Resita-Anina(prin Comarnic)*muntii Semenicului

RESITA—ANINA (PRIN COMARNIC)

Drum auto pietruit. Distanta: 34 km.

Din partea de sus a Resitei, de la cantonul silvic Minda, se ramifica drumul ce duce la Anina. Drumul urmeaza un timp firul vaii Riului Mare, printr-o zona impadurita, apoi urca pe versant spre a trece in bazinul vaii Carasului, printr-un peisaj variat de paduri si pasuni. Din culmea apelor el coboara usor numai prin padure, ajungind la cantonul silvic Padina-Seaca (km 10). Aici se intilneste cu drumul — greu practicabil cu masina — ce vino din Iabalcea (circa 3 km). Pozitia cantonului este frumoasa, fiind situat intr-o padure de amestec de fag cu rasinoase. De aici drumul continua sx coboare prin padure pina la piriul Toplitei, iese in lumina unei poieni lungi, ce se prelungeste la Comannic (km 14).
Cantonul silvic Comarnic, cu o frumoasa constructie de lemn, asezat in lunca unde se intilnesc piriul Toplitei cu cel al Comarnicului, este un loc cautat atit prin frumusetea priveliste, cit si pentru vecinatatea pesterii Comanic, una din frumoasele pesteri ale tarii noastre.
Drumul pe care il descriem, spre Anina, se intilneste aici cu o poteca marcata ce face legatura la est cu Semenicul, prin cabana Crivaia sau vila Klaus, si la vest cu comuna Carasova, in parte prin cheile Carasului.
Pestera Comarnic este printre cele mai vechi cunoscute si descrise din patria noastra. Declarata monument al naturii, inchisa cu o poarta de fier — vizitarea facindu-se cu ghid — ea ofera azi, pe cei 4040 m lungime, adevarate minuni ale genezei subpamintene. Sapata de apele piriiasului Ponicova, care si-a gasit cale mai scurta prin fisurile Cracului Putnata, prelungire a culmii Navesul Mare, ea prezinta o galerie fosila superioara si una inferioara activa. Galeria superioara este deosebit de bogata in formatiuni concretionare; asa este, chiar la intrare, „Barba lui Mahomed'. Galeria continua apoi cu cele mai variate fructe exotice: „nuci de cocos', ,,lamii', „banane', printre „trunchiuri de palmieri'. Undeva, printre „candelabre' si „orgi', intilnim un original „cronometru cu picaturi de apa'. Mai departe intilnim „Panteonul', „Sala festiva', „Clopotul', „Vezuviul', si denumirile continua in aceasta infinitate de forme, nascute dintr-o adevarata betie a genezei cavernicole.
Trecind de Comarnic, drumul urca usor, ocolind culmea Navesului. Din inaltimea pe care a cistigat-o dupa aproximativ l km, prin scurtele raristi se poale observa valea Carasului si inceputul salbaticelor chei ce incep de la varsarea piriului Comarnic. Imagini indepartate, salbatice — drumul in continuare este lipsit de perspectiva — dezvaluie aceeasi lume nesfirsita a padurilor, pe care in special pe acest traseu o gusti din plin, in variate forme.
Aici, in apropiere, urmind terasamentul unei vechi linii industriale, dam de pestera Popovat, cu o lungime a galeriilor de l 100 m, deosebit de bogata si ea in formatiuni concretionare. Cu putin inainte de km 17, drumul care a urmarit linia seaca si de mult parasita a Ponicovei, punctata de un sir de doline, iese in lumina poienilor. Imediat in stinga apare si valea Ponicovei si gura prin care apele sale sint inghitite de adincuri. Valea se deschide larga, cu poieni intinse ce ajung pina la cantonul silvic Navesul Mare — km 18, rascruce de drumuri. Aici se desparte un al drum ce trece culmea in valea Birzavei si coboara apoi la Valiug (cantonul Navesul Mare — Valiug: 16 km). Cantonul, situat pe o mica culme, are o perspectiva frumoasa spre valea Carasului, marginita de stincarii de calcar.
De la canton drumul coboara spre valea Carasului in citeva serpentine desfasurate pe un versant despadurit, oferind tot timpul perspectiva vaii. Continuind drumul pe vale, cu padurea ce a coborit si a inchis iarasi perspectiva, se ajunge la cantonul silvic Jervanul (km 22).
Valea Jervanului, un afluent mare al Carasului, aici, spre obirsie, a creat o mica lunca, un loc de frumoasa perspectiva. In spre est, catre Semenic, culmile lungi, greoaie, pe stinci sistuoase, sint bine impadurite, adapostind exploatari forestiere. In fata, spre vest, peste apa Carasului, se inalta stinci calcaroase ale Iesi-Navesului, cu vegetatia si pitorescul specific. Ca in atitea alte locuri frumoase din munti, si aici omul si-a creat loc de odihna si popas. Alaturi de cantonul silvic si de cabanele de exploatare sint inca doua cladiri, amenajate vara ca tabara pentru copii. Citeva saptamini de viata in munti in singuratatea peisajului cind aspru, cind pasnic, in apropierea nemijlocita a padurii, a lumii ei de taine si intelesuri, sint fara indoiala binevenite.
Parasim Jervanul si ne pregatim de un drum lung in pustietatea codrilor, fara perspectiva, fara locuri amenajate pentru popas. Este trecerea din valea Carasului in valea Buhuiului si apoi a Aninei. Daca aproape de Resita drumul descris a urmat cu aproximatie linia de separare dintre sisturi si calcare, aici la 3 km in amonte de Jervan, drumul paraseste valea Carasului si se avinta pe versant, in imparatia calcarului, in lumea sa de surprize. Pe drumul foarte ingust, in panta, spalat de ape, calcarul a ramas curat ca un pavaj alb. Rupturi de mal ici-colo dezgolesc piatra alba. Padurea creste bine aici, amestec de fag si brad. Ajunsi sus la culme, ne asteapta surpriza unei configuratii geografice rare: un platou intins, neregulat, presarat cu doline si acoperit de podoaba padurii.
La km 30, o ramificatie de drum spre stinga ne abate la colonia Ceresnaia. Dupa numai 2 km, printr-o impresionanta padure de brad, instalata pe acelasi platou neregulat, intilnim cladirile fostei colonii: un mic centru silvic, amenajat in trecut mai mult pentru recreare. O statiune in plina padure, contopita cu intinderile nesfirsite si tainice ale codrilor. Un virf de creasta putin dezgolit a deschis perspectiva spre valea Carasului, spre culmile neregulate printre care se infiripa izvoarele lui. Aici, citeva terase si chioscuri au valorificat intr-un mod deosebit aceasta pozitie. In alta parte, ceva mai jos, o poiana deschisa lung in padure a realizat o a doua perspectiva, de data aceasta limitata, interioara, cu lizierele ce inchid in trepte padurea. In partea ei de sus se afla cladirile. In totalitate, colonia a fost proiectata si realizata cu mult descernamint, punind in valoare pozitia si conditiile naturale. Destinatia ei actuala este insa neprecizata, pentru turisti nefiind asigurate posibilitati de cazare.
La numai l km de ramificatia spre Ceresnaia, traseul pe care-l urmarim ajunge la o incrucisare de cinci drumuri. Punctul denumit „Cuptoare' fiind o rascruce periculoasa ca orientare, in lipsa indicatoarelor, reclama multa atentie. Geografic, portiunea se afla deasupra scurgerii subterane a vaii Buhuiului. Valea, care pq aici si-a sapat un pat subteran, a lasat o trecere foarte comoda pentru drum. Consideram necesara o prezentare de detaliu a ramificatiilor din acest punct, spre a evita ratacirile in aceasta lume intinsa de codri, vai pierdute, doline (vezi schita).

1. Drumul ce vine de la Resita.

2. Drumul ce duce la Anina, la limita sa nordica, colonia Celnic, trecind pe la cantonul silvic cu acelasi nume.

3. Drum forestier ce duce prin padure la cantonul silvic Ma?al, de unde se ajunge la cimitirul dintre Anina si Steierdorf.

4. Drum forestier ce duce la lacul Buhui (circa 4 km).

5. Drumul spre cantonul Cirneala si Valiug.

Apele Buhuiului, scapate din actualul lac, se pierd in ponoare si dupa un curs subteran de peste 2 km ies din nou la lumina zilei. Acesta este unul dintre cele mai lungi trasee de curs subteran din tara noastra. La acest piriu subteran se poate ajunge prin trei intrari:
Intrarea Certej, la varsarea piriului Certej in Buhui, intrarea prin doline, in apropiere de saua Cuptoare, si intrarea grotei Buhui, punctul de iesire a apelor din cursul subteran. Fiecare intrare permite cunoasterea doar a unei parti din cursul subteran, din cauza unor portiuni inaccesibile. In grota Buhui, apa subterana a fost captata si condusa printr-un tunel la Anina, pentru alimentarea orasului. Lungimea acestui traseu subteran al pesterii Buhui, formatiunile interesante din pestera, captarea apelor si folosirea lor fac din ea un interesant obiectiv turistic, a carui cunoastere este insa limitata, din cauza captarii apei, ca apa potabila si industriala a Aninei.
Traseul urmarit, care face legatura intre Resita si Anina prin Comarnic, desi dificil de parcurs cu masina, este un traseu variat, cu mult inedit, cu mult farmec.
Sursa:scrigroup.com

Napoleon Bonaparte

Napoleon Bonaparte s-a nascut la data de 15 august 1769, in Ajaccio - Corsica. Desi numele real era Napoleone Buonaparte in Corsica, in Franta a fost transformat in Napoleon Bonaparte.
Primele lupte la care a participat au fost - ironic - impotriva francezilor, in Corsica. Tactica pe care o folosea consta in atacarea armatei inamice din doua parti, accentuand apoi toate fortele asupra uneia singure.
Pe plan intern, Napoleon a luat masuri pentru modernizarea sistemului educational. A fost construita o scoala primara in fiecare comuna, iar invatamantul secundar a fost trecut sub directa supraveghere a guvernului. Toti profesorii din licee trebuiau mai intai aprobati de guvern pentru a avea drept de a profesa. Au fost infiintate, de asemenea, scoli tehnice, de meserii si scoli armate. Tot Napoleon a introdus uniformele in scoli si a eliberat educatia de sub controlul bisericii, trecand-o sub controlul statului. Studiile au relevant ca in anul 1812 doar un copil din opt facea scoala primara.
Evenimente importante
• 1784-1785 - studiaza scoala militara in Paris, pe care o termina la varsta de doar 16 ani.
• 1769-1792 - a avut loc Revolutia Franceza, in care Napoleon a participat avand functia de capitan.
• 1793 - este avansat la gradul de general-bregadir, dand dovada de vitejie si hotarare; la foarte scurt timp devine general.
• 1793-1795 - executia lui Ludovic al XVI-lea.
• 1796-1797 - casatoria lui Napoleon cu Josefina.
• 1798-1799 - s-a realizat campania din Egipt care a cuprins vizitarea piramidelor, batalia de pe Nil, si ridicarea in rang a lui Napoleon la prim consul pe viata.
• 1800-1802 - Napoleon traverseaza Alpii, ca urmare a atacului Austriei asupra Italiei.
• 1803-1805 - Spania si Franta devin aliati, aceasta din urma cumparand Luisiana in America.
• 1806-1808 - in acesta perioada se formeaza a cincea coalitie, iar Franta ataca Portugalia si Spania.
• 1812-1813 - batalia de la Bovadino. Franta invadeaza Rusia, dar isi distruge armata in campania din Rusia.
• 1812-1813 - Napoleon e fortat sa abdice de aliatii care intrasera in Paris si este exilat pe insula Sfanta Elena in Atlanticul de Sud, unde a mai trait doar 5 ani; la 51 de ani i se descopera cancer la stomac, din cauza caruia decedeaza in 1821.
Sursa:portalroman.com

Razboiul rece

Expresia “razboi rece" apare pentru prima data dupa al doilea razboi mondial si e necesar a-I cunoaste intelesul. Pornind de la contrariul sau, “razboi cald sau fierbinte" (care ar trebui sa fie cel intretinut cu armele, pe campul de lupta), razboiul rece devine cel al nervilor (macinator si el intr-un anumit fel de vieti omenesti), cum a fost si “razboiul de pozitii" ( de transee ) din primul razboi mondial pe frontul de vest.Desi nu departe de acest inteles, originea razboiului rece trebuie cautata in ingrijorarea de care au fost cuprinse marile puteri occidentale (S.U.A., Anglia, Franta, Germania Occidentala) fata de cursul politicii din tarile unde s-au instaurat dictaturi totalitare, ca expresie a extinderii sferei de influenta sovietica.
Aliatii de pana mai ieri, americanii, englezii si sovieticii, s-au trezit astfel in fata unor adversari de neimpacat. Acestea vor lua chipul razboiului, dar nu cu arma, deoarece aliatii erau legati de tratatele de pace si de conditiile stabilite prin ele, ci folosind cai politice si diplomatice.
Acest soi de razboi ciudat a si fost inaugurat nu printr-o lovitura de tun, ci printr-un discurs care, fiind deschizator de drum al unei noi orientari occidentale, ar putea ramane, daca nu celebru, cel putin foarte cunoscut.
Este vorba de discursul rostit de Winston Churchill in 1946 in localitatea Fulton din S.U.A., prin care atragea atentia asupra pericolului in care se aflau democratiile occidentale, pe punctul de a fi inghitite de comunism, si propunea o stransa alianta anglo-americana pentru a le apara. Santajul cu bomba atomica nu putea servi atunci manierei in care “batranul" politician englez vedea rezolvata situatia.
Mai ales ca sovieticii dispuneau si ei de aceasta teribila arma.
Politica ofensiva, de amenintari, nefiind recomandata, alternativa aleasa conducea spre defensiva. Astfel, pentru a evita instaurarea unor regimuri “democrat-populare" (comuniste) in Turcia si Grecia si, totodata, pentru a nu pierde influenta in bazinul rasaritean al Mediteranei, S.U.A. acorda un ajutor de 400 de milioane de dolari acestor tari prin asa-numita Doctina Truman.
In acelasi scop, prin Planul Marshall, care a constituit un mare succes economic, politic si diplomatic, in anii 1948-1951 S.U.A. acorda ajutor economic statelor occidentale in vederea refacerii lor. Cat priveste Germania, ajutorul a cuprins partea de vest a Germaniei, dupa ce, ca rezultat al reorganizarii zonelor de ocupatie, s-au format in 1949 cele doua Germanii: Republica Federala Germana si Republica Democrata Germana.
Tot din politica razboiului rece fac parte si blocurile militare ce se formeaza in diferite parti ale lumii sub conducerea S.U.A. La 4 aprilie 1949, ministrii de externe ai S.U.A., Angliei, Canadei, Frantei, Italiei, Belgiei, Olandei, Luxembourgului (Benelux), Danemarcei, Islandei, Portugaliei semneaza la Washington un tratat numit Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.). In 1952 adera la N.A.T.O. Turcia si Grecia, in 1955, Republica Federala Germana.
Dupa modelul N.A.T.O., se constituie, in anii urmatori, blocuri militare si in alte zone ale lumii. In septembrie 1951, se incheie la San Francisco tratatul politico-militar numit ANZUS, intre S.U.A., Anglia, Franta, Australia, Noua Zeelanda, Filipine, Thailanda, Pakistan. In 1955, in Orientul Apropiat se incheie Pactul de la Bagdad, in care intrau Anglia, Turcia, Irak, Iran si Pakistan.
In 1959, Irakul se retrage din acest pact, date fiind neintelegerile cu Iranul. De atunci pactul s-a numit CENTO (Organizatia Pactului Central). La inceputul anului 1979, el se desfiinteaza.
Sursa:portalroman.com

Al doilea razboi mondial

Inceputul razboiului; atacarea Poloniei
-Polonia repinge pretentiile Germaniei de a anexa orasul Gdansk si "coridorul polonez"
-la 1septembrie 1939 armata germana a invadat Polonia
-trupele germane erau conduse de generalul von Brauchitsch si erau impartite in doua grupe:
-1) grupul generalului von Bock care cuprindea doua armate formate din 10 divizii fiecare: Armata a-3-a von Kuchler, instalata in Prusia Orientala si Armata a-4-a von Kluge, de-a lungul "coridorului polonez"
-2) grupul generalului von Rundstedt era format din trei armate care cuprindeau 10,12 divizii fiecare: Armata a-8-a von Blaskowitz, Armata a-10-a a lui von Reichenau la frontiera Siliziei si Armata a-14-a a lui von List plasata pe vechea frontiera cehoslovaca si pe linia Carpatiilor
-armata poloneza condusa de maresalul Smigly-Ryds nu se sprijinea pe nici o linie de fortificatii
-Inaltul Comandament Polonez a stabilit un sistem de acoperire da-a lungul frontierelor ocupate si o linie de rezistenta pe cursul Vistulei, al Narewului si al Somului, aceasta linie era formata din 13 divizii
-la nord generalul von Bock impreuna cu armata von Kuchler si von Kluge incercuiesc cele 6 divizii poloneze plasate in Danzing
-in doua zile cele 11 divizii din regiunea Poznanului au avut aceeasi soarta ca si cele din "coridor"
-pe restul frontului armatele poloneze bat in retragere si formeaza un nou front Bug-Vistula-San , de-a lungul Vistulei medii
-armatele generalului von Kluge si von Kuchler sustinute de Luftwaffe si de Panzerdivizion reusesc sa srapunga linia din partea inferioara a Vistulei
-in vest pe frontul franco-german Armata a-4-a franceza comandata de generalul Requin inainteaza pe frontul sin Soar spre Forbach dar este oprita de fortificatiile liniei Westwall si de catre trupele generalului Wilhelm von Leeb
-la 17 septembrie generalul von Rundstdet asediaza Varsovia
-maresalul Smigly-Rydz refuza deschiderea unui nou front si ordona retragerea spre Lvov
-la 17 sptembrie la ora 4 dimineata armatele maresalului Vorosilov trec frontiera pe ambele parti ale mlastinilor de la Pripet
-infrante complet pe frontul de vest , polonezii nu mai sunt capabili sa deschida un nou front in partea de est
-la 18 septembrie trupele sovietice intra in Vilma si se indreapta spre Lvov
-armata maresalului Smigly-Rydz se retrage dar nu acopera decat 40km/zi iar armata lui von Kuchler inainteaza cu 2 divizii de tancuri de-a lungul raului Bug cu 60km/zi
-la 19 septembrie atacu blindatelor rusesti inlatura rezistenta orasului Lvov iar trupele poloneze se retrag spre frontierele cu Ungaria si Romania
-guvernul polonez se refugiaza in Romania
-la Varsovia trupele poloneze mai rezista 8 zile iar la 29 septembrie se predau fortelor germane conduse de von Rundstedt
-la 28 septembrie Ribbentrop dicsuta la Moscova cu Stalin impartirea Poloniei
-in campania impotriva Poloniei , germanii au folosit 897 de bombardiere si 611 de avioane de vanatoare fata de 170 de bombardiere si 270 de avioane de vanatoare ale polonezilor
-la sfarsitul agresiunii Romania a acceptat 100.000 de refugiati ditre care 60.000 erau militari
-tezaurul Poloniei estimat la 45 de milioane de dolari a tranzitat Romania si a fost imbarcat la 15 septembrie 1939 pe un vas englez in portul Constanta
-la sfarsitu campaniei Germania a ocupat 187.000 km2 si URSS 200.000 km2
-in 1939 a avut loc un conflict intre URSS si Finlanda generate de dorinta lui Stalin de a cuceri noi teritorii
-la 30 noiembrie 1939 Armata Rosie invadeaza Carelia
-trupele finlandeze conduse de maresalul Mannerheim opun o rezistenta eroica si dupa 3 luni de lupte incrancenate rusii obtin o victorie incompleta
-la 5 martie 1940 Viborgul este incercuit
-razboiul se incheie la 13 martie prin pacea de la Moscova semnata de Rysto Ryti prsedintele Consiliului de Ministrii ai Finlandei
-este cedat Rusiei istmul Careliei cu Viborg si baza navala de la Hango
-in razboiul din Finlanda au luat parte 9 divizii formate din 15.000 de oameni , 324 de tunuri de tip vechi dinainte de 1918 , 112 de tunuri antitanc si 96 de avioane finlandeze si 45 de divizii a cate 18.000 de oameni , 3000 de tancuri si 2500 de avioane rusesti
-pierderile se cifreaza la 48.000 de morti si 150.000 de raniti petru URSS iar pentru Finlanda 25.000 de morti si 44.000 de raniti din totalul de 1.200.000 angajat de URSS si 200.000 angajat de Finlanda.
Sursa:portalroman.com

Resita-Valiug(pe apa Barzavei)muntii Semenicului

RESITA—VALIUG (PE APA BIRZAVEI)

Poteca nemarcata. Distanta 25 km. Timp necesar: 6—8 ore.

Drumul de culme spre Valiug, ce trece prin Cuptoare, a fost construit in trecut pentru ca era usor si, in special, pentru a se scurta distanta. Valea Birzavei ca sa ajunga de la Valiug la Resita are un mers ocolit. Un drum greu practicabil, mai mult de caruta, a existat si pe valea Birzavei. In anii urmatori se va construi pe aici un drum nou. Va fi un drum de vale, cu destul farmec, conferit atit de salbaticia vaii pe anumite portiuni, cit si de cele doua lacuri de acumulare pe care le va intilni: Secu si Breazova. Pina atunci se poate strabate cu piciorul acest traseu turistic, important prin ineditul celor doua lacuri amintite.
Partea superioara a Resitei se imparte pe valea Riului Mare, descrisa la traseul anterior, si pe valea principala a Birzavei. Drumul pe valea Birzavei se abate in stinga din strada principala, ceva mai jos de confluenta celor doua vai. Pe Birzava, orasul continua cu case tot mai modeste, catarate pe versant. In dreapta se contureaza uzina electrica si lacul creat linga uzina, de unde apele care au generat curent sint indrumate la uzinele de jos. Lung si rodnic drum al apelor incatusate.
Depasind putin ultimele case, valea Birzavei se ingusteaza mult si la un mare cot al sau este situat strandul orasului. Cu amenajarile necesare, cu perspectiva versantelor abrupte si impadurite, este un punct de atractie in sezonul cald. In amonte de strand, un drum auto, ce urmeaza traseul unei vechi linii ferate industriale, urca pe valea Birzavei circa 2 km pina la primul lac de acumulare al Birzavei: Secu. Piriul Secu, afluent pe stinga al Birzavei, vine din asezarea miniera cu acelasi nume, amintita anterior.
Imediat in amonte de varsarea piriului Secul se afla barajul.
Impresionant prin dimensiune si prin originalitatea constructiva, imensul zid de beton sprijinit pe contraforturi, cu jgheabul lat al scurgerii de preaplin, ca un papirus desfasurat, el este un punct de atractie prin insasi constructia sa, nesocotind intinsul de ape pe care-l sprijina in spatele sau. Urcarea pe coroana barajului se face pe o poteca frumos amenajata, sapata in versantul repede. Perspectiva lacului meandrat printre malurile ce-l asalteaza, intinderea albastra de cer reflectata in ape, inghesuita intre versante, este deosebit de odihnitoare. Lungile lui maluri sint un indicat loc de recreare si campament, deosebit de valoros aici, in apropierea orasului cu mult fum.
Lacul are o lungime de aproximativ 3 km. Ceva mai sus de mijlocul sau, in portiunea cea mai lata, Riul Alb ii este tributar cu apele sale, intr-un loc cu o frumoasa perspectiva, unde amenajari viitoare se pare ca vor imbogati mult pitorescul lacului. La coada lacului, Birzava face un cot scurt si apoi, pe o distanta lunga, se zvircoleste in nelinistite coturi, printr-o portiune salbatica, cu versante abrupte, iti mare parte impadurite. Pe alocuri se linisteste putin, deschizind lunci scurte, cu perspective limitate. Din versantele lungi ce o strajuiesc primeste mereu afluenti: ogasul Stirnicel, ogasul Pietrosul, valea Liscovului, valea Groposului, valea Breazovei, parte din ele captate in complexul sistem hidrotehnic al Resitei.
Dupa aproximativ 14 km de la coada lacului Secu, uzina si in special lacul Breazova constituie alt obiectiv turistic important de pe valea Birzavei. Lacul e mult mai mic decit Secul, inghesuit in munte, napadit de padurile ce coboara pina la mal, amestec de fag si rasinoase, este original prin constructia si amplasarea sa.
Barajul este alcatuit din doua parti, sprijinite in mijloc pe un bot stincos, reminiscenta a unei culmi mai inalte dintre doua vai, ce domina deosebit de placut intreaga perspectiva a lacului. Un suvoi de ape ce tisneste la baza barajului, o veritabila jerba de stropi inspumati in semiintunericul unei padurici constituie un alt element aparte.
Citeva poteci, banci, mici locuri de popas fac din acest lac ascuns in inima muntilor un minunat loc de refugiu si meditatie. In dinamica continua a liniilor ascendente, pe care relieful salbatic ti-l ofera pe o lunga portiune, contrastul luciului orizontal si pasiv, albastru-verzui, reconfortant, da acestui lac o valoare estetica deosebita. La mai putin de 2 km in amonte intilnim noua uzina de la Crainicei, apoi marginea Valiugului.

Sursa:scrigroup.com

Piatra Bulzului(Valea Iadului)-Pestera Meziad-Satul Meziad(muntii Apuseni)

1. Piatra Bulzului (Valea Iadului) – Peștera Meziad – Satul Meziad.

Marcaj: triunghi albastru.                                                                                                                        

Durata: 4 -5 ore.                                                                                                                                               

Distanța: 14 km.                                                                                                                              

Caracteristici: Drum de acces la Pestera Meziad. Drum ușor, prin pădure, accesibil vara și iarna.

Sursa:traseeromania.ro

Resita-Valiug(prin Cuptoare)muntii Semenicului

RESITA—VALIUG (PRIN CUPTOARE)

Sosea partial asfaltata. Distanta 18 km. Linie de autobuz, cursa zilnica.

Resita veche, inghesuita de-a lungul Birzavei, intre dealurile calcaroase ce o coplesesc de ambele parti, incolacire continua de constructii-instalatii uzinale si cladiri de locuit, este strabatuta de drumul ce urca la Valiug. Aproape de capatul de sus al orasului, drumul paraseste apa Birzavei si urca in continuare pe un afluent mai mic, valea Riul Mare. La citeva sute de metri de ultimele case apare o bifurcatie de drumuri. In stinga — drumul spre Valiug, in dreapta — spre Anina prin Comarnic.
Drumul spre Valiug urmeaza inca putin firul unui piriias, apoi incepe sx urce, desfasurindu-se in curbe dese pe versant. Peisajul este comun, mozaic de finete si trupuri de padure, intr-o panorama ce creste mereu pe masura inaintarii. Un element deosebit il reprezinta canalul suspendat ce duce apele Birzavei la Resita, ce se observa sus pe versant, la citeva treceri peste piriiase.
Dupa un urcus nu prea lung, drumul ajunge pe o culme secundara, dupa care se deschide bazinul vaii Secu. In ocoluri mari, drumul urca continuu. Trecind prin localitatea Cuptoare, el se desfasoara pe la obirsia vaii Secu, cu o continua schimbare de perspectiva: in vale, comuna Secu, cu viaductul canalului de apa ce planeaza deasupra ei, in fund, valurarea de culmi inspre Resita si inca mult mai departe. La mica distanta dupa un canton silvic, padurea in care intra drumul curma perspectiva. De aici inainte, pina la marginea Valiugului, drumul trece numai prin padure.
Facem astfel cunostinta cu fenomenele padurii de amestec intre fag si brad, bine ingrijita si gospodarita. Mereu aceeasi si totusi plina de farmec, ca variatie de forme si linii, de imbinari si asocieri, ea odihneste ochiul. Drumul merge mult pe versant, in urcus lin, ocoleste piraie in bazinul Riului Alb. Dupa o mica poiana, singura ce-i apare in cale, el continua in coboris pina la Valiug.
Trece intii prin poiana Valiugului, pe linga citeva case izolate, iar intrarea in comuna si-o face pe sub uriasa conducta de apa ce porneste din lacul Valiug.

Sursa:scrigroup.com

Cabane si adaposturi din muntii Retezat

La cabanele Buta si Pietrele se ajunge folosind potecile de picior care pornesc de la capetele drumurilor forestiere ce patrund adinc, respectiv, pe vaile Buta si Nucsoara.

Accesul la cabanele Baleia, Gura Apei si Gura Zlata se face pe soselele forestiere Pui—Hobita—Baleia si Cirnesti— Gura Zlata—Gura Apei—Lapusnicu Mare.

La cabana Cimpu lui Neag se merge pe DN 66 A (Livezeni—Cimpu lui Neag).

Dintre adaposturile si stinele intilnite pe traseele marcate notam: casa de vinatoare Cimpusel (pe Jiu de Vest); refugiul Gentiana (pe valea Pietrele) si Stina de Riu (pe Riul Barbat).

Nr. crt	Denumirea cabanei sau a adapostului	Alt. m	Capacitate		Bufet sau restaurant	Trasee turistice
			Vara	Iarna
1	Baleia	1410	127	65	b — r	4,8 si 9
2	Buta	1580	75	34	b — r	2, 4, 13
3	Cimpu lui Neag	850	95	60	b — r	2 si 3
4	Gura Apei (camping)	998	12	—	b	12. 14 si 17
5	Gura Zlata	775	119	40	b — r	5. 11 si 12
6	Pietrele	1480	228	76	b — r	1, 9 si 10

Poteci marcate

Banda rosie: Uricani — dealul Fagetel — vf. Gruniu —vf. Custura — saua Plaiului Mic — Piatra Iorgovanului — culmea Muntilor Godeanu — Baile Herculane (marcajul nu este realizat integral). Traseul nr. 7.

Banda rosie: Cabana Baleia — culmea Lancita — vf. Papusa — vf. Peleaga — Custura Bucurii — Saua Retezatului. Traseul nr. 8.

Banda rosie: Sarmizegetusa — comuna Clopotiva — valea Riului Mare — cabana Gura Zlata. Traseul nr. 5.

Banda rosie: Gura Apei — pepiniera Corciova — Riu Ses — Saua Iepii — Plaiu Mare — vf. Tarcu. Traseul nr. 17; drum de legatura intre masive.

Cruce rosie: Cimpu lui Neag — Bordu Izvorului — cabana Buta — Gura Bucurii — lacul Bucura. Traseul nr. 2.

Triunghi rosu: Cimpu lui Neag — valea Jiului de Vest — casa de vinatoare Cimpusel — Piatra Iorgovanului. Traseul nr. 3.

Triunghi rosu: Cabana Gura Zlata — vf. Radesului —taul Zanoaga Mare — Crucea Trasnitului — Dosu Slaveiului — lacul Bucura. Traseul nr. 11.

Triunghi rosu: Cabana Baleia — culmea Lancita — Virfu Mare — lacul Galesu — cabana Pietrele. Traseul nr. 9.

Punct rosu: Lacul Bucura — vf. Judele — Muntele Sesele — taul Zanoaga Mare. Traseul nr. 16.

Banda galbena: Lacul Bucura — Poarta Bucurei — Saua Retezatului. Traseul nr. 15.

Cruce galbena: Uricani — culmea Tulisa — vf. Lazaru — vf. Gruniu — vf. Custurii — vf. Peleaga — lacul Bucura. Traseul nr. 6.

Punct galben: Gura Apei — in aval de Lunca Berhina — Crucea Trasnitului — Dosu Slaveiului — lacul Bucura. Traseul nr. 14.

Banda albastra: Baiesti - Ohaba de sub Piatra - satul Nucsoara - cabana Pietrele - Curmatura Bucurei -lacul Bucura. Traseul nr. 1.

Cruce albastra: Cabana Gura Zlata - Gura Apei - vf. Zlata — taul Zanoaga Mare — Crucea Trasnitului — Dosu Slaveiului — lacul Bucura. Traseul nr. 12.

Triunghi albastru: Comuna Pui - cabana Baleia - Dealu Cozmei - Stina de Riu - Saua Custurii - vf. Custurii - saua Plaiului Mic - vf. Albele - Piatra Iorgovanului. Traseul nr. 4.

Triunghi albastru: Cabana Pietrele — valea Stinisoara — Saua Retezatului — vf. Retezat. Traseul nr. 10.

Punct albastru: Cabana Buta - saua Plaiului Mic - Gura Bucurei — Lunca Berhina — Gura Apei. Traseul nr. 13

Sursa:scrigroup.com

Primul razboi mondial

Originile

La originea conflictului au stat cauze numeroase si eterogene. Pe plan cultural ele au fost legate de dezvoltarea (sfarsitul sec. XIX) curentelor de gandire nationaliste, de irationalismul si exaltarea violentei ca factor de schimbare in istorie, care au gasit o rezonanta deosebita in miscarile panslaviste si pangermaniste.Echilibrele politice au intrat in criza din cauza concurentei coloniale si maritime dintre Marea Britanie si Germania, care sub imparatul Wilhelm II incerca sasi asume rolul de putere mondiala datorita soliditatii sistemului productiv si al unei masive inarmari. La aceasta se adauga si tensiunea persistenta franco-germana dupa razboiul din 1870 si rivalitatea austro-rusa in Balcani, alimentata la randul sau de conflicte intre statele din regiune (v. balcanice, razboaie).
Nu trebuie uitate nici tensiunile generate de presiunile nationale din interiorul marilor imperii multietnice, cum ar fi cel habsburgic (cu contradictii nerezolvate intre popoarele germane, ungare si slave) si cel otoman (v.), prin renasterea nationalismului arab (v. panarabism). Au contat si motivatiile economice si financiare, explodarea dezechilibrelor create ca urmare a tumultoasei miscari de dezvoltare a deceniilor precedente, pana atunci absorbite in parte de cursa pentru colonii (v. imperialism).
Transformarile sociale
Disparand repede ideea unui razboi scurt, durata insasi si costul de vieti omenesti ale conflictului au provocat profunde mutatii in societate si in economia europeana. In viata politica s-au boaielor religioase din Franta (sec. X VI-XVII) au teoretizat limitele absolutismului regal si au sustinut legitimitatea de a detrona si ucide suveranii care se opuneau libertatii religioase a poporului.
Europa si lumea
Primul razboi mondial a insemnat si sfarsitul hegemoniei europene asupra lumii, care atinsese culmile in perioada coloniala. SUA, chiar daca formal s-a izolat dupa 1918, s-a impus ca o adevarata superputere, in timp ce constituirea primului stat socialist, Uniunea Sovietica, forma polul de contragreutate, care avea sa-si puna amprenta asupra politicii europene si mondiale pentru 70 de ani.
Trezirea spiritului national de independenta a actionat nu numai in lumea araba, dar si in India si Extremul Orient si, chiar daca nu a avut un succes imediat, s-a demonstrat a fi de necontrolat de catre puterile europene, iesite din conflict indatorate economic si profund marcate in propria lor soliditate politica si institutionala. 1914.
Evenimente politice
La Sarajevo arhiducele Franz Ferdinand de Habsburg este asasinat de teroristii sarbi (28.VI). Austria trimite Serbiei un ultimatum dur (23.VII) si pe 28.VII o invadeaza. Imediat se dezlantuie clauzele aliantelor care legau intre ele principalele puteri europene (Tripla Alianta: Austria, Germania, Italia; Tripla Intelegere - Antanta: Anglia, Franta, Rusia).
Rusia sustinand Serbia ceruse (30. VIII) mobilizarea generala, Germania declara razboi Rusiei (1 .VIII); aceasta a determinat mobilizarea Frantei si declaratia de razboi a Germaniei catre Franta (2.VIII). Germania intre timp, punand in practica planul Schlieffen, invadeaza Belgia (3.VIII). La randul sau Austria declara razboi Rusiei (5.VIII) si Serbia Germaniei (5.VIII). Trupele engleze ataca coloniile germane din Africa. Japonia declara razboi Germaniei (23.VIII). Imperiul otoman intra in conflict alaturi de Puterile Centrale (1.IX).
Frontul de vest
Odata invadata Belgia (3.VIII), germanii condusi de HJ. von Moltke au cucerit Licge (6. VIII) si au intrat in Bruxelles (20. VIII). intre Charleroi si Mons trupele franco-engleze au incercat sa opreasca (22.VIII) inaintarea germana, dar caderea Namurului a pus in pericol toata desfasurarea aliata, care pentru a evita incercuirea incepe (25. VIII) retragerea, astfel incat germanii ajung sa ameninte direct Parisul (3.IX). Francezii comandati de generalul Joffre, sustinut de generalul Gallieni, contraataca (batalia de pe Marna, 6-12.IX) si resping armata germana pe Somme.
Tentativa germanilor (Moltke este sustinut de E. von Falkenhayn) de a ajunge la Marea Nordului ocolind flancul stang al fortelor franco-engleze (batalia de pe Yser, 19.X-17.XI) nu obtine decat rezultate partiale (cuceresc Ostende). "Razboiul fulger" proiectat de inaltul comandament german esueaza. Se trece la un razboi de pozitie istovitor, de-a lungul unui front de 780 km, de la Marea Nordului la Vosgi.
Frontul de est
Rusii invadeaza Prusia orientala (17.VIII) dar sunt opriti si constransi sa se retraga de catre germanii condusi de Hindenburg si Ludendorff in luptele de la Tannenberg (27-30.VIII) si de la Lacurile Mazuriene (9-14.IX). In Galitia rusii ii constrang pe austrieci sa abandoneze Lvov.
Alte fronturi
Sarbii au oprit invazia austriaca (20.X), dar oricum Belgradul cade (2.XI) atunci cand se reia ofensiva. Orasul este recucerit de sarbi la putine zile (16.XII). Japonezii, ocupand insulele din Pacific (VIII) apartinand Germaniei, isi adjudeca Kiaochow. Trupele franceze si engleze ocupa Africa de sud-vest germana, Togo, Camerun si Africa orientala germana.
Razboiul pe mare
In largul insulelor Falkland, in fata coastelor argentiniene, o unitate navala germana, condusa de amiralul von Spee, este distrusa total (8.XII) de catre englezii aflati sub comanda amiralului Sturdee.
Anul 1915
Evenimente politice. Este anul intrarii in razboi a Italiei si Bulgariei. Esuand negocierile (ITII) cu Austria, Italia se orienteaza tot mai mult spre Antanta (pactul de la Londra, 26.IV). Pe 24.V declara razboi Austriei. Bulgaria se aliaza cu Puterile Centrale si pe 14.X intra in razboi, agravand situatia si asa precara a Aliatilor in Balcani si provocand caderea Serbiei.
Frontul de vest
O serie de ofensive aliate in Cham-pagne (II, IX,X) si in Artois (V, VI, X) nu aduc rezultate importante. Germanii, in timpul celei de-a doua batalii de la Ypres (22.VI) utilizeaza pentru prima data gaze asfixiante.
Frontul de est
In timp ce in nord rusii sunt infranti de Hindenburg pe Niemen (7.II), la sud cuceresc fortareata Przemysl (21 .III). Pe 2. V austro-ungarii desfasoara ofensiva in Galitia: Mackensen, rupand frontul rus de la Gorlice (9.V), recucereste Lvov (22.VI) si austriecii Przemysl (3. VI). O noua ofensiva pe Vistula (13.VI) ii aduce pe germani la Varsovia (5. VIII). Urmatoarea ofensiva de pe Niemen (8.VIII) ii constrange pe rusi sa abandoneze Polonia, Lituania si Kurlanda.
Frontul italian
Italia intra in razboi impotriva Austriei (24.V), sub comanda lui L. Cadorna. Ocupand (24-25.V) o serie de pozitii pe frontul de la Trentino (Tonale, Montecorno, Pasubio, Coni Zugna) si pe Isonzo, inaintarea italiana trebuie sa se opreasca in fata fortificatiilor austriece. Patru ofensive italiene pe Isonzo (23.VI-7.VII; 18.VII.-3.VIII; 18.X-4.XI; 10.XI-2.XII) nu au adus avantaje teritoriale importante.
Alte fronturi
Aliatii au incercat sa ajute Serbia debarcand la Salonic (5.X). Armatele Puterilor Centrale sub comanda lui Mackensen au atacat in acelasi timp Bulgaria (14.X). Serbia este complet invinsa. O parte din armata sarba (100 000 oameni) este salvata de flota italiana si aliata.
Razboiul pe mare
Germania intensifica lupta submarinelor si declara (4.11) zona de razboi apele teritoriale britanice cu posibilitatea scufundarii oricaror nave, chiar si de marfuri sau neutre. Scufundarea (7.V) pachebotului englez Lusitania, cu 128 americani printre victime, determina luarea de pozitie a SUA care impune abrogarea ordinului de razboi submarin total.
Anul 1916
Evenimente politice. Intrarea in razboi a Romaniei ' (28. VIII) dupa incheierea tratatului de alianta cu puterile Antantei nu le-a adus acestora din urma avantajele la care se asteptau. Pe 28.VIV si Italia declara razboi Germaniei.
Frontul de vest
Generalul german Falkenhayn, cu scopul de a dezechilibra frontul francez, avand de partea sa fortareata Verdun, incearca o puternica dar inutila ofensiva (21.11-24.VI). Aliatii contraataca (l.VIII-23.X) pe Somme, si cu toate ca au mari pierderi, obtin rezultate de mica importanta.
Frontul de est
Rusii invadeaza Bucovina si reocupa o mare parte a Galitiei (VIII-IX). Romania, intrata in razboi de partea Aliatilor (27. VIII), inainteaza pana la Carpati. O contraofensiva austro-germano-bulgara (25.IX) duce la recucerirea Transilvaniei, la invadarea Romaniei si la cucerirea (6.XII) Bucurestiului.
Frontul italian
Dupa a cincea batalie de pe Isonzo (21.III), incheiata fara succes, austriecii incep (15.V) Strafexpedition (expeditie de pedepsire). Sparg frontul la Asiago, dar sunt opriti pe Pasubio si in Valsugana. Italienii contraataca (4-7. VIII, a sasea batalie de pe Isonzo), cuceresc Sabotino, Podgora, Oslavia, San Michele si Gorizia (8. VIII). in toamna se succed fara succes alte trei ofensive pe Isonzo (14-17.IX; 9-12.X; 31.X-4.XI).
Alte fronturi
Turcii inainteaza in Armenia (I) cuceresc Erzurum (II) si Trebizonda (19.IV). in Mesopo-tamia colonelul englez Lawrence cheama la revolta araba impotriva turcilor, cu promisiunea unui stat arab independent.
Razboiul pe mare
Pe 3.IV flota germana aduce mari pierderi celei engleze in luptele din Jiitland, dar nu reuseste sa-i ia Angliei suprematia pe mare. Flota germana, o data ajunsa in porturi, nu va mai indrazni sa iasa in larg.
Anul 1917
Evenimente politice
Anul 1917 este caracterizat de doua evenimente fundamentale in istoria razboiului: interventia americana si retragerea Rusiei. Razboiul submarinelor duce SUA la ruperea relatiilor diplomatice cu Germania si la declaratia de razboi pe 6.IV in ceea ce priveste Rusia, criza politica din ianuarie este grabita prin miscarile de la Petrograd si abdicarea tarului Nicolae II (15.III). Pe 16.111 Lenin ajunge in Rusia.
Insurectia inceputa de bolsevici triumfa la Petrograd pe 7.XI (sau 25.X, dupa calendarul iulian in vigoare atunci in Rusia). Pe 26 noul guvern sovietic cere Germaniei incheierea unui armistitiu. Negocierile de pace incep la Brest-Litovsk pe 20.XII.
Frontul de vest
Germania declara (1 -II) un razboi submarin pana la ultima limita, determinand in acest fel intrarea in razboi a SUA (6.IV), ale carei prime contingente debarca in Franta pe 26.IV Aliatii ataca in forta pozitiile germane, avand loc ofensive mai intai in Aisne (9.IV-5.V), apoi in Flandra (VII-XI), cu pierderi ridicate si rezultate minore.
Nemultumirea raspandita intre trupe culmineaza cu acte de nesupunere din partea combatantilor la Soissons.
Frontul de est
Revolutia izbucnita in Rusia (8-14.III) ii determina iesirea virtuala din razboi, in ciuda unei efemere ofensive din vara, ordonata de guvernul provizoriu al lui Kerenski.
Frontul italian
Armata italiana este istovita in urma unei serii de ofensive: a zecea batalie de pe Isonzo (12. V-4. VI), cucerirea Ortigarei (10-26. VI) si puternica ofensiva pe frontul Venetia Giulia (a unsprezecea batalie de pe Isonzo), incheiata cu cucerirea Podisului Bain-sizza. Comandamentul austro-ungar desfasoara, insa, (24.X) o violenta contraofensiva, in urma careia liniile italiene sunt sparte la Caporetto (LXI).
Armata italiana se retrage la Piave (2.XI). Urmatoarele tentative austriece de a forta linia se lovesc de rezistenta italiana. Cadorna este inlocuit de A. Diaz.
Alte fronturi
Aliatii isi extind capul de pod la Salonic si in Orientul Mijlociu, englezii cuceresc de la turci Gaza, Iaffa si apoi Ierusalimul (9.XII).
Anul 1918
Evenimete politice
Pe 8.I Wilson fixeaza in "14 puncte" premisele pentru viitoarea pace. Austria pe 14.IX cere armistitiu, Bulgaria il semneaza pe 28, Turcia pe 30. La 14.X isi proclama independenta cehoslovacii, ungurii, croatii si slovenii. Independenta Poloniei va fi proclamata abia pe 7.XI. Armistitiul italo-austriac de la Villa Giusti este semnat pe 3.XI. Pe 9.XI izbucneste revolutia la Berlin: urmeaza abdicarea lui Wilhelm II si proclamarea republicii.
Noul guvern german semneaza armistitiul la Rethondes (11). in aceeasi zi Carol I abandoneaza puterea, pe 12 este proclamata republica in Austria, iar pe 16 in Ungaria.
Frontul de vest
Generalul Ludendorff incepe ofensiva pe Somme (2LIII). in sectorul de la Amiens a V-a armata engleza este zdrobita si germanii intra pentru 50 km in liniile aliate. Parisul este bombardat de super-tunul Bertha. Pentru a face fata situatiei se instituie comanda suprema unica incredintata generalului Foch.
O a doua ofensiva germana care tintea cucerirea oraselor Calais si Dunkerque este dezlantuita (9.IV) in Flandra, dar este respinsa. Cea de-a treia ofensiva (27.V) pornita de la Chemin-des-Dames ii aduce pe germani pe Mama unde, in iulie, desfasoara o noua batalie in care sunt coplesiti de rezistenta Aliatilor, care contraataca (18.VIII-26.IX), eliberand intreaga Franta si o parte din Belgia. Pe 11 .XI la Compicgne este semnat armistitiul intre Germania si puterile Antantei.
Frontul de est
Rusii semneaza (8.III) pacea de la Brest-Litvsk.
Frontul italian
Austriecii comandati de generalul Boroevic (frontul de la Piave) si Conrad (frontul de la Grappa) desfasoara (15. VI) o puternica, desi zadarnica, ofensiva generala pe frontul italian. La 24.X comandamentul suprem italian ordona contraatacul: la Vittorio Venetro liniile austriece sunt rupte(29.XI).
Pe 2.XI trupele italiene intra in Trento si Triest; la 3.XI se ajunge la granitele naturale de la Brennero si Monte Nevaso si comandantul austriac semneaza capitularea.
Alte fronturi
Ofensiva aliatilor impotriva bulgarilor se incheie cu capitularea Bulgarie. In Orientul Mijlociu englezii ocupa Damasc(30.IX) si Alep (26.IX).
Tratate de pace
Versailles(28.VI 1919) cu Germania, Saint-Germain-en-Laye(10.IX.1919) cu Austria, Neuill (27.IX.1919) cu Bulgaria, Trianon (4.VI.1919) cu Ungaria Scvres(10.VIII.1920) cu Turcia.
Sursa:portalroman.com

Revolutia din 1989

Anul 1989 a dus la caderea sistemului totalitar comunist in intreaga Europa. Spre sfarsitul anului, indeosebi in vestul Romaniei, populatia aflase, de la posturile de televiziune externe (maghiare, iugoslave) si emisiunile in limba romana de la Radio Europa Libera si Vocea Americii, de schimbarile din Europa. Asa a fost posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrara a pastorului timisorean László Tökés fixata pentru data de 15 decembrie 1989) sa devina pretext pentru o revolta populara in Timisoara,transformata apoi, prin radicalizare, in revolutie.În 15 decembrie s-au adunat in fata casei parohiale mai multi enoriasi care doreau sa impiedice evacuarea pastorului. Fiind o zona extrem de circulata, aproape de centrul orasului, multi locuitori ai orasului se opreau pentru a afla ce se intampla. Ei au ingrosat, astfel, initial involuntar, numarul celor adunati.
În data de 16, numarul celor adunati crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriasi reformati, ci cetateni ai Timisoarei, de diferite etnii si confesiuni. Dupa-amiaza se striga pentru prima data "Jos Ceausescu!". A fost de ajuns aceasta scanteie pentru a se declansa revolta. În strigate de "Jos Ceausescu!" si "Jos comunismul!", demonstrantii s-au deplasat in diverse puncte ale Timisoarei pentru a chema oamenii la revolta. Au fost trimise trupe de Armata, Militie, Securitate pentru a dispersa multimea. Demonstrantii au fost batuti si arestati in aceeasi noapte si in dimineata urmatoare.
În dupa-amiaza de 17 decembrie, multimea s-a adunat din nou in centrul orasului. Informat ca revolta nu a putut fi infranta, Ceausescu a dat ordin sa se deschida foc impotriva manifestantilor. Ca urmare, au cazut primii martiri ai Revolutiei din Timisoara.
În noaptea de 18/19, cu complicitatea unor medici si asistente de la Spitalul Judetean, autoritatile au furat o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportandu-le la Bucuresti, unde au fost arse la Crematoriu. Aceste acte crude au intaratat si mai mult populatia orasului. Alte cadavre au fost ingropate pe ascuns intr-o groapa comuna.
În zilele urmatoare, Timisoara arata ca in timp de razboi: magazine arse, patrule pe strazi, convorbirile telefonice intrerupte, oricine era gasit pe strazi era arestat. Rezistenta, insa, nu a incetat. În 19 decembrie, muncitorii de la Întreprinderea ELBA au intrat in greva. Exemplul lor va fi urmat a doua zi de majoritatea fabricilor din oras
O masa de zeci de mii de oameni se indrepta spre centrul Timisoarei in dimineata acelei zile. În fata acestei situatii, fortele armate s-au retras in cazarme. Înaintea autoritatilor au fost aduse cererile demonstrantilor, care cuprindeau, printre altele: demisia lui Ceausescu, demisia guvernului, alegeri libere.
În aceeasi zi, Timisoara a fost declarat primul oras liber al Romaniei de catre reprezentatii Frontului Democrat Roman, prima formatiune politica democratica. Majoritatea arestatilor au fost eliberati.
În aceeasi zi de 20 decembrie, orasul Lugoj, din apropierea Timisoarei, s-a ridicat impotriva regimului comunist, cazand si aici eroi ai Revolutiei.
În ziua de 21, Ceausescu, pe deplin inconstient de situatia reala, a organizat un mare miting la Bucuresti, cu scopul de a-l sustine si de a infiera asa-zisii "huligani unguri" de la Timisoara. Mitingul s-a intors impotriva lui, multimea scandand lozinci anti-comuniste si anti-ceausiste. În aceeasi zi au inceput miscari revolutionare in cele mai mari orase ale tarii: Cluj, Sibiu, Brasov, Arad, Targu-Mures etc. Desi autoritatile au deschis foc impotriva demonstrantilor, romanii nu mai puteau fi infranti.
Era o chestiune de ore pana la caderea sistemului, ceea ce s-a intamplat vineri, 22 decembrie, 1989, o data cu fuga sotilor Ceausescu din Bucuresti.
În situatia confuza care s-a creat, s-au format mai multe grupuri care au dorit sa preia puterea.
Pana in seara de 22 decembrie s-a impus grupul condus de Ion Iliescu si Petre Roman, in conditiile complexe create de "teroristi", indivizi neidentificati nici pana azi care au semanat confuzie si teama prin focuri de arma trase cu precizie asupra demonstrantilor sau chiar asupra locuintelor.
Teama de "teroristi" si de o eventuala "contra-revolutie" pe care ar fi putut-o impune a justificat in ochii opiniei publice judecarea sumara a sotilor Ceausescu si executarea lor in ziua de Craciun a anului 1989.
Schimbarea sistemului comunist era un fapt la sfarsitul lui decembrie, dar cu mari sacrificii de a caror absurditate ne intrebam si astazi:
- 1104 morti, dintre care 162 inainte de 22 decembrie, iar 942 dupa 22 decembrie
- 3352 raniti, dintre care 1107 inainte de 22 decembrie si 2245 dupa 22 decembrie
Timisoara
Pretextul izbucnirii revoltei populare in Timisoara a fost incercarea autoritatilor de a-l evacua pe pastorul reformat László Tökés. Tökés avusese probleme cu autoritatile comuniste si cu ierarhia reformata imbibata de elemente aservite regimului inca din anii '70, cand se angajase in lupta pentru apararea drepturilor comunitatii reformate.
Dificultatile au culminat in 1984 cu inlaturarea pastorului din randul clericilor reformati pentru o perioada de doi ani. În 1986 va fi reincadrat ca pastor supleant la Timisoara. Nu va inceta, insa, actiunile sale, continuand sa aiba probleme cu Securitatea si clericii reformati.
Luari de pozitie ale pastorului in problema daramarii bisericilor si sistematizarii satelor vor duce in final la intentarea unui proces de catre Episcopia Reformata din Oradea cu scopul transferarii pastorului la comunitatea reformata din Mineu (jud. Salaj). Procesul este, desigur, pierdut de pastor, iar la refuzul sau de a se supune sentintei, este dat un termen limita (15 decembrie 1989), cand urma sa se treaca la executarea silita a hotararii judecatoresti.
La slujba din 10 decembrie, Tökés anunta toate acestea enoriasilor, cerandu-le sa vina in data de 15 in fata parohiei pentru a fi martori la evacuarea sa.
În ziua anuntata, mai multi enoriasi reformati s-au adunat in fata casei parohiale reformate din Piata Maria. Dupa-amiaza se adunasera deja circa 200 de persoane.
Se pare ca, din cauza prezentei enoriasilor, autoritatile au renuntat sa treaca la evacuare in acea zi. Zona este, in schimb, impanzita de ofiteri de interne in civil sau uniforma. Piata Maria este o zona foarte circulata, fiind strabatuta de mai multe linii de tramvai si autobuz.
Astfel ca timisorenii au aflat repede ca in Piata Maria se intampla ceva. Multi dintre ei coborau din tramvai si se amestecau printre credinciosii, interesandu-se de motivele acelei adunari. Mai multi locuitori ai orasului auzisera de pastor sau chiar participasera la liturghiile sale.
A doua zi, enoriasii se aduna din nou. Timisorenii discutau pe strada sau la locul de munca despre tacuta masa de oameni din Piata Maria. Tot mai multi cetateni se vor opri in orele care urmeaza in Piata. Multimea se marea de la ora la ora. În dupa-amiaza de 16, erau deja peste 400 de oameni in fata casei parohiale.
Barierele lingvistice, etnice si religioase sunt depasite. La randul lor, militienii si securistii se inmultesc. Se simtea o tensiune nedefinita in aer. La orele 16.30 se intampla inevitabilul: cativa tineri opresc tramvaiele, se urca pe unul din ele si striga: "Jos Ceausescu!".
Dupa un moment de confuzie, multimea incepe sa strige: "Jos Ceausescu!". Era inceputul revoltei. Se lanseaza deja de acum apelul "Fara violenta!". Dupa putin timp, demonstrantii se indreapta spre Complexul Studentesc, pentru a se alia cu studentii.
Aici gasesc caminele incuiate. Unii studenti se alatura multimii, sarind pe geam. De aici, coloana se desparte in mai multe grupuri, unul indreptandu-se spre platforma industriala din Calea Buziasului, continuandu-si apoi drumul pe strada Lidia, zona Girocului, pentru a reveni in centrul orasului; o alta coloana merge la Comitetul Judetean P.C.R., iar o alta se reintoarce in zona Piata Maria - Catedrala Mitropolitana.
Împotriva demonstrantilor sunt trimise camioane de pompieri cu tunuri de apa si unitati de scutieri.
Sursa:portalroman.com