29 şi 30, totul e bine şi cu căldură multă.
Deci, finalul lui iunie spre iulie, e perfect. Deci, amestecate. Şi ploicică şi un pic de frig
Pe 1 iunie plouă. Pe 2 iunie e senin. Pe 3, mai vine o ploicică, aşa, ca să mai înmoaie un pic atmosfera, iar până pe 10, e amestecat. Când e cald, când e ploaie, când e soare, când e frumos.
Pe 11 în schimb, vine un noruleţ care ne supără un pic şi declanşează pentru data de 12 , vânt friguros, cu ploaie.
Apoi, până pe 17, totul se îndreaptă. Deci, din 12 până în 17, totul este bine. Vreme frumoasă, ne bucurăm de ea.
Pe 18 şi 19, mai vine o ploicică, aşa ca să ne mai lustruim pantofii.
Din 20 până în 24, vremea se îndreaptă. Pe 25 va bate vântul. E cald afară şi vântul acela e binevenit în ziua respectivă. 26, 27 şi 28, 29 şi 30, totul e bine şi cu căldură multă.
Deci, finalul lui iunie spre iulie, e perfect. Deci, amestecate. Şi ploicică şi un pic de frig
vineri, 10 mai 2024
Manastirea Dionisiu * muntele Athos
Manastirea Dionisiu * muntele Athos
*Foto:Creative Commons
Mănăstirea Dionisiu, Athos, este situată pe coasta de sud-vest și este construită pe o stâncă de nepătruns la 80 metri deasupra nivelului mării. A fost fondată la mijlocul sec. al XIV-lea de preacuviosul Dionisie. Preacucernicul fusese a fi un călugăr înconjurat de ucenicii săi, într-un loc numit Palos Prodromos, dar în urma unei viziuni pe care a avut-o, a coborât mai aproape de mare și a întemeiat o mănăstire asemănătoare unei cetăți, care să reziste raidurilor piraților, de la care suferiseră deja mănăstirile Simonopetra și Pantocrator. Aici, pe vârful unei stânci, Dionisie a fondat o mănăstire numită Nea Petra (Piatra Nouă) în jurul anului 1362. Cu ajutorul donațiilor și fondurilor proprii a reușit să construiască turnul și zidurile, dar totuși nu a putut să finalizeze complexul mănăstirii.
Fratele lui Dionisie, Teodosie, egumenul mănăstirii Filoteu, a fost capturat de turci, dar, după ce a fost eliberat, a primit rangul de mitropolit al Trapezundei. Dionisie a plecat spre Trapezunda unde, la mijlocirea fratelui său, a fost prezentat împăratului Alexius Comnenus III (1350-1390). Împăratul a făcut o donație generoasă și a stabilit o subvenție anuală pentru întreținerea mănăstirii. Dionisie, la rândul său, avea să dea mănăstirii numele de "Marele Comnenus", dar până în ziua de azi mănăstirea este încă cunoscută sub numele de Dionisiu.
După reîntoarcerea sa, Dionisie a început lucrările de construcție cu o forță nouă, construind clădirile chiliilor, bisericii principale și a apeductului. În 1378 a fost nevoit să călătorească din nou la Trapezunda. La întoarcere, a descoperit că mănăstirea fusese jefuită de pirații turci și că toți călugării fuseseră luați prizonieri. Dionisie a trebuit să pornească din nou la drum pentru a-i găsi, răscumpăra și readuce călugării la mănăstire. A decedat în timpul uneia dintre călătoriile sale în Trapezunda, probabil în 1386. Dionisie a fost succedat ca stareț de succesorul său Domitius.
Mănăstirea Dionisiu, Athos, este situată pe coasta de sud-vest și este construită pe o stâncă de nepătruns la 80 metri deasupra nivelului mării. A fost fondată la mijlocul sec. al XIV-lea de preacuviosul Dionisie. Preacucernicul fusese a fi un călugăr înconjurat de ucenicii săi, într-un loc numit Palos Prodromos, dar în urma unei viziuni pe care a avut-o, a coborât mai aproape de mare și a întemeiat o mănăstire asemănătoare unei cetăți, care să reziste raidurilor piraților, de la care suferiseră deja mănăstirile Simonopetra și Pantocrator. Aici, pe vârful unei stânci, Dionisie a fondat o mănăstire numită Nea Petra (Piatra Nouă) în jurul anului 1362. Cu ajutorul donațiilor și fondurilor proprii a reușit să construiască turnul și zidurile, dar totuși nu a putut să finalizeze complexul mănăstirii.
Fratele lui Dionisie, Teodosie, egumenul mănăstirii Filoteu, a fost capturat de turci, dar, după ce a fost eliberat, a primit rangul de mitropolit al Trapezundei. Dionisie a plecat spre Trapezunda unde, la mijlocirea fratelui său, a fost prezentat împăratului Alexius Comnenus III (1350-1390). Împăratul a făcut o donație generoasă și a stabilit o subvenție anuală pentru întreținerea mănăstirii. Dionisie, la rândul său, avea să dea mănăstirii numele de "Marele Comnenus", dar până în ziua de azi mănăstirea este încă cunoscută sub numele de Dionisiu.
După reîntoarcerea sa, Dionisie a început lucrările de construcție cu o forță nouă, construind clădirile chiliilor, bisericii principale și a apeductului. În 1378 a fost nevoit să călătorească din nou la Trapezunda. La întoarcere, a descoperit că mănăstirea fusese jefuită de pirații turci și că toți călugării fuseseră luați prizonieri. Dionisie a trebuit să pornească din nou la drum pentru a-i găsi, răscumpăra și readuce călugării la mănăstire. A decedat în timpul uneia dintre călătoriile sale în Trapezunda, probabil în 1386. Dionisie a fost succedat ca stareț de succesorul său Domitius.
sâmbătă, 4 mai 2024
Cabana turistica Tudor Petrimanu-Curmatura Oltetului-Cheile Oltetului-Pestera Polovraci-Manastirea Polovraci * muntii Latoritei
Cabana Turistica Tudor Petrimanu – Curmatura Oltetului – Cheile Oltetului – Pestera Polovragi – Manastirea Polovragi
*muntii Petrimanu
*Traseu: nemarcat, nerecomandat iarna
*Durata: 8 ore
*Traseu: nemarcat, nerecomandat iarna
*Durata: 8 ore
*Foto:Creative Commons
vineri, 3 mai 2024
Panteonul de la Cascioarele * Punct energetic din Romania
Panteonul de la Căscioarele
*Punct energetic din Romania
*Foto:Creative Commons
Este considerat a fi o vatră primară a civilizației, o zonă a “urieşilor”. Cercetătorul Gheorghe Şerbana susține că “La Căscioarele a început Istoria, care se trage de la Istru!” S-a demonstrat, cu ajutorul tehnologiei, că este o zonă geoenergetică deosebită ce are şi o acustică nemaipomenită.
„Aici a existat o minunată civilizaţie a zeilor tatani ai omenirii. Aici au fost găsite necropole de urieşi şi pietre cu inscriptii ciudate, cu linii ce parcă delimitează zone numai de străvechi ştiute. Cu aparatura moderna se poate constata o zonă geoenergetică deosebită şi o acustică nemaipomenită. Cine doarme noaptea aici, în zona Panteonului de la Căscioarele, aude clar şi Soaptele oamenilor de pe malul celalalt al Bălţii Izvorului Cătălui”, spunea, cu ani în urmă, Gheorghe Şerbana.
Aici au fost descoperite 2 coloane rotunde din ceramică și goale pe interior. Acestea au o înălțime de 2,30 de metri şi un diametru de 0,50 metri. Coloanele se află în interiorul unei construcţii de 72 de metri pătrati, alcătuită din 2 camere ce au pereţii ornaţi cu figuri serpentiforme şi semicercuri, pe fond ocru.
Coloanele sunt și ele, de asemenea, pictate cu serpentine și ar reprezenta „tatana lumii”, adică Axa Divinităţii cu lumea. S-au mai găsit modele din teracotă ale sanctuarelor, cu un rafinament arhitectonic întâlnit la greci la câteva mii de ani distanță. Datarea unor specialiști indică anul 4.500 î.e.n., iar a Mariei Gimbuţaş indică anul 5.300 î.e.n.
Este considerat a fi o vatră primară a civilizației, o zonă a “urieşilor”. Cercetătorul Gheorghe Şerbana susține că “La Căscioarele a început Istoria, care se trage de la Istru!” S-a demonstrat, cu ajutorul tehnologiei, că este o zonă geoenergetică deosebită ce are şi o acustică nemaipomenită.
„Aici a existat o minunată civilizaţie a zeilor tatani ai omenirii. Aici au fost găsite necropole de urieşi şi pietre cu inscriptii ciudate, cu linii ce parcă delimitează zone numai de străvechi ştiute. Cu aparatura moderna se poate constata o zonă geoenergetică deosebită şi o acustică nemaipomenită. Cine doarme noaptea aici, în zona Panteonului de la Căscioarele, aude clar şi Soaptele oamenilor de pe malul celalalt al Bălţii Izvorului Cătălui”, spunea, cu ani în urmă, Gheorghe Şerbana.
Aici au fost descoperite 2 coloane rotunde din ceramică și goale pe interior. Acestea au o înălțime de 2,30 de metri şi un diametru de 0,50 metri. Coloanele se află în interiorul unei construcţii de 72 de metri pătrati, alcătuită din 2 camere ce au pereţii ornaţi cu figuri serpentiforme şi semicercuri, pe fond ocru.
Coloanele sunt și ele, de asemenea, pictate cu serpentine și ar reprezenta „tatana lumii”, adică Axa Divinităţii cu lumea. S-au mai găsit modele din teracotă ale sanctuarelor, cu un rafinament arhitectonic întâlnit la greci la câteva mii de ani distanță. Datarea unor specialiști indică anul 4.500 î.e.n., iar a Mariei Gimbuţaş indică anul 5.300 î.e.n.
joi, 2 mai 2024
Vremea din batrani pentru luna Mai
Vremea din batrani pentru luna Mai 2024
*Foto:Creative Commons
Pe 1, 2 şi 3 e bine. 4, 5 mai plouă. Între 6 şi 12, este perfect. E cald şi bine.
14, 15, iar ploaie. Între 16 şi 20 mai, e bine. În schimb, din 21 până pe 27 mai, avem vreme amestecată. Ba soare, ba ploaie.
Din 28 mai, ploaie mare cu descărcări electrice. 29 şi 31 mai, avem o vreme amestecată.
Luna mai este o lună amestecată, aşa cum e viaţa românului
*Gromovnicul
Pe 1, 2 şi 3 e bine. 4, 5 mai plouă. Între 6 şi 12, este perfect. E cald şi bine.
14, 15, iar ploaie. Între 16 şi 20 mai, e bine. În schimb, din 21 până pe 27 mai, avem vreme amestecată. Ba soare, ba ploaie.
Din 28 mai, ploaie mare cu descărcări electrice. 29 şi 31 mai, avem o vreme amestecată.
Luna mai este o lună amestecată, aşa cum e viaţa românului
marți, 23 aprilie 2024
Pestera"fara capat" Polovraci * Punct energetic din Romania
Peștera „fără capăt” Polovragi
*Punct energetic din Romania
*Foto:Creative Commons
Este considerată peştera fără capăt a marelui zeu dac Zamolxis, ale cărei galerii ar avea o lungime de peste 10 km, dintre ei fiind vizitabil doar 800 de metri. Aici există semne de locuire încă din paleolitic și se spune că Zamolxis s-ar afla îngropat aici, în bezna subterană. Vracii vremurilor apuse aduceau oamenii suferinzi la peșteră, pentru a îi face bine.
Se foloseau de o plantă numită „polovragă” ce creștea în apropierea peșterii și care ar fi fost leac pentru orice boală. Călugării care s-au refugiat treptat aici s-au folosit și ei de tainele vracilor, continuându-le munca.
Ghizii susțin că aici există o altă dimensiune a timpului și o schimbare de metabolism, fapt confirmat și de bioenergeticienii care spun că încărcătura energetică din Polovragi este extraordinară.
Cine vizitează locul susține că resimte efectele miraculoase care ajută la tonifierea generală a organismului. Se pare că persoanele care au petrecut 3-4 nopți lângă Polovragi au resimțit o „euforie inexplicabilă”.
Este considerată peştera fără capăt a marelui zeu dac Zamolxis, ale cărei galerii ar avea o lungime de peste 10 km, dintre ei fiind vizitabil doar 800 de metri. Aici există semne de locuire încă din paleolitic și se spune că Zamolxis s-ar afla îngropat aici, în bezna subterană. Vracii vremurilor apuse aduceau oamenii suferinzi la peșteră, pentru a îi face bine.
Se foloseau de o plantă numită „polovragă” ce creștea în apropierea peșterii și care ar fi fost leac pentru orice boală. Călugării care s-au refugiat treptat aici s-au folosit și ei de tainele vracilor, continuându-le munca.
Ghizii susțin că aici există o altă dimensiune a timpului și o schimbare de metabolism, fapt confirmat și de bioenergeticienii care spun că încărcătura energetică din Polovragi este extraordinară.
Cine vizitează locul susține că resimte efectele miraculoase care ajută la tonifierea generală a organismului. Se pare că persoanele care au petrecut 3-4 nopți lângă Polovragi au resimțit o „euforie inexplicabilă”.
duminică, 21 aprilie 2024
Cutremurul din Insulele Aleutine(1965)-Magnitudinea 8,7 pe scara Richter
Cutremurul din Insulele Aleutine, Alaska (1965) – 8.7
*Locul 8
*Foto:Creative Commons
Seismul din arhipelagul de insule situat în sud-vestul Alaskăi a avut loc pe 3 februarie 1965, la 19:01 ora locală. A declanșat un tsunami de peste 10 metri pe insula Shemya, dar pentru că a pornit mult din larg a provocat foarte puține pagube.
Seismul din arhipelagul de insule situat în sud-vestul Alaskăi a avut loc pe 3 februarie 1965, la 19:01 ora locală. A declanșat un tsunami de peste 10 metri pe insula Shemya, dar pentru că a pornit mult din larg a provocat foarte puține pagube.
sâmbătă, 6 aprilie 2024
Manastirea Hilandar *Manastire de pe Muntele Athos
*Foto:Creative Commons
Mănăstirea sârbă Hilandar a fost fondată în 1198, de arhiepiscopul sârb Sfântul Sava și de tatăl său, principele sârb Ștefan Nemanja. În 2004, mănăstirea a fost grav avariată de un incendiu care a distrus aproape jumătate din clădirile mănăstirii (cu excepția bibliotecii, a sacristiei și a 4 din cele 8 capele), astfel că în prezent se desfășoară lucrări de Mănăstirea Hilandar este situată într-o zonă împădurită, în partea de nord-est a Sfântului Munte. Pe drumul spre mănăstire, pornind de la cheiul acesteia, pelerinul vede în fața sa Turnul lui Milutin, numit după regele sârb Ștefan Milutin, care l-a fondat. Acest turn este unul dintre cele mai remarcabile din Sfântul Munte. Celelalte două turnuri sunt situate în interiorul mănăstirii. Turnul estic este dedicat Sfântului Sava.
Biserica principală a mănăstirii a fost construită la sfârșitul sec. al XII-lea, dar în sec. al XIV-lea a fost construită o nouă clădire pe acest loc. Tot ceea ce a mai rămas din vechea clădire este o podea magnifică din marmură albă cu o cruce mare în centru, înconjurată de ornamente din mozaic. Frescele din templu datează cel mai probabil din 1315. Din păcate, aceste imagini sunt acoperite de altele noi, create în 1801. Cu toate acestea, pictorul a încercat să păstreze opera maestrului anterior, aplicând culori noi pe vechile imagini. Unele dintre figuri nu au fost pictate, în timp ce multe altele au fost șterse recent, dezvăluind un exemplu impresionant de artă bizantină. Grația figurilor, mișcările și dramatismul lor amintesc de stilul frescelor de la Protat, care datează din aceeași epocă. Splendidul iconostas sculptat în lemn a fost creat în 1774. În incinta mănăstirii, în colțul estic, în fața turnului Sfântului Sava, se află o capelă dedicată Sfinților Arhangheli, construită în jurul anului 1380 și decorată cu fresce. Există alte 10 capele deasupra clădirilor care înconjoară mănăstirea. Toate, cu excepția uneia, sunt decorate cu fresce. Această capelă este dedicată celor 40 de martiri și adăpostește icoane portabile.
Există alte două capele atașate mănăstirii: Capela Bunei Vestiri, situată în cimitir și decorată cu fresce splendide din sec. al XIV-lea, și de asemenea a Sfântului Trifon din grădină; aceasta din urmă nu are fresce, dar adăpostește icoane portabile.
Aproape în centrul curții, mai aproape de latura de nord a bisericii principale, se află cristelnița, care reprezintă o structură circulară cu o cupolă susținută de 8 coloane. Cristelnița a fost construită la sfârșitul sec. al XVIII-lea și a fost pictată cu fresce în 1847 de către ieromonahul Macarie Galatsian.
Trapezăria mănăstirii reprezintă în sine - o clădire dreptunghiulară construită în partea de vest a complexului, chiar vis-a-vis de intrarea principală în templul principal. Există două nișe pe laturile nordică și sudică ale clădirii, în timp ce două intrări sunt situate pe laturile estică și, respectiv, sudică. Frescele care decorează interiorul bisericii sunt opera călugărului sârb Gheorghe Mitrofanovici (1623), pictor de icoane, și înfățișează ctitori și alte subiecte familiare pentru trapezării. Pe frontonul de deasupra nișei nordice au fost descoperite recent fresce din sec. al XIV-lea, care înfățișează scene din Vechiul Testament.
În apropierea mănăstirii se află două dintre chiliile sale: Sfântul Ștefan, pe dealul dinspre mănăstirea Esfigmenu, și Sfânta Treime - la sud-est de aceasta, spre manastirea Zograf .Dintre cele 15 chilii ale mănăstirii din Karyes, cea mai importantă este chilia Sfântului Sava, așa-numitul "Tipicarium", unde se crede că sfântul însuși a așezat o icoană a Fecioarei Maria, pe care a adus-o din Palestina, care se află și astăzi acolo. Dintre chiliile, aflate în jurul Karyesului, merită menționată chilia Adormirii Maicii Domnului, numită "Molivoklisia", a cărei biserică este decorată cu fresce ale iconografului cretan Georgi, precum și cu un magnific iconostas din lemn sculptat din sec. al XVII-lea.
Biserica principală a mănăstirii a fost construită la sfârșitul sec. al XII-lea, dar în sec. al XIV-lea a fost construită o nouă clădire pe acest loc. Tot ceea ce a mai rămas din vechea clădire este o podea magnifică din marmură albă cu o cruce mare în centru, înconjurată de ornamente din mozaic. Frescele din templu datează cel mai probabil din 1315. Din păcate, aceste imagini sunt acoperite de altele noi, create în 1801. Cu toate acestea, pictorul a încercat să păstreze opera maestrului anterior, aplicând culori noi pe vechile imagini. Unele dintre figuri nu au fost pictate, în timp ce multe altele au fost șterse recent, dezvăluind un exemplu impresionant de artă bizantină. Grația figurilor, mișcările și dramatismul lor amintesc de stilul frescelor de la Protat, care datează din aceeași epocă. Splendidul iconostas sculptat în lemn a fost creat în 1774. În incinta mănăstirii, în colțul estic, în fața turnului Sfântului Sava, se află o capelă dedicată Sfinților Arhangheli, construită în jurul anului 1380 și decorată cu fresce. Există alte 10 capele deasupra clădirilor care înconjoară mănăstirea. Toate, cu excepția uneia, sunt decorate cu fresce. Această capelă este dedicată celor 40 de martiri și adăpostește icoane portabile.
Există alte două capele atașate mănăstirii: Capela Bunei Vestiri, situată în cimitir și decorată cu fresce splendide din sec. al XIV-lea, și de asemenea a Sfântului Trifon din grădină; aceasta din urmă nu are fresce, dar adăpostește icoane portabile.
Aproape în centrul curții, mai aproape de latura de nord a bisericii principale, se află cristelnița, care reprezintă o structură circulară cu o cupolă susținută de 8 coloane. Cristelnița a fost construită la sfârșitul sec. al XVIII-lea și a fost pictată cu fresce în 1847 de către ieromonahul Macarie Galatsian.
Trapezăria mănăstirii reprezintă în sine - o clădire dreptunghiulară construită în partea de vest a complexului, chiar vis-a-vis de intrarea principală în templul principal. Există două nișe pe laturile nordică și sudică ale clădirii, în timp ce două intrări sunt situate pe laturile estică și, respectiv, sudică. Frescele care decorează interiorul bisericii sunt opera călugărului sârb Gheorghe Mitrofanovici (1623), pictor de icoane, și înfățișează ctitori și alte subiecte familiare pentru trapezării. Pe frontonul de deasupra nișei nordice au fost descoperite recent fresce din sec. al XIV-lea, care înfățișează scene din Vechiul Testament.
În apropierea mănăstirii se află două dintre chiliile sale: Sfântul Ștefan, pe dealul dinspre mănăstirea Esfigmenu, și Sfânta Treime - la sud-est de aceasta, spre manastirea Zograf .Dintre cele 15 chilii ale mănăstirii din Karyes, cea mai importantă este chilia Sfântului Sava, așa-numitul "Tipicarium", unde se crede că sfântul însuși a așezat o icoană a Fecioarei Maria, pe care a adus-o din Palestina, care se află și astăzi acolo. Dintre chiliile, aflate în jurul Karyesului, merită menționată chilia Adormirii Maicii Domnului, numită "Molivoklisia", a cărei biserică este decorată cu fresce ale iconografului cretan Georgi, precum și cu un magnific iconostas din lemn sculptat din sec. al XVII-lea.
vineri, 5 aprilie 2024
Cabana Turistica Tudor Petrimanu – Curmatura Oltetului – Tarnovul Mic – Tarnovul Mare * muntii Latoritei
*Foto:Creative Commons
*Traseu: nemarcat, interzis iarna.
*Durata: 5 ore
*Descriere: Se pot admira bujorii de munte (in perioada cand sunt infloriti: 10-25 iunie si se pot vizita cateva mici pesteri
miercuri, 3 aprilie 2024
„Templul Dorințelor” de la Șinca Veche * Punct energetic din Romania
„Templul Dorințelor” de la Șinca Veche
*Punct energetic din Romania
*Foto:Creative Commons
Este o zonă între orașele Brașov și Făgăraș care ar ascunde multe taine nedescifrate nici până acum. „Templul Dorințelor” de la Șinca Veche este considerat, după Sfinx și Sarmizegetusa, a fi al treilea punct energetic major pe care România îl are.
Aici, iarba ar face minuni, vacile care o mănâncă dau mai mult lapte, lumina cerească coboară pe pământ, iar îngerii cântă în timpul sărbătorilor importante. Mănăstirea rupestră nu a fost datată cu exactitate, dar unele voci ale zonei susțin că ar avea peste 7.000 de ani vechime și origini dacice.
Una din legendele zonei spun că orice dorință pusă de oamenii cu inima curată și credincioasă se va îndeplini. În plus, aceștia s-ar vindecat de orice boală pe care o au. Turiștii vin aici pentru a vedea locul săpat în piatră despre care se spune că a fost binecuvântat chiar de către Dumnezeu.
Energia de aici este diferită și pozitivă, iar oamenii cu credință vin pentru a se reculege și pentru a își pune dorință. Oamenii susțin că în această zonă au avut loc și fenomene paranormale. Unii au vise premonitorii sau viziuni de tot felul.
Pentru ca o dorință să ți se îndeplinească, trebuie să stai în turnul de unde se vede cerul. În plus, unii oameni care fac poze spun că, în imagini, mai apar sfere albe ce nu erau prezente în momentul realizării fotografiilor.
Oamenii mai spun că, în biserica rupestră ce are 2 altare și un turn de 10 metri înălține, candelele nu se sting niciodată. Aici, energia vine din cer prin razele de lumină care bat direct în altar, iar sub pământ s-ar afla un tunel de comunicare până la Cetatea Râșnovului. Arheologii au descoperit aici simbolul asemănător lui Yin şi Yang şi Steaua lui David.
Este o zonă între orașele Brașov și Făgăraș care ar ascunde multe taine nedescifrate nici până acum. „Templul Dorințelor” de la Șinca Veche este considerat, după Sfinx și Sarmizegetusa, a fi al treilea punct energetic major pe care România îl are.
Aici, iarba ar face minuni, vacile care o mănâncă dau mai mult lapte, lumina cerească coboară pe pământ, iar îngerii cântă în timpul sărbătorilor importante. Mănăstirea rupestră nu a fost datată cu exactitate, dar unele voci ale zonei susțin că ar avea peste 7.000 de ani vechime și origini dacice.
Una din legendele zonei spun că orice dorință pusă de oamenii cu inima curată și credincioasă se va îndeplini. În plus, aceștia s-ar vindecat de orice boală pe care o au. Turiștii vin aici pentru a vedea locul săpat în piatră despre care se spune că a fost binecuvântat chiar de către Dumnezeu.
Energia de aici este diferită și pozitivă, iar oamenii cu credință vin pentru a se reculege și pentru a își pune dorință. Oamenii susțin că în această zonă au avut loc și fenomene paranormale. Unii au vise premonitorii sau viziuni de tot felul.
Pentru ca o dorință să ți se îndeplinească, trebuie să stai în turnul de unde se vede cerul. În plus, unii oameni care fac poze spun că, în imagini, mai apar sfere albe ce nu erau prezente în momentul realizării fotografiilor.
Oamenii mai spun că, în biserica rupestră ce are 2 altare și un turn de 10 metri înălține, candelele nu se sting niciodată. Aici, energia vine din cer prin razele de lumină care bat direct în altar, iar sub pământ s-ar afla un tunel de comunicare până la Cetatea Râșnovului. Arheologii au descoperit aici simbolul asemănător lui Yin şi Yang şi Steaua lui David.
luni, 1 aprilie 2024
Vremea din batrani pentru luna Aprilie 2024
*Gromovnicul
*Foto:Creative Commons
joi, 14 martie 2024
Cutremurul Assam ,Tibet(1950) -8,6 * Cutremur devastator
Cutremurul Assam, Tibet (1950) – 8.6
*Locul 9
*Cutremur devastator
*Foto:Creative Commons
La 15 august 1950, a avut loc un cutremur în regiunea de graniță Xizang-India, cu epicentrul situat lângă Rima, Tibet. Multe clădiri au fost distruse și între 1.500 și 3.000 de oameni au fost uciși.
După cutremur, alunecări mari de teren au blocat râul Subansiri. Acest baraj natural s-a rupt 8 zile mai târziu, creând un val de 7 m înălțime, care a inundat mai multe sate și a ucis 536 de oameni.
Cutremurul a lăsat aproximativ 5.000.000 de persoane fără adăpost.
La 15 august 1950, a avut loc un cutremur în regiunea de graniță Xizang-India, cu epicentrul situat lângă Rima, Tibet. Multe clădiri au fost distruse și între 1.500 și 3.000 de oameni au fost uciși.
După cutremur, alunecări mari de teren au blocat râul Subansiri. Acest baraj natural s-a rupt 8 zile mai târziu, creând un val de 7 m înălțime, care a inundat mai multe sate și a ucis 536 de oameni.
Cutremurul a lăsat aproximativ 5.000.000 de persoane fără adăpost.
miercuri, 13 martie 2024
Manastirea Iviron *Manastire de pe muntele Athos
Manastirea Iviron
*Manastire de pe muntele Athos
*Foto:Creative Commons
Potrivit surselor istorice, Mănăstirea Iviron din Athos a fost fondată în 980. Ioan Ivir, conducătorul local al Meshiei iberice și un nobil bizantin cu titlu, fiind dezamăgit de agitația lumească, s-a retras la o mănăstire de pe Muntele Olimp. Ulterior, reîntâlnindu-se cu fiul său Eutimie, sosit de la Constantinopol, Ioan a plecat la Sfântul Munte, unde s-a apropiat duhovnic de Atanasie din Athos. Atanasie a dat pribegilor o bucată de pământ la o distanță de 1000 de pași de mănăstirea sa, unde au construit chilii pentru 8 călugări iberici. Mai târziu, aici a fost întemeiată mănăstirea. Atanasie l-a tratat întotdeauna cu mare respect pe Ioan și chiar l-a făcut îngrijitor al Marii Lavre. Acest post, după moartea lui Ioan, conform voinței lui Atanasie din Athos, a fost înlocuit de fiul său, Euthymius. Un rol major în întemeierea mănăstirii, așa cum se menționează în scrierile vieții lui Euthymius, l-a jucat și comandantul bizantin și ruda lui Ioan Ivir, Ioan Tornikius, care a părăsit serviciul militar pentru a sluji lui Dumnezeu. După moartea lui Ioan Tzimisces, amenințarea unei lovituri militare de stat se profilează asupra Imperiului, când liderul militar Varda Sklir a încercat să preia puterea și să-i răstoarne pe tinerii împărați Vasile al II-lea și Constantin al VI-lea. Tornikios a fost forțat să ia din nou sabia pentru a conduce armata a 12.000 de armeni și iberici. Vasile al II-lea l-a înzestrat cu generozitate pe Tornikios și i-a dat permisiunea de a construi o nouă mănăstire, eliberând un taur special de aur în 980.
Mănăstirea Iviron este situată la 1,5 ore drumeție de la capitala Sfântului Munte. În fața intrării în mănăstire se află un mic chioșc, în incinta căruia vizitatorii se pot bucura de priveliștea munților și a mării, precum și să bea apă rece de la un izvor din apropiere.
În centrul curții se observă templul principal, în stânga — capela Paznicei, în dreapta — noua clădire a sacristiei și a bibliotecii, trapeza și clopotul turn, iar în adâncuri un turn mare, maiestuos, dar care a păstrat urmele timpului. Toate aceste ediții centrale sunt înconjurate de o clădire cu patru etaje, care adăpostește chiliile călugărilor. Templul principal maiestuos este dedicat Adormirii Maicii Domnului și a fost fondat la sfârșitul sec. al X-lea. Construcția a fost finalizată în 1030 datorită patronajului unuia dintre cei 4 ctitori iberici — George Varasvadze. Tipul arhitectural al templului se aseamănă cu templul principal al Lavrei, care a fost construit cu douăzeci de ani mai devreme. Pe podeaua de marmură, decorată cu ornamente geometrice, s-a păstrat inscripția ctitorită a călugărului Gheorghe. În timpul construcției acestui templu s-au folosit elemente arhitecturale ale altor clădiri, datorită cărora aici s-au păstrat capitelurile coloanelor decorate cu frunze de plante și flori de crin, plăci de marmură cu monograma lui Iisus Hristos și alte elemente remarcabile ale arhitecturii bizantine.
Potrivit surselor istorice, Mănăstirea Iviron din Athos a fost fondată în 980. Ioan Ivir, conducătorul local al Meshiei iberice și un nobil bizantin cu titlu, fiind dezamăgit de agitația lumească, s-a retras la o mănăstire de pe Muntele Olimp. Ulterior, reîntâlnindu-se cu fiul său Eutimie, sosit de la Constantinopol, Ioan a plecat la Sfântul Munte, unde s-a apropiat duhovnic de Atanasie din Athos. Atanasie a dat pribegilor o bucată de pământ la o distanță de 1000 de pași de mănăstirea sa, unde au construit chilii pentru 8 călugări iberici. Mai târziu, aici a fost întemeiată mănăstirea. Atanasie l-a tratat întotdeauna cu mare respect pe Ioan și chiar l-a făcut îngrijitor al Marii Lavre. Acest post, după moartea lui Ioan, conform voinței lui Atanasie din Athos, a fost înlocuit de fiul său, Euthymius. Un rol major în întemeierea mănăstirii, așa cum se menționează în scrierile vieții lui Euthymius, l-a jucat și comandantul bizantin și ruda lui Ioan Ivir, Ioan Tornikius, care a părăsit serviciul militar pentru a sluji lui Dumnezeu. După moartea lui Ioan Tzimisces, amenințarea unei lovituri militare de stat se profilează asupra Imperiului, când liderul militar Varda Sklir a încercat să preia puterea și să-i răstoarne pe tinerii împărați Vasile al II-lea și Constantin al VI-lea. Tornikios a fost forțat să ia din nou sabia pentru a conduce armata a 12.000 de armeni și iberici. Vasile al II-lea l-a înzestrat cu generozitate pe Tornikios și i-a dat permisiunea de a construi o nouă mănăstire, eliberând un taur special de aur în 980.
Mănăstirea Iviron este situată la 1,5 ore drumeție de la capitala Sfântului Munte. În fața intrării în mănăstire se află un mic chioșc, în incinta căruia vizitatorii se pot bucura de priveliștea munților și a mării, precum și să bea apă rece de la un izvor din apropiere.
În centrul curții se observă templul principal, în stânga — capela Paznicei, în dreapta — noua clădire a sacristiei și a bibliotecii, trapeza și clopotul turn, iar în adâncuri un turn mare, maiestuos, dar care a păstrat urmele timpului. Toate aceste ediții centrale sunt înconjurate de o clădire cu patru etaje, care adăpostește chiliile călugărilor. Templul principal maiestuos este dedicat Adormirii Maicii Domnului și a fost fondat la sfârșitul sec. al X-lea. Construcția a fost finalizată în 1030 datorită patronajului unuia dintre cei 4 ctitori iberici — George Varasvadze. Tipul arhitectural al templului se aseamănă cu templul principal al Lavrei, care a fost construit cu douăzeci de ani mai devreme. Pe podeaua de marmură, decorată cu ornamente geometrice, s-a păstrat inscripția ctitorită a călugărului Gheorghe. În timpul construcției acestui templu s-au folosit elemente arhitecturale ale altor clădiri, datorită cărora aici s-au păstrat capitelurile coloanelor decorate cu frunze de plante și flori de crin, plăci de marmură cu monograma lui Iisus Hristos și alte elemente remarcabile ale arhitecturii bizantine.
vineri, 8 martie 2024
Ciunget-Petrimanu-Curmatura Oltetului * muntii Latoritei
Ciunget - Petrimanu - Curmatura Oltetului
Traseu: nemarcat, accesibil si iarna pana la Petrimanu, drum in parte asfaltat pana la Petrimanu
Durata: 4-5 ore
*Foto:Creative Commons
DESCRIEREA TRASEULUI
Satul Ciungetu este asezat la confluenta vaii Rudareasa cu Latorita. In lungul acestor vai au fost construite drumuri de tip forestier. Pe Latorita drumul se continua de la Petrimanu peste Curmatura Oltetului (1615 m) trecand in Oltenia prin Polovragi, dupa ce strabate vestitele chei ale Oltetului in care se afla renumita pestera Polovragi. Desi acest drum este accesibil tuturor mijloacelor auto (dificil pentru autoturisme in unele sectoare), recomandam parcurgerea lui pe jos pentru a putea privi pe indelete defileul de vis al Latoritei, unul dintre cele mai frumoase din tara. Pornind din fata complexului comercial din Ciungetu, ne indreptam pe soseaua ce urmeaza valea Latoritei, admiram arhitectura moderna a uzinei Lotru-Ciunget si paienjenisul retelelor electrice si dupa circa 1 km intram in defileu. Valea se stramteaza, versantii cad aproape vertical. Pe politele stancoase ne intampina o adevarata bogatie de plante cu flori multicolore. Abrupturile care strajuiesc valea, mai cu seama cel stang, adapostesc prin inaccesibilitatea lor numeroase elemente floristice valoroase (Iris richenbachii, Lilium martaqon, Dianthus spiculifolius s.a.) ce se cer conservate sub forma unei rezervatii naturale. In punctul Prejbeni, dupa ce se strecoara pe sub un perete surplombat, soseaua traverseaza pe malul drept si de aici pana la Borogeana este adesea udata de apele unor paraie navalnice care nu-si respecta albia. La Borogeana intalnim cateva cantoane forestiere din dreptul carora se desprinde un drum forestier care urca in serpentine Muntele Borogeana pana aproape in golul alpin. Tot de aici urca o poteca marcata cu punct galben (jos nu se distinge marcajul fiindca padurea a fost taiata) ce ajunge in Saua Gropita, reprezentand o cale de acces spre minunata Piatra a Tarnovului cat si spre Varful Nedeia (2130 m), cel mai inalt din Muntii Capatanii. Continuam drumul pe vale si in curand zarim pe malul drept o troita (,,La sapte cruci"), ridicata in memoria unor muncitori prinsi de o avalansa cu ani in urma. Jgheabul pe unde se pravalesc avalanse se observa in stanga drumului si de aceea iarna vom circula cu atentie in acest sector. In continuare intram in sectorul de vale cunoscut sub numele de ,,La Jgheaburi", unde apa Latoritei a sapat in stancile de pe fundul albiei jgheaburi si marmite, care acum sunt vizibile prin scaderea debitului de apa. Treptat, drumul urca si in curand ajungem in dreptul unui prag stancos slefuit de ape, peste care se mai prelinge un firicel de apa. Este ceea ce a mai ramas din cascada denumita de localnici ,,Apa spanzurata", situata pe paraul Turcinu Mare, in versantul stang al vaii. Apele acestuia au fost captate si dirijate impreuna cu ale altor paraie spre lacul de acumulare Vidra. Dupa circa 3 ore de mers, zarim barajul de beton de la Petrimanu, adevarata opera de arta, in spatele caruia se aduna aproape 2 milioane metri cubi de apa, care este apoi pompata in marele rezervor Vidra. Depasim barajul si dincolo de lac se deschide o priveliste spre stancile de pe Boarnesu prin adancitura Paraului lui Tocan. Trecem pe langa un canton silvic si apoi pe langa Complexul Turistic Tudor Petrimanu unde isi aduce apele in lac izvorul Curmaturii in lungul caruia urca o poteca larga pe care o vom aborda calauziti de reteaua de inalta tensiune. Soseaua mai inainteaza cateva sute de metri si apoi, desprinzandu-se de cea care continua drumul spre barajul de la Galbenu, se indreapta in serpentine intinse spre Curmatura Oltetului. Poteca scurteaza mult serpentinele si ne scoate intr-o ora in Curmatura Oltetului. Din acest punct admiram inaltimile sectorului central al Muntilor Latoritei, in care domina siluetele masive ale varfurilor Puru si Fratosteanu Mare, ca si stancariile de calcar ale Boarnesului. Din Curmatura putem cobora la Polovragi (circa 20 km) sau ne racordam la poteca de creasta a Muntilor Capatanii indreptandu-ne spre est pe Culmea lui Maxim. De asemenea, ne putem indrepta spre cabana Ranca strabatand mai intai sectorul varfurilor inalte din partea estica a Muntilor Parang (Micaia, Galbenu, Papusa). Se poate vizita si poligonul experimental eolian construit in vederea valorificarii energiei eoliene.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)