Ghe NICA-Blog: Lacul Bucura-Taul Portii-Poarta Bucurii-Saua Retezatului(muntii Retezat)

miercuri, 17 octombrie 2012

Lacul Bucura-Taul Portii-Poarta Bucurii-Saua Retezatului(muntii Retezat)

15. Lacul Bucura (2041 m) — Taul Portii (2240 m) — Poarta Bucurii (2261 m) — Saua Retezatului (2251 m).

Marcaj: banda galbena. Timp de mers: 4—5 ore.

Pornind pe calea de parcurgere a traseului nr. 15, vom urca malul vestic al lacului Bucura, ajungind, dupa 7—8 minute de mers, in carare, linga tabela de marcaj. De aici mai departe, parasim poteca principala si ne angajam intr-un suis aproape pieptis, pe versantul sudic al virfului Bucura II pe care il lasam insa catre dreapta. Cararea pe care mergem este marcata cu un semn dublu: banda galbena si punct rosu.
Asprimea urcusului se domoleste abia dupa ce, la o jumatate de ora dupa plecarea de pe malul Bucurei, ajungem linga primul dintre taurile Portii, adapostite sub curmatura adinca strajuita dinspre stinga de vf. Judele (2400 m) si de Turnul Portii (2320 m).
Dupa inca 3—4 minute de mers pe drum plat, ajungem la Taul Portii (2240 m), linga firul de apa prin care se face scurgerea lacului. In apropiere, se afla o raspintie de poteci si de marcaje: hatasul dinspre stinga (punct rosu), conduce catre taul Zonoaga Mare; poteca marcata cu banda galbena (traseul nr. 15) urca pieptis pina la Poarta Bucurei de unde, mai departe, conduce catre virful Retezat.
Din strunga Poarta Bucurei, cotim la dreapta continuind urcusul de-a coasta, acum oleaca mai putin priporos, dupa care urmeaza un coboris domol. Curind ajungem intr-un punct in care traseului nostru i se alatura semnul de marcaj banda rosie ce coboara aici venind dinspre dreapta, de pe vf. Bucura. De linga stilpul de marcaj plantat in furca de poteci, cararea pe care mergem in continuare este paralela cu limita rezervatiei stiintifice aflata in stinga noastra. In drum, avem prilejul sa ne incintam ochiul cu minunata priveliste pe care ne-o ofera uriasa caldare a Gemenelor. Pe fundul Zanoagelor acesteia, taurile Stirbului (2090 m), Gemenele (1930 m) si Taul Negru (2025 m) cocheteaza cu verdele crud al jnepenisurilor de pe coasta, ascunse parca in oceanul de grohotis morenic din juru-le sau ocrotite de prapastiosii pereti intunecati de granit ce urca chiar de linga oglinda de apa a Taului Negru.
Punctul in care sfirseste traseul nr. 15 este Saua Retezatului (2251 m). De aici mai departe, urcusul pina pe vf. Retezat se face pe hatasul marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 10).
Sursa:scrigroup.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;