Revolta taraneasca din satul Piscuri-comuna Plopsoru,jud.Gorj-septembrie 1950 #9

 Revolta ţărănească din satul Piscuri-comuna Plopşoru, jud Gorj-septembrie 1950
 de Cicerone Ionitoiu
#9

Încă din luna august începuseră presiunile asupra ţăranilor chiar din satele cele mai sărace, urmărindu-se să rămână flămânzi în prag de iarnă. Activiştii de partid şi securitatea erau permanent pe capul oamenilor.
 Satul Piscuri, situat la izvorul Pârâului Groşerea, afluent al Gilortului, aparţinând de comuna Plopşoru, de pe şoseaua Filiaşi-Rovinari, era socotit reacţionar, datorită împotrivirilor la măsurile de renunţare la pământ şi adversităţii manifestate la predarea cotelor de cereale din recoltă.
 Locuitorii prevedeau cât de curând o confruntate cu autorităţile represive. Într-una din zile, o mână de săteni i-au aşteptat pe cei de la securitate la o bifurcaţie de la intrarea în sat, cum se vine dinspre Tg.Jiu-Plopşoru. Acolo au încercuit maşinile, iar securiştii, nemaiavând cum să fugă, au făcut uz de arme şi au tras asupra populaţiei, rănindu-l grav pe ţăranul Ion Bubuiocu. Câţiva locuitori printre care Constantinescu Constantin, Piscureanu Ştefan si Bratu Grigore au ripostat dezarmând securitatea, luându-le pistoalele mitralieră. Securiştii au încercat să folosească pistoalele de buzunar dar n-au mai avut timp fiind blocaţi. Căpitanul comandant al securităţii a fost rănit grav.
 Atunci s-au înţeles ca cei doi răniţi să fie ridicaţi pentru a fi duşi la spital la Tg.Jiu. Pe drum au murit amândoi. Trupul lui Ion Bubuiocu nu a putut fi obţinut de rude şi se crede că s-a turnat benzină pe el şi i s-a dat foc. Evenimentul fiind anunţat la Bucureşti, la faţa locului a venit însuşi ministrul de interne Teohari Georgescu care a ordonat urmărirea celor care erau înarmaţi.
 Desigur asupra satului s-a abătut o complexă represiune şi până la urmă au fost arestaţi: Constantin Constantinescu, Ştefan Piscureanu şi Grigore Bratu. Trimişi în judecată, după chinurile de la securitatea Craiova unde au cunoscut sălbăticia lui Oancă, Tribunalul Militar Craiova i-a condamnat la moarte pe Constantinescu Constantin şi Bratu Grigore.
 După 3 luni lui Constantinescu Constantin i s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viaţă, pe când celuilalt i s-a respins cererea de graţiere. Pe data de 29 mai 1952 a fost executat la Craiova ţăranul Grigore Bratu. Dar nemulţumirile nu au fost înăbuşite, ele vor răbufni în continuare în judeţul Gorj ca şi în toată ţara.
SE SIMŢEA UNITATEA SUFLETEASCA A ŢĂRANULUI JEFUIT
Activiştii comunişti se plângeau ca în com. Lazuri de lângă Satu Mare, preotul Cesernei Anton, bătea clopotul în fiecare zi şi ţinea
 slujba până la prânz ca ţăranii să nu iasă pe câmp, sfătuindu-i să nu dea cote, că este munca lor.
 În schimb,preotul Ioniţă Petre din com. Guşoieni (aproape de Drăgăsani), jud.Vâlcea, nu incita ci da exemplu personal. A refuzat să duca grâul la arie şi-l căra acasă unde în timpul noptii îl treiera ca pe vremuri, cu băţul. Exemplul preotului Ioniţă Petre a fost pus în practică şi de ţăranii din com. Leu (Romanaţi) la peste 150 km. sud de Guşoieni. Aici au făcut vinovaţi de instigare pe ţăranii fruntaşi, "chiaburi" şi au arestat pe Niţă P.Matei, Ionită P.Matei, Dumitru P.Matei, Marin Dincă, Marin Vertaşu,Vasile Mustaţă, Radu Mustaţă, Ştefan Dincă, şi Dumitru Marinescu.
 Miliţia i-a arestat, securitatea a trecut l-a anchetarea lor iar ţăranii ceilalţi au continuat să-şi duca grâul acasă şi să nu mai dea cote pentru că după informaţiile ce le aveau, trebuia să înceapă războiul care deja pornise în Coreea iar la noi începuse construirea cazematelor de la Buziaş până la Mare.
 In mai multe comune din jud.Dolj ţăranii au refuzat să ducă grâul la arie. Ca să-i forţeze, securitatea a trecut la arestarea lui Lepădatu-Dumitru, care fusese primar cu 30 de ani mai înainte(pe timpul lui Averescu),alături de Popescu C.Grigore şi Marcu Nicolae, socotindu-i instigatori şi au găsit martori falşi care au afirmat că i-a îndemnat să iasă cu topoarele şi sapele contra organelor administrative ca să-si apere munca împotriva celor ce le cer cote.
Dacă aceasta se întâmpla în com. Tiu, pe malul Dunării, la Gighera arestaseră pe Dănescu Ion, Fane Florea şi Popescu Gheorghe, învinuindu-i ca anunţaseră începerea războiului şi vor scapă de cote.
 Securitatea avea necazuri că nu găsise delatori în com.Cornu, spre Calafat, unde ţăranii motivau că nu ies la treierat fiindcă e devreme.Este posibil să fi găsit acest argument în aşteptarea desfăşurării evenimentelor.
PACOSTEA PESTE TRANSILVANIA
 Dacă luna iulie a fost caracterizată prin crime făcute de securitate pentru strângerea cotelor la refuzul ţăranilor de a treiera, luna August s-a caracterizat prin uciderea unor ţărani de frunte din Tara Moţilor, din ordinul col.Patriciu Mihai (fost Mihai Weiss), şeful securităţii din Cluj. După ce executase în primăvară zeci de deţinuţi în baza ordinului lui A.Nicolschi, trimiţându-i la Timişoara, acum el personal a dat dispoziţie ca până la 23 aug.1950 să se urgenteze colectivizarea prin executarea ţăranilor fruntaşi ai satelor, care aveau influenţă asupra ţăranilor, sfătuindu-i să reziste la colectivizare. Ordinul verbal a fost pus în practica de maiorul Kovaci Mihai de la securitatea din Turda.
 Astfel, ţăranul fruntaş BIHOREANU Viorel, din com.Papiu Ilarian jud.Turda, arestat pe. 20 Iunie .1950., a fost. scos din închisoare de la Turda _şi dus în noaptea de 2/3 August 1950 pe păşunea de vite a satului, unde a fost împuşcat cu un glonţ în cap şi cu altul în piept, de o echipa alcătuită din trei securişti criminali. Trei zile a stat pe câmp acoperit cu un cearceaf şi în a patra zi, primarul Nemeş Alexandru a dat ordin să se sape o groapă şi să-l arunce ca pe un animal, fără să i se pună cruce. Oamenii speriaţi s-au înscris şi după 10 zile s-a format colectivul prin sacrificarea unui om.
 LELUŢ Remus din com.Oroşia, jud.Turda a fost împuşcat în noaptea următoare, 3/4 August 1950, poate tot de aceiaşi criminali conduşi de acelaşi Covaci Mihai şi aruncat după câteva zile tot într-o groapa la margine de drum.
 Au mai fost împuşcaţi în aceiaşi noapte următorii ţărani: BRUSTUR Gheorghe din com.Lechinţa, jud.Mureş tot la marginea comunei lui şi lăsat la vedere. GRINDEANU Ion, ţăran din com.Silvaşu de Câmpie, a fost împuşcat în aceiaşi noapte de 3 August la marginea drumului către Camaraşu. AMAŞ din Luduş a fost împuşcat între Luduş şi com.Cheţani.
 Continuând acţiunea criminala pentru înfiinţarea colhozurilor, din ordinul lui Patriciu Mihai au fost arestaţi 34 de ţărani din Bistra şi satele din jur, de securitatea din Câmpeni . Ancheta a fost făcută tot de securitatea Turda prin lt.Herţa Vasile şi slt.Tăutu Valentin.
Au fost alese trei persoane influente printre moţi şi s-a hotărît executarea lor.TRIFA Iosif, pe lângă faptul că era ţăran înstărit, era şi fratele episcopului ortodox din America ce făcea mari greutăţi regimului represiv din România. A fost împuşcat în noaptea de 16/17 August pe Dealul Muntelui la 6 km. de Bistra şi lăsat la margine de drum. POM Traian a fost împuşcat la 8 km. de Bistra în aceiaşi noapte de 16/17 August. ANDREŞEL Ion a fost împuşcat la 12 km.de Bistra ,în aceiaşi noapte şi lăsat la margine de drum.
 După aceste crime oribile, maiorul Kovaci Mihai a întocmit un raport mincinos motivând că aceşti ultimi trei ţărani au murit în lupta cu organele securităţii, pe care le-au atacat cu armele ce le aveau asupra lor. Deci crime justificate prin minciuni ce au stat la baza înfăptuirii colhozului din Tara Moţilor.
 Tot în Transilvania,în comuna Cistei pe Mureş,a venit Ion Moraru, secretarul de partid, într-o Duminică din Iulie şi le-a spus că cine intra în colectiv le dă 3 ha de pământ, putând să ţină o vaca cu lapte, 10 oi...si a adăugat că "ori vreţi, ori nu vreţi, colectiv tot se face. Vă bat cu capul de pereţi şi tot facem colectiv. Luni, a doua zi seara, a venit o maşina şi a ridicat 5 ţărani şi marţi i-a adus bătuţi groaznic. Lui Varadi Ion îi curgea sângele din cap.
 Femeilor le-a spus că dacă bărbaţii nu se înscriu, o să-i ducă la Canal de unde nu se vor mai întoarce. Din altă comună, Şoimuş, prin August au ridicat 6 oameni, i-au dus la securitatea din Blaj şi după ce i-a bătut bine i-a trimis acasă obligându-i să spună că au căzut din tren. Intr-o săptămâna din 192 familii s-au înscris 180 de familii, aproape tot satul. Şi totul a pornit de la un rămăşag pe vin între preşedintele şi secretarul Comitetului provizoriu, cu secretarul organizaţiei de bază, că într-o săptămână se va face colectiv. Şi s-a făcut. Vai de ţărani.
 Abuzurile de tot felul ale comuniştilor se practicau peste tot. In August 1950 ajunseseră să se intensifice în jud.Trei Scaune. Şi aici, ca peste tot, domnea între conducătorii locali, suspiciunea şi imoralitatea. Dar aici ungurii se înscriseseră pentru ca unii să-şi uite trecutul compromiţător, alţii pentru a-şi face carieră şi a se folosi de privilegiile oferite spre înavuţire fără control.
 Despre morală nici nu se punea pune vorba, iar beţia ce-i prinsese pe conducători, făcea ravagii. Pentru menţinerea privilegiilor, au recurs la tot felul de artificii când li s-a ordonat să înceapă întovărăşirile ca momeală şi transformarea lor în colectiv. Au trimis elevii de la şcoli, sub ameninţarea că nu vor mai fi primiţi dacă părinţii nu se vor înscrie. Au trimis militarii sau funcţionarii în acelaşi scop.
 Asaltul se da împotriva ţăranului. Arestările, bătăile erau la ordinea de zi. Secretarul de partid Deneş a intrat cu pistolul în mâna în casa unui ţăran din com. Let ca să-l forţeze să se înscrie, pe când Abraham, secretarul plăşii Tg.Secuiesc, îi aducea noaptea pe ţărani, cu miliţia, la organizaţia de partid ca să-i facă să semneze intrarea în colhoz. Toth Geza, secretarul judetean, despre care se zicea că era fratele lui Vasile Luca, făcea presiuni asupra intelectualilor şi proprietarilor care aveau influenţă asupra "norodului".
 Practicarea minciunilor şi promisiunilor era o altă metoda încetăţenită de comunişti pentru a-i determina pe nehotărâţi să se înscrie: Ba că vor fi scutiţi de dări şi obligaţii către Stat, ba că vitele le vor folosi în continuare, sau că îmbrăcămintea şi alimentele nu vor lipsi din cooperativele ce vor funcţiona pentru ei, pe când tinerilor căsătoriţi le oferea creşe pentru copii, când ei vor fi la muncă, unde pe lângă bani buni vor primi şi cantităţi de cereale destul de mari...
 Cu toate acestea neîncrederea domnea printre ei. Atunci au încercat să aţâţe pe muncitori împotriva ţăranilor. Începutul s-a făcut cu muncitorii din minele de andezit de la Micfalău-Malnaş ,din munţii Baraolt, la sud de băile Tuşnad. Începutul a fost un eşec, deoarece secretarul organizaţiei de bază ce era în capul acţiunii, era în acelaşi timp un beţiv ce mergea noaptea prin sat la siluirea femeilor minierilor care se aflau în şut. Minierii l-au prins şi bătut bine - şi minierii au sărit în ajutorul ţăranilor ameninţaţi să predea vitele Statului după ce se înscriseseră în colectiv.
 In Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond CC. al P. C . R . -Cancelarie-, Dosar 59/1950, file 55-56, se spune: "Timp de 5 zile, oamenii cu coase, topoare, furci au înconjurat comuna, n-a putut nimeni intra, activiştii nu erau lăsaşi afara din comună şi erau ameninţaţi cu moartea."
 Ţărancele care fuseseră amăgite cu minciuni să insiste pe lângă bărbaţi să iscălească intrarea în colectiv, acum s-au dovedit cele mai aprige şi la gura şi la mânuirea uneltelor.
Comuna Moacşa, situată între Covasna şi Sf.Gheorghe, a făcut un pas mai departe pe drumul "liberalizării" de comunism. Sătenii au redactat o moţiune prin care se declarau comuna independentă, precizând că va întreţine numai relaţii comerciale cu Statul român. In timp ce 40-50 "independeti" semnaseră Rezoluţia, un activist a sărit să o rupă şi în învălmăşeala ce a urmat unii au rămas cu tevtul în mâna iar alţii cu iscăliturile.
 Leţ, o altă comuna lângă Moacşa, prin promisiuni false, arestări şi bătai, activiştii reuşiseră să înscrie toată comuna în colectiv. Ţăranilor nu le venea să creadă când s-au dus la serbarea de inaugurare a colectivului. Dându-si seama de batjocura în care fuseseră târâţi prin minciună, ţăranii n-au mai ieşit la lucru şi pe 11 Septembrie 1950 a izbucnit revolta. După câteva zile a intervenit securitatea şi miliţia.
 In comuna Marcus, spre Braşov(în apropiere de Prejmer), ţăranii au păţit la fel, fiind trecuţi prin minciună în colectiv. Deşteptându-se au făcut trei zile greva foamei, cu pancarte strigând: NU VREM COLECTIV.
 Comuna Lemina, de lângă Breţcu, a devenit şi ea centrul rezistenţei împotriva colectivizării. Sfântul Gheorghe, capitala judeţului, a cunoscut emoţia revoltei ţărăneşti, miliţia şi securitatea fiind pregătite de intervenţie. La 5-6 km de oraş, în comuna Vadul Crişului, solidari cu ţăranii s-au răsculat până şi ţiganii.
 Revoltele au continuat extinzându-se în această regiune spre nord, spre Miercurea Ciuc. Cu toate presiunile exercitate asupra ţăranilor, la sfârşitul anului 1950 se poate spune ca era un eşec deoarece 50 de gospodării agricole nu funcţionau decât ca prezente pe liste, iar alte 60 de colhozuri îşi stagnaseră procesul colectivizării.
 Unele din datele culese în jurul Bucureştiului sunt elocvente. In plasa Buftea, unde sarcina de partid urmarea înfiinţarea colectivelor în comunele Tămaşi, Crevedia şi Flamânzeni, nu au reuşit. Chiar agentul agricol, ţăran sărac, Toma D.Florea din Flamânzeni a fost primul retras din colectiv deoarece n-a fost lămurit de la început despre ce este vorba.... La Chiseleţ(lângă Olteniţa),din cei 80 de membrii înscrişi în colectiv s-au retras 40 pentru aceleaşi motive. La Valea Dragului,pe Argeş, vicepreşedintele Comitetului provizoriu şi agentul agricol deşi membrii ai p.c.r. au refuzat înfiinţarea colectivului, pe când cei din satul Plăţărestl (com.Podul Pitarului) pe Dâmbovita, la sud de Bucureşti, după ce un număr de 15 membrii de familie, ţărani săraci s-au înscris în colectiv, s-au adunat în şedinţa din proprie iniţiativa şi au hotărît să se retragă.
 Colectivizarea întâmpina o mare rezistentă şi revenea acum securităţii sarcina să vegheze, să nu doarmă noaptea şi să adune sau mai precis să inventeze pe adversari şi să pregătească noi asalturi.
80.000
 O cifra după modelul sovietic. Şi poate a fost depăşită dacă ne gândim la proporţia dintre populaţiei URSS-ului şi a României. Cu siguranţă am depăşit-o referindu-ne că ea a fost realizată într-un timp foarte scurt de şcoliţii Moscovei.
 Cifra se referă la ţăranii arestaţi la acest început sângeros deceniu când, ridicaţi din mijlocul familiilor, judecaţi în procese înscenate sau fără procese, au luat drumul Canalului, îngroşând numărului victimelor genocidului împotriva ţărănimii române.
"...în numele luptei împotriva chiaburilor, peste 80.000 de ţărani, în majoritatea lor ţărani muncitori, au fost trimişi în judecată peste 30.000 fiind judecaţi în procese publice."( Din articole şi cuvântări, Ed.Politică 1962,p.206)
 Prin arestări, foame şi frică, satele se goleau. O altă formă de rezistenta se năştea. Cei mai tineri, cei mai curajoşi luau viata în piept, lăsau totul şi porneau pe drumul oraşelor unde cu greu reuşeau să se încadreze la întreprinderi şi uzine, la acest început de industrializare.
 La sate rămâneau bătrânii, femeile şi copiii, braţele de munca vânjoase împuţinându-se, iar modelul sovietic se înrădăcina după lozinca populara ... Ana, Luca, Teo, Dej au băgat spaima-n burghezi... Metodele de constrângere abundau odată cu mărirea şi diversificarea cotelor, de la nuca din vârful pomului până la ultimul spic rămas în urma secerătorii.
Obiectivul colectivizării era pe lângă sărăcirea ţăranilor, atacarea spiritualităţii ancestrale ce începuse transformarea Bisericii în curea de transmisie a p.c.r-ului şi distrugerea structurii lor statului românesc.
 Pe unde treceau activiştii de partid însoţiţi de miliţie ,totul se distrugea... In urmă lăsau numai haos. Curţile oamenilor răvăşite, pătulele maturate şi de ultimul bob, curţile vraişte fără vietăţi iar de ieşeai din sat, în fată apărea o imagine dezolantă, câmpul o paragina.
 Strigătul trântorilor răsuna în goL.Toată lumea la munca. In vorbirea curentă apăruseră cuvinte noi: chiabur, burjui, normă, cotă, grafic, colhoz, stahanovist... fiecare însemnând câte o măciucă în spatele ţăranului.
 Pe lângă produse, în primăvara lui 1951, "organele" de partid sprijinite de securitate, căutau instigatori. Se zicea că din cauza lor ţăranii nu vor să se înscrie, să dea cote, să muncească, fiindcă vine războiul sau mai precis, pentru că lor nu le rămâne nimic după muncă.
Această nouă activitate a trântorilor a adus altă "binefacere" rusească: delaţiunea. Astfel în Com.Mierleşti, aşezată la izvorul pariului Cleja şi în comuna Brebeni, de pe valea Dârjovului, au găsit elementele căutate în persoana unor săteni gospodari. Au pus mâna pe ei şi i-au dus cap. Ion Cârnu la securitatea din Piteşti. După proba "focului" care le-a muiat oasele, au ajuns la tribunal unde Prună M.Ilie, tată a 3 copiii(n.1897) şi Nacu Marin cu PENCIU Alexandru au fost condamnaţi; primul la 10 ani, ceilalţi la câte 6 ani, prin Sent.nr.50/1952, pentru că ei anunţaseră venirea războiului şi terminarea cotelor.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0023]
Sursa:universulromanesc.com

Prohibitie 2013 la pescuit in Romania

Prohibitie 2013 pescuit in Romania Delta Dunarii. Prohibitie 2013 Delta Dunarii, Prohibitie 2013 in Romania, Prohibitie 2013 pescuit sportiv si industrial stiuca, crap, caras, somn, salau, sturion, biban, etc. Ordinul privind prohibitia la pescuit.

Ordinul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice nr. 400/2013 privind stabilirea perioadelor si zonelor de prohibitie a pescuitului, precum si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii in anul 2013 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.

Avand in vedere Referatul de aprobare nr. 694 din 4 februarie 2013 al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, luand in considerare prevederile:
- art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale si pentru modificarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare;
- art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea in domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in raul Prut si in lacul de acumulare Stanca-Costesti, semnat la S tanca la 1 august 2003, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.207/2003;
- art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Regulamentul (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in conformitate cu politica comuna in domeniul pescuitului;
- art. 7 pct. A lit. g) din Hotararea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 12 alin. (4) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobat a cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si al art. 13 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si pentru modificarea unor acte normative in domeniul mediului si schimbarilor climatice, ministrul mediului si schimbarilor climatice emite urmatorul ordin

Sectiunea 1
Zone si perioade de prohibitie

Art. 1. 1 Se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in habitatele piscicole naturale, pe o durata de 60 de zile, in perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv, si in apele care constituie frontiera de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durata de 45 de zile, in perioada 8 aprilie-22 mai inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul ordin. 2 Se interzice pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in raul Prut si in zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum si in lacul de acumulare Stanca-Costesti, pe o durata de 90 de zile, in perioada 8 aprilie-6 iulie inclusiv. 3 Se interzice pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice in fata gurii Dunarii - Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, pe o durata de 60 de zile, in perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv.

Art. 2. - In Complexul Razim-Sinoe si lacurile litorale se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv al oricaror specii de pesti si alte vietuitoare acvatice, pe o durata de 90 de zile, in perioada 1 aprilie-29 iunie inclusiv.

Art. 3. - Se declara zone de refacere biologica/zone de protectie pentru resursele acvatice vii urmatoarele:
a) pe raul Prut, sectorul cuprins intre barajul Stanca-Costesti si confluenta cu raul Elan, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (2);
b) pe Dunarea Veche, intre confluenta canalului Olguta cu Dunarea Veche si confluenta Dunarea Veche cu Canalul Sulina, M m {{13+1.000,}} de la intrarea in vigoare a prezentului ordin pana la data de 30 noiembrie inclusiv, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea in mediul acvatic natural a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
c) sectorul de pe Dunarea Veche cuprins intre confluenta cu canalul Sulina, de la M m {{13+1.000}} si pana la confluenta cu canalul Sulina, M m {{8+600,}} tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea in mediul acvatic natural a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
d) lacul Gasca din Complexul Somova-Parches, tot timpul anului;
e) lacurile Erenciuc si Zmeica, tot timpul anului;
f) cursul vechi al bratului Sfantu Gheorghe din zonele rectificate, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfasura in afara perioadei de prohibitie prevazute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea in mediul acvatic a pestelui si a altor vietuitoare acvatice capturate;
g) pe bratul Chilia, zona km 72 - 77 Pardina, pe o durata de 113 zile, in perioadele 20 martie-10 mai si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
h) pe Dunare, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 - 65,5, M m {{67-68,5 (Groapa Catargului si Pluton)}} pe o durata de 113 zile, in perioadele 20 martie-10 mai si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1); i pe bratul Borcea, zona km 33 - 48 (Fetesti), pe o durata de 113 zile, in perioadele 20 martie-10 mai si 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv, fara a aduce atingere perioadei de prohibitie instituite la art. 1 alin. (1);
j) zonele cu regim de protectie integrala din perimetrul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, tot timpul anului;
k) zona Rezervatiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitata de coordonatele: N V:{{ 43° 47’ lat. N si 28° 35’ 18” long. E;}} N E:{{ 43° 47’ lat. N si 28° 40’ long. E;}} S V:{{ 43° 44’ 20” lat. N si 28° 35’ 18” long. E;}} S E:{{ 43° 44’ 20” lat. N si 28° 40’ long. E}} si a carei limita dinspre mal este balizata, tot timpul anului;
l) zona marina cuprinsa intre Periteasca si Insula Sacalin, din perimetrul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, delimitata de coordonatele: N V:{{ 44° 46’ 12.25” lat. N si 29° 08’ 20.08” long. E;}} N E:{{ 44° 48’ 49.59” lat. N si 29° 26’ 00.35” long. E;}} S E:{{ 44° 44’ 02.05” lat. N si 29° 28’ 07.06” long. E;}} S V:{{ 44° 42’ 18.56” lat. N si 29° 10’ 25.44” long. E,}} incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 31 mai.

Art. 4. -
(1) In zonele de refacere biologica/zonele de protectie sunt interzise:
a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice;
b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta resurselor acvatice vii, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii;
c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal;
d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), activitatile prevazute la lit. a)-c) nu sunt interzise in urmatoarele situatii:
a) cand pescuitul se desfasoara in scopuri stiintifice sau de cercetare;
b) din considerente de prevenire a inundatiilor.

Sectiunea a 2-a
Specii si perioade de prohibitie

Art. 5
(1) Prin exceptie de la art. 1 se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv si familial al speciilor de pesti si al altor vietuitoare acvatice, dupa cum urmeaza:
a) stiuca, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 25 martie; in perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv, pescuitul stiucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv si a momelilor artificiale, cu eliberarea capturii in mediul acvatic natural;
b) pietrarul (Zingel zingel), ghibortul de rau (Gymnocephalus baloni), cernusca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), salaul vargat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de balta (Proterorhinus marmoratus), guvidul de Babadag (Neogobius syrman), zglavoaca rasariteana (Cottus poecilopus), lostrita (Hucho hucho), mihaltul (Lota lota) si caracuda (Carassius carassius), precum si alte vietuitoare acvatice incluse in anexele nr. 4 A si 4 B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile ulterioare, tot timpul anului;
c) coregonul, pastravul de mare, lipanul, tot timpul anului;
d) pastravul indigen, pastravul curcubeu si pastravul fantanel, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la data de 30 aprilie si din 15 septembrie pana pe 31 decembrie;
e) sturionii, tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific si a pescuitului reproducatorilor in stare vie pentru programele de populare de sustinere a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durata de 62 de zile, in perioada 1 iulie-31 august
(2) In apele Marii Negre se interzic:
a) prin exceptie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane si paragate, precum si capturarea, detinerea si comercializarea acestuia, de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin pana la 30 aprilie si in perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
b) retinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toata perioada anului;
c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului;
d) pescuitul guvizilor, pe o durata de 30 de zile, in perioada 1 mai-30 mai inclusiv;
e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, mentinandu-se obligativitatea raportarii capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economica exclusiva)
(3) Pe scuitul calcanului se supune dispozitiilor Regulamentului (UE) nr. 1.261/2012 al Consiliului din 20 decembrie 2012 de stabilire, pentru 2013, a posibilitatilor de pescuit pentru anumite resurse halieutice si grupe de resurse halieutice aplicabile in Marea Neagra
(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasa egala sau mai mare de {{400 mm (2a ≥ 400 mm),}} iar dimensiunea minima a exemplarelor care vor fi retinute pe timpul pescuitului va fi de cel putin 45 cm (lungime totala). 5 Prin exceptie de la prevederile art. 1, capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisa tot timpul anului; in perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv, capturarea rapanei se poate efectua numai cu folosirea metodelor si echipamentelor selective pentru aceasta specie.

Art. 6. - Prohibitia pescuitului in scop comercial si familial a scrumbiei de Dunare se stabileste, pe sectoare astfel:
a) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Marea Neagra pana la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durata de 10 zile, in perioada 29 aprilie-8 mai inclusiv;
b) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, pana la Vadul Oii, km 238, pe o durata de 20 de zile, in perioada 1 mai-20 mai inclusiv;
c) pe sectorul de Dunare si bratele sale, de la Vadul Oii, km 238, pana la Gura Timocului, km numarul 845,6 pe o durata de 30 de zile, in perioada 11 mai-9 iunie inclusiv.

Art. 7. - Capturarea sturionilor pentru programele de populare de sustinere a Dunarii si dezvoltare a acvaculturii de sturioni, cu autorizatie speciala de capturare a reproducatorilor de sturioni, se realizeaza in stare vie, pe o durata de 113 zile, in perioada 20 martie-10 mai si, respectiv, 1 octombrie-30 noiembrie inclusiv, in zonele:
a) Dunare, {{Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului si Pluton);}} b bratul Borcea, km 33 - 48 (Fetesti).

Sectiunea a 3-a
Dispozitii finale

Art. 8. 1 Caracteristicile tehnice si conditiile de folosire a uneltelor si metodelor de pescuit comercial sunt cele prevazute in Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale, cu modificarile si completarile ulterioare.
2 Se interzice folosirea navoadelor in delta si in lunca inundabila a Dunarii, in complexul Razim-Sinoe si in celelalte lacuri litorale, pe o durata de 183 de zile, in perioada 1 aprilie - 30 septembrie inclusiv.
3 Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setca in baltile, lacurile, garlele si canalele de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, in perioada 8 aprilie-30 septembrie inclusiv.
4 Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setca in complexul Razim-Sinoe si in celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

Art. 9. -
(1) Capturarea speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice incluse in anexele nr. 4 A si 4 B la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile ulterioare, se supune derogarilor stabilite potrivit respectivei ordonante de urgenta
(2) Fara a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale pestilor si altor vietuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevazute in Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10. -
(1) Prevederile prezentului ordin nu se aplica unitatilor de acvacultura, inclusiv celor situate in ariile naturale protejate, cu exceptia celor din teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”
(2) In amenajarile piscicole situate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” activitatea de pescuit este permisa, in perioada de prohibitie, numai daca administratorii amenajarilor piscicole detin licenta de acvacultura eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, eliberat in baza urmatoarelor documente:
a) facturi fiscale in ultimii 3 ani, pe specii, de achizitie a materialului piscicol de la societatile de profil autorizate in producerea de material piscicol si dovada popularii;
b) bilantul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicita avizul;
c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea helesteielor;
d) licenta de acvacultura eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura
(3) Activitatea de pescuit in amenajarile piscicole se face prin notificarea prealabila cu 48 de ore inainte si in prezenta reprezentantilor Administratiei Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”.

Art. 11. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 12. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul mediului si schimbarilor climatice, Rovana Plumb
Bucuresti, 15 martie 2013.

Sursa:vanatoarepescuit.ro

Sfaturi pentru drumetii *Rucsacul

Sfaturi pentru drumetii
Rucsacul

Rucsacul trebuie să corespundă turei ca mărime. Pentru ture de o zi folosim ''rucsaci de tură'', de 30-40 litri. În ture lungi, rucsacul trebuie să fie încăpător, de 80 litri pentru bărbaţi şi 60-65 litri pentru femei!

Rolul rucsacului mare este ca să încapă totul în el (excepţie făcând izoprenul şi cortul), să nu mergem ca ''pomi de Crăciun, cu tot felul de obiecte atârnate de rucsac. Ei fiind reglabili ca volum (prin curelele de compresie laterale şi prin înălţător/etajul superior), îi putem ajusta după volumul bagajelor la plecare şi pe parcurs. Aranjarea obiectelor în rucsac nu se face oricum! În principiu, sacul de dormit se pune în fundul rucsacului într-o husă impermeabilă, să nu se ude când punem uneori rucsacul jos pe teren ud. Obiectele mai grele se aşează lângă/spre spate, dar în aşa fel încât să nu jeneze. Obiectele de care avem nevoie mai des se aşează în buzunarele laterale şi în cel din "capac". Ce vom mânca în acea zi se pune separat de restul alimentelor şi mai la îndemână (sub capac), la fel tricouri de schimb, pelerina de ploaie, polarul.
Curelele rucsacului trebuie reglate corect, după înălţimea fiecăruia, în aşa fel ca centura să poată fi strânsă bine deasupra şoldurilor. În acest fel, un rucsac inteligent umplut (ca greutate şi aranjare interioară) şi inteligent reglat şi fixat pe solduri menajează coloana (foarte important), deoarece şoldurile şi picioarele rezistă mult timp la greutăţi mari, coloana nu! Coloana e menajata la coborâre şi prin folosirea beţelor de trekking (a beţelor telescopice). Betele vă menajează genunchii şi la urcare, dar mai ales la coborâre!
Luarea de unul singur, fără ajutor a unui rucsac greu în spinare, e bine sa nu se facă ''dintr-o mişcare" (e un gest periculos pentru coloana), ''ci în doi timpi'': se va face o fandare ducând un picior înainte pe pantă, sau pe o piatră, trunchi de copac căzut; urcăm mai întâi rucsacul pe coapsa respectivă, apoi de acolo în spinare.

Sursa:lsggiasi

Saritoarea Bohodei*muntii Apuseni

Săritoarea Bohodei

Accesul la cascadă se face din drumul forestier de pe Valea Aleului. Când drumul face o curbă la dreapta pentru a traversa valea ajungând pe versantul stâng părăsim drumul şi urcăm pe poteca pe care apar semnele marcajului. La 15 minute după ce am părăsit drumul, poteca începe sa urce mai accentuat, jos în dreapta firul Aleului formând numeroase cascade. Mai departe poteca ne conduce la firul apei pe care îl traversăm şi ne angajăm în versantul stâng urcând pe stânci, printr-o zonă acoperită de afinişuri.
Trecem peste o culme, coborâm uşor printre tufe de afin, peste blocuri de cuarţite şi dintr-o dat[, ne apare în faţa imensa cascadă Bohodei ce cade de la o înălţime impresionantă. De fapt, apa nu cade în gol, ci se prelinge pe stânca foarte înclinată care formeaza patul văii. Înălţimea cascadei este de circa 80 m, la baza ei existând o nişă, între stânci suspendate, puţin deasupra firului văii Bohodei.
De la cascadă, traseul turistic se continuă până în Şaua Bohodei pe o culme stâncoasă deosebit de abruptă, existând porţiuni echipate cu lanţuri, care necesită căţărare. Fiind deosebit de periculos, acest traseu este recomandat numai turiştilor foarte bine pregătiţi, echipaţi corespunzător, şi de asemenea, este interzisă parcurgerea lui pe vreme ploioasă, ceţoasă, sau cu rucsac mare în spate.
Sursa:parcapuseni.ro

Cabana Obarsia Lotrului-Groapa Seaca-Cheile Jietului-Lonea *muntii Parang

22. Cabana Obirsia Lotrului - Groapa Seaca - cheile Jietului - Petrosani (Lonea)

Soseaua nationala 7 A, partial modernizata.                                                                                      

Lungimea traseului pe sosea: 27,5 km; lungimea traseului pe scurtatura: 25 km.                                      

Timp: 6½-7½ ore.                                                                                                                              

Traseu accesibil tot timpul anului.


De la cabana Obirsia Lotrului (1340 m alt.) iesim in intersectia drumurilor 67 C (Novaci - Sebes) si 7 A (Brezoi - Petrosani). Traseul nostru porneste spre sud, pe DN 67 C, urmind valea Lotrului spre izvoare. Dupa 1,2 km ajungem la canalul de aductiune o apelor Jietului, care se varsa in Lotru. Ceva mai departe ajungem la ramificatia DN 67 C cu DN 7 A (1345 m alt). Lasam in stinga DN 67 C, apoi, la marginea padurii, cabana I.F. Groapa Seaca, si urcam pe drumul nemodernizat si ingust 7 A. Intram in padure. In apropiere se vede si albia piriului Groapa Seaca. Dupa aproape 1 km ne abatem pe o curba accentuata a soselei, urcam putin pe afluentul Groapa, trecem podul (la 1430 m alt.) si revenim pe valea principala, in urcus pe versantul nordic al vaii. Trecem pe linga un rambleu si continuam urcusul prin padure, apropiindu-ne de piriul Groapa Seaca. Inainte de pod (1490 m alt.) parasim soseaua care urca cu ocol si intram pe malul sting, pe o potecuta. Urcusul continua printr-o zona de defrisare. Trecem piriiasul Groapa si urcam prin culoar spre vest pina ce sosim in pasul Groapa Seaca (1598 m alt.), linga DN 7 A. O borna altimetrica marcheaza cota 1575 m , care nu se potriveste cu cea indicata pe harti. Ne aflam pe creasta principala Paring - Sureanu si la ramificatia traseelor 24 si 25. Timp: 1¼ -1½ ore.

Din acest loc se poate urca pe traseul 24 la vf. Capra si Poiana Muierii. Tot aici soseste traseul 25 de pe Coasta lui Rus.

Varianta A: Pasul Groapa Seaca - izvorul Jivinele - cantonul silvic Cotul Jietului (45 minute)

Din pasul Groapa Seaca parasim soseaua, care se duce in stinga, si coborim in padure pe directia vest. Dupa citeva zeci de metri, firele razlete ale potecii se aduna pe versantul hunedorean, coborind accentuat pe serpentine. Schimbam directia spre nord-vest si dupa 10 minute de coborire atingem firul ingust al piriului Jivinele, la 1530 m alt. Coborim pe latura stinga a piriului pina la 1470 m alt., apoi trecem pe malul drept. In apropiere vine din nord piriul Corbul. La 1450 m alt. trecem din nou pe stinga piriului, iesind curind din padure, in zona de defrisare La Gratar. La 1380 m alt. lasam mult pe stinga gura tunelului si capatul canalului podit prin care apele Jietului se indreapta, pe sub munte, spre intilnirea cu Lotrul. Atentie! Zona fostului santier este accidentata, iar taluzurile cu roca depozitata sint instabile. Trecind pe dreapta vaii Scovarda, intram pe drumul forestier, coborim mult pe linga liziera padurii, pina la circa 1290 m alt., cind reintilnim DN 7 A linga doua baraci. Taiem pe poteca doua serpentine ale soselei si sosim in valea Jietului, la cantonul silvic Cotul Jietului (1200 m alt.).

Varianta B: Pasul Groapa Seaca - cantonul silvic Cotul Jietului (pe sosea)

Din Groapa Seaca, DN 7 A incepe o lunga coborire (diferenta de nivel circa 400 m; distanta 5 km). Coborirea se face initial prin padure, pe muntele Coricia. Trecem printr-o zona de defrisare, soseaua ,,infasurind” coasta povirnita si brazdata de izvoare. La km 19,8 trecem piriul Coricia, iar la km 19 depasim un grup de cabane forestiere. Mai jos se vad, linga drum, alte baraci muncitoresti, iar la km 17,5 linga piriul Fometescu, pe malul drept, se ramifica la dreapta un drum forestier ce trebuie evitat. Coborim pe valea Scovarda inca 1 km si ajungem in larga depresiune de la Cotul Jietului (1200 m alt.). Timp: 2½ -3¼ ore. Din fata cantonului silvic incepe un drum forestier pe Jiet in sus, circa 4 km (traseul 31). Din dreptul contonului silvic continuam coborirea. Trecem de Cotul Jietului si, dupa o scurta portiune de lunca, valea se strimteaza, anuntind apropierea cheilor. De aici in jos vom merge peste 2 ore numai pe linga apa navalnicului Jiet. La km 15 trecem prin fata cabanei I.F. Valea Tiganului. De aici in jos DN 7 A este modemizat. O curba scurta ne va deschide brusc vederea spre pereti si ripe cu cascade. Intre km 15 si 14, peretii stincosi se afla numai pe malul drept; la km 13,9, linga o cruce, in marginea soselei, privim o cascada ce se arunca de pe soclu dlrect in Jiet. La km 13,5, linga alte doua cascade ce se dezlantuie pe peretii Zaganiilor, trecem pe malul drept al Jietului. Aici se vede inca urma fostei poteci aninate de peretii cheilor, cindva singura cale de acces in salbaticia acestor meleaguri. Dupa circa 5 ore de mers ajungem in mica lunca de la gura piriului Mija (950 m alt.; km 11,9). La ramificatia drumului forestier Mija a fost construita recent cabana forestiera Mija. Trecem pe malul sting. Muntii se apropie iarasi. Peisajul atinge maximum de frumusete abia de aici inainte. Jietul fierbe in cataracte. La km 9,6, pe malul opus se vede cascada Muncelul, cazind in piriul Jiet de la peste 30 m inaltime; la km 9 soseste cu zgomot Piriul lui Tutu, care vine tocmai din Paringul Mic. Cele mai spectaculoase locuri apar insa la 300-400 m mai departe, cind peretii verticali si puternic santuiti inchid pur si simplu valea. Ne apropiem si observam strimtoarea La Clesti, cu o ingustime greu de imaginat. Scapam din Clesti printr-o curba in care soseaua si Jietul se infratesc pina la km 8. Inainte de iesirea din chei, peretele formeaza o surplomba. Mai departe, valea se largeste brusc intr-o zona cu pasuni domoale. Trecind pe sub aceasta ,,poarta', din dreptul careia si Jietul scapa in lunca, ajungem intr-un loc linistit, unde poposim (km 7,5). Ultima parte a traseului se desfasoara prin lunca Jietului (0,5 km), pina in dreptul cantonului silvic Jiet. In apropiere trecem printr-o cheie mica si iesim in peisajul obisnuit al localitatilor din preajma vaii Jiului. Soseaua ne poarta pina la km 5 prin localitatea Jiet. La ramificatie (bufet si statie auto) avem de ales intre doua variante:

I. Sa iesim la Petrosani pe DN 7 A, la stinga, cale de 5 km, peste dealul Moluvis si prin valea Maleia (1¼ ora). La intersectia cu drumul Maleia - statie auto.

II. Sa iesim la Lonea, traversind Jietul pe pod si urmarind soseaua pe malul drept al Jietului pina la marginea orasului si mai departe pe dreapta pina la statia auto in directia Petrosani (1 ora).
Sursa:scrigroup.com

Sfaturi pentru drumetii*Cum sa-ti alegi un cort

Sfaturi pentru drumetii
Cum să îţi alegi un cort

Considerati un cort ca o investitie in confortul Dvs !
El se cumpara pentru ani de zile.
Daca sunteti pasionat si mergeti des la munte, merita sa dati un ban in plus !

Alegerea lui este insa un compromis intre unele dintre urmatoarele:

1. destinatia lui. Unde si cum il veti folosi ? La trekking, la plaja, la pescuit
2. anotimpul si conditiile climatice in care il veti folosi
3. de greutatea lui
4. materialele folosite
5. nu in ultimul rind, pretul

La ora actuala, cele mai vindute modele sunt cele iglu pentru sunt modele de uz general, cu rezultate acceptabile pe orice vreme. Modelele tunel ofera cel mai placut spatiu de locuit.
Cortul ofera acel spatiu de securitate de care avem toti nevoie in mijlocul singuratatilor si trebuie sa ne dea un sentiment de siguranta. Odata ce esti inchis in cort trebuie sa te simti in siguranta pentru noapte ! Cei care au stat in cort de multe ori stiu la ce ma refer !
Pentru corturi mici (1-2 persoane), raportul volum/suprafata la sol este critic si orice cistig in volum este bine-venit: pentru aceste modele luati in considerare forma tunel. Acestea nu sunt insa sigure ca si corturi de 4 sezoane. Corturile iglu rezista mult mai bine, prin forma lor, rafalelor de zapada. Un alt avantaj al corturilor tunel: deoarece au bete mai scurte, cistigul de greutate este de luat in seama.


Cum se alege un cort bun ?
# pentru camping cu masina, motocicleta sau bicicleta, volumul total ar trebui sa fie criteriul general de alegere
# trekking: greutatea devine demna de luat in seama. Un cort bun nu trebuie sa depaseasca 1100 g/persoana, pentru un cort de 3 sezoane. Exista si corturi mai usoare.
# Conditii dure, 4 sezoane: rezistenta la vint puternic si zapada este primordiala aici. E nevoie decit de stabilitate, arcade, greutate !
# Alegeti, in general, un cort care sa reziste la cele mai dure conditii pe care le puteti intilni. De exemplu, daca sunteti un amator de excursii de 2 sezoane, luati un cort de 3 sezoane.
# Tineti cont ca un cort de 4 sezoane este cu 10-50% mai greu decit acelasi cort de 2 sezoane.
# Daca mergi la munte NUMAI vara, un cort de 3 sezoane este suficient. Daca mergi si iarna sau mergi in expeditii in munti inalti, un cort de 4 sezoane este ceea ce-ti trebuie.

Tipuri principiale de corturi:
>cort de 3 sezoane. Un model de 3 sezoane trebuie sa se comporte bine pe primavara, vara si inceputul toamnei. Ar trebui sa reziste la ploaie, vint si 2-3 cm de zapada (al meu rezista !)
>cort de 4 sezoane. Modelele de 4 sezoane au, de obicei, bete aditionale pentru a mari stabilitatea in caz de viscol si zapada mare. In conditii mai blinde sunt greu de folosit din cauza greutatii lor. Au de obicei forma rotunda astfel incit sa elimine posibilitatea acumularii de zapada.
>corturi convertibile, ptr vreme calda si cu un singur-perete.

* Corturi convertibile sunt concepute ca si corturi de 4 sezoane care pot fi folosite, eliminind din accesorii (bete, fusta de zapada) si pentru 3 sezoane. Pot fi dotate cu fermoare pentru aerisire in caz de vreme calduroasa. Forma lor aduce cu iglu.
* corturile pentru vreme calda au in general forme alungite si aerisiri generoase
* corturi piramida concepute pentru rezistenta minima la vint
Sfaturi: Daca cortul utilizeaza fermoare metalice, asigurati-va la plecare ca sunt bine unse !


Felul acoperisul:
* de la inceput trebuie spus ca nu exista material ideal. De aceea sunt si asa multe solutii !
* Poliesterul nu se deformeaza in timp sau la ploaie dar este afectat de razele UV si este astfel mai putin durabil ca nylon-ul (polyamida)
* Nylon-ul (polyamida) este mai scump iar stabilitatea sa dimensionala necesita, pentru modele avansate, asa numita calitate Ripstop, intarita cu fire interne. Acestea au, in plus, avantajul ca se opun desirarii
* Pentru conditii extreme, nylon-ul este dublat cu o elastomer siliconizat, ceea ce-i mareste rezistenta si stabilitatea dimensionala

Cusaturile:
* sunt potentiale "puncte slabe" in structura de rezistenta a cortului
* La modelele performante, accesul apei este interzis prin
o utilizarea unei benzi atasata pe toate cusaturile
o utilizarea unui produs de etanseizare care se aplica pe cusaturi deoarece tesuturile siliconizate nu accepta benzi sudate

Ce forma ?
1. corturi iglu: corturi de 4 sezoane, in general, utilizind forma deja cunoscuta. Evita colturile si nu permit astfel acumularea zapezii. Rezista bine in vint si au spatiu interior mare.
2. corturi tunel: multe modele de 3 sezoane utilizeaza aceasta forma, cu o suprafata de baza dreptunghiulara alungita. Aceste modele utilizeaza mai putine bete
3. corturi cu absida. Cele cu absida interioara au un spatiu locuibil mai mare.
4. corturile la care structura interioara se monteaza prima, solidara cu betele, dau o rigiditate mai mare a ansamblului. Invelisul superior fixeaza betele si dau o rezistenta sporita contra vintului. Alt avantaj: daca e cald, se poate monta doar tenta interioara

Capacitatea si dimensiunile:
Se estimeaza ca suprafata necesara unei persoane este 0.65x2m (circa 1.3mp), in tenda interioara. Practic, aceasta este latimea unui izopren si lungimea unui sac de dormit. Ginditiva insa si la spatiul pentru haine, rucsaci etc.

Fiti atenti la corturile foarte mari. Va fi greu de gasit un spatiu unde sa-l intindeti, va fi greu si nu in ultimul rind, cati vreti sa dormiti acolo ? Mai exista o umbra de intimitate ?

Ginditi-va cum va imbracati in cort ? E bine sa aveti un cort suficient de inalt astfel incit sa va puteti imbraca confortabil.


Citeva ponturi pentru a stabili calitatea unui cort:
Daca vreti un cort care sa reziste intemperiilor incercati sa fiti atenti la citeva lucruri:

1. cusaturile pe cm sunt mai multe la un cort de calitate. Dau astfel o rezistenta mai mare
2. corturile de calitate folosesc in general bete de aluminium
3. materialul din care e facut trebuie sa fie respirabil sau cel putin cortul sa aiba aerisiri. Altfel va veti trezi dimineata uzi fleasca nu de apa ci de condens

Sursa:lsggiasi.ro

Ocolul Vrancei,organizatie de tarani liberi,a fost jefuit #8

Ocolul Vrancei, organizaţie de ţărani liberi, a fost jefuit

de Cicerone Ionitoiu
#8

Cu o jumătate de veac în urmă, când Ştefan cel Mare era la ananghie în faţa pericolului turcesc, după "poticala dintâi şi după pierderea oştii dintâi", după cum scrie cronicarul Grigore Ureche, colindând şi "strângând păstorii din munţi şi argaţii", Vrâncioaiei care-i oferise pe cei 7 fii ai săi pentru a putea relua lupta, i-a răspuns:
"Adă-mi pe cei 7 voinici şi-ţi făgăduiesc să-i fac cei dintâi din Ţara Moldovei". După câştigarea bătăliei, Ştefan şi-a ţinut cuvântul şi le-a dăruit cei 7 munţi ai Vrancei, donaţia şi toate privilegiile înscriind-o pe o piele de bour.
 Vrâncenii se bucurau de oarecare autonomie administrativă faţă de dregătorii şi slujbaşii ţinutului Putnei. Ei formau o insulă de ţărani liberi ce trăiau în obşti săteşti şi care foloseau în comun pădurile, islazurile, fâneţele şi apele, cuprinse în hotarul care era dincolo de vatra satului. Solidaritatea obştei se extindea şi pe tărâmul organizării administrative şi a judecăţii, unde la "scaun" participau şi bătrânii satului.
 A trebuit să vină anul 1948 ca să li se fure muntele cu toate privilegiile. S-a deschis şi un proces, dar cu ce să te judeci şi mai ales cu cine, cu hoţul hoţilor. . .?
Vrâncenii căutau să se întâlnească în taină şi să discute despre modul cum să-şi recâştige drepturile. Şi doi ani s-au tot frământat până a izbucnit una din cele mai mari răscoale ţărăneşti, pe 23 iulie 1950.
 Consecinţele au fost crunte şi teroarea dezlănţuită a marcat copiii şi nepoţii, toată suflarea din jurul muntelui.
 Dezmoşteniţi, s-au întâlnit la stâna lui moş Ion Neagu aşezată pe pârâiaşul Giurgiu, ce îsi trăgea apele din vestitul munte cu acelaşi nume, vecin al Penteleului. Se găseau acolo ca să se sfătuiască Nicolae Burlui cu Vasile Macovei Cojocaru, cu Ion Milică Enache, cel cu stâna peste drum, pe Zăbala, ca să-şi dea cu părerea de cum mai merg lucrurile.
L-au cunoscut acolo pe unul Victor Lupşa şi pe un oarecare Gheorghe, veniţi de peste munte de la Zagon, din părţile Covasnei.
 Acest Lupşa i-a încurajat spunând că el are legaturi cu Legaţia americană şi prin munţi vine generalul Dragalina cu armată contra comuniştilor.
 Oamenii se gândiseră că dacă nu mai aveau unde duce oile, se alătură şi ei şi luptă împreună împotriva comuniştilor. Mai mult, le spusese Lupşa că are o organizaţie "Vlad Ţepeş II" şi că-i colonel, şi câte şi mai câte de rămăseseră ciobanii noştri îngânduraţi.
 În toamna anului 1948 Victor Lupşa prin doctorul Nicolae Ţarălungă şi Dumitrache Murguleţ a reuşit să adune o serie de membri în organizaţie, din comunele de pe valea Putnei, Tulnici, Vidra, Tichiriş...
 Dar în toamna lui 1949 s-au întâlnit în comuna Păuleşti la moş Simion Baraghin şi atunci a fost sfat mai mare la care au participat şi învăţătorul Teodor Buşilă (din Tulnici), Dumitru Boşchiop(din Fierăstrău), Costică Dantis(din Nistoreşti), Nicolae Burlui, Vasile Matei, Vasile Macovei(din Bârsesti) şi alţii.
Şi atunci au hotărăt să înceapă lupta cu ce or avea, arme, furci, fiecare cu ce poate.
Era după ce grupurile de partizani conduse de fraţii Paragină fuseseră trădate şi prinse, după luptele purtate la bordeiele de pe valea pârâului Porcului ce se varsă în Zăbrăuţ. Scăpase numai studentul Gheorghiţă Bălan de la Soveja, care se va alătura celor ce pregăteau răscoala ţărănească.
 După plecarea de la Vidra din toamna lui 1948, Victor Lupşa merge acasă la Dumitru Murguleţ care era conducătorul organizaţiei religioase "Oastea Domnului", urmărind să antreneze pe aceştia în "Vlad Ţepeş II" . El a trecut la lucru, reîntorcându-se în ascunzătoarea de la Zagon, unde a trecut la redactarea şi multiplicarea unor manifeste şi întocmirea instrucţiunilor de organizare.
 În luna mai 1949 se întâlneşte pe munte cu consăteanul său Gheorghe Corneliu , zis Szarvas, fost primar si membru PNŢ, rămânând nedespărţiţi. Luna următoare l-a întâlnit pe Ion Neguţ, tot din Zagon, şi l-a delegat cu organizarea grupurilor de rezistentă din judeţele Braşov şi Buzău.
 Peregrinând prin munte a ajuns în luna august 1949 în comuna Spîneşti în apropiere de Bârseşti unde împreună cu Szarvas pe care-l prezintă ca adjunctul său, au pus bazele organizaţiei "Vlad Ţepeş II", folosindu-se şi de influenţa organizaţiei "Oastea Domnului".
 Iarna o va petrece tot în ascunzătoarea de la Zagon de unde va reveni în primăvara lui 1950 din nou în Vrancea, şi prin Toma Nelu a anunţat pe Teodor Buşilă să se întâlnească pe 16 martie 1950 la stâna lui Braghin. Cu acea ocazie Teodor Buşilă primeşte însărcinarea să organizeze comuna Tulnici. Acesta împreună cu Gheorghiţă Bălan redactează manifeste.
 Organizaţia "Vlad Ţepeş II" avea legături la Păulesti cu Paragină, la Vrân -cioaia cu Dumitru Bosciog şi Costică Dantis iar la Valea Putnei cu Ion a Marinii. Organizaţia la Bârseşti era constituită şi din ea făceau parte Constantin T. Manoliu, Victor Manoliu, Vasile Macovei Cojocaru, Gheorghe Lădaru, Vasile Lădaru, Tudor Posmagiu, Nicolae Burlui, Alexandru I. Burlui, Ion-Milică Enache, Macovei Mortu,Ion T.Mortu, ş.a.
 Bătrânul Constantin T.Manoliu îi vorbeşte fiului său Victor Manoliu despre organizaţia "Vlad Ţepeş II" şi-l trimite împreună cu Teodor Posmagiu pe 15 iulie 1950 să ia legătura cu Victor Lupşa pe muntele Giurgiu, la punctul denumit "Gol" şi cu acea ocazie îl împuterniceşte să organizeze com.Bârseşti.
 Un alt grup se întâlnise pe 8/9 iulie la punctul "Vlaşca" la care au participat Mihai Nica, Iancu Buşilă, Augustin Macovei, Panait S.Cofora şi unde Teodor Chiscoci le-a vorbit despre existenta organizaţiei "Vlad Ţepeş II" iar Victor Lupşa le-a expus scopul organizaţiei, de a trece cât de curând la acţiuni armate contra regimului comunist. Tot atunci au fost anunţaţi să vină pe 15 iulie pe muntele Giurgiu înarmaţi, fiindcă vor avea o şedinţă hotărâtoare.
 În seara de 22 iulie Teodor Posmagiu i-a adus la cunoştinţă lui Victor Manoliu că în noaptea de duminică 23/24 iulie se va trece la acţiunea armată, şi că va trebui să fie instalat un telefon pe reţeaua din afara satului pentru ascultarea convorbirilor dinainte şi din timpul desfăşurării acţiunii. Telefonul a fost instalat în grădina lui Constantin N.Popa în afara comunei Bârseşti şi la el a ascultat toată noaptea bătrânul Constantin Manoliu. Instrucţiunile primite le-a prelucrat cu avocatul Ion Nicoară.
 Duminică după amiază între orele 14-17 s-a ţinut o şedinţă la Dumitru Botez, la care au mai participat Teodor Posmagiu, Constantin N.Popa, Ion Nicoară, Ion Burlui, Roşea şi gazda.
Împreună cu Teodor Posmagiu, Victor Manoliu a format următoarele echipe:
1. Posmagiu Teodor, Lădaru Gheorghe, Cojocaru V.Vasile, Neagu Ion, Holban Ion, Burlui Alexandru şi Burlui Nicolae aveau misiunea să aresteze şeful postului de jandarmi, cu cei ce s-ar afla acolo, din comuna Bârseşti.
2. Macovei Mortu şi Popa R.Constantin trebuiau să păzească podul de pe Putna.
3. Lădaru Simion, Zbârciog Ion, Mortu Gheorghe şi Manoliu Victor trebuiau să ocupe poşta şi să aresteze pe dirigintele ei.
4. Cojocaru D.Vasile, Cojocaru V.Simion au avut misiunea de a ocupa postul de miliţie.
 5. Cojocaru V.Ion, Milică Enache şi Roşca Vasile aveau misiunea să aresteze pe comuniştii si UTM-iştii de la bal. După întâlnirea de la Dumitru Botez, Victor Manoliu cu Teodor Posmagiu au fost la o altă întâlnire la Varniţa, pe râul Susita unde s-a hotărît începerea acţiunii la 24 şi 15 minute.
 Nicolae Burlui care avea misiunea să aresteze şeful de post îşi reaminteşte că au fost 17-18 vrânceni în acea noapte şi la postul de jandarmi au găsit 2 soldaţi si un plutonier. Au fost arestaţi şi duşi la un beci care era în apropiere şi puşi sub lacăt, cheia dându-se unui bătrân.
 Echipa care a fost la localul unde era bal a tras un foc de armă şi au comandat să se culce la pământ. Unii au sărit pe fereastră. Au fost puţini aceia. Dar ei nu aveau nevoie decât de comunişti şi UTM-işti. I-au descoperit şi i-au băgat la beci. Câţiva se spune că şi-au mâncat carnetele de partid.
 Poşta, de asemenea a fost ocupată. De acolo a dat telefon Victor C.Manoliu la Tulnici lui Teodor Buşilă, însă acolo nu se întâmplase nimic. Aveau legătură cu colonelul Ion Strâmbei la Dumitreşti, aproape de izvorul Râmnicului Sărat, dar nici acolo nu se petrecuse nimic. Doar şedinţa de la Poienile Sării avusese loc.
 Planul era ca după arestarea de la Tulnici si Bârseşti să plece spre Focşani ridicând satele. S-a luat legătura telefonică şi cu Vidra, pe râul Putna, dar şi acolo era linişte.
 Alţii, ca Andrei M.Ion din com.Spulber au aşteptat semnalul până la ora 3 dimineaţa când au plecat acasă, de la punctul Mesteceni unde fuseseră convocaţi. În afară de ţăranii din comuna Bârseşti nimeni nu făcuse nimic în timpul nopţii de 23/24 iulie.
 A doua zi pe 24 iulie 1950 şi-a făcut apariţia armata la Bârseşti. Din sat vreo 70-80 de oameni s-au retras pe dealuri să urmărească mişcările armatei. Erau vreo 2 maşini ale securităţii. După ce le-au dat drumul comuniştilor din beci s-au îndreptat spre munte. În sat au început arestările celor indicaţi de comunişti şi care nu plecaseră, deşi unii nu participaseră cu nimic. Familiile au început să fie chinuite.
 Pe 24 iulie colonelul Ion Strâmbei s-a întâlnit cu Victor Lupşa şi a avut loc o discuţie aprinsă, după care s-au despărţit şi oamenii au fost lăsaţi liberi. Cei din Bârseşti s-au întâlnit în munte cu Victor Lupşa şi au încercat să se reorganizeze. 0 echipă a plecat să ia legătura cu cei de la Nereju, iar alta la Tulnici să discute cu Teodor Buşilă şi cu Ion a Marinii. Nicolae Burlui cu Vasile Lădaru şi cu alţii au plecat spre Bod şi Braşov să ia legătura cu oamenii pe care Victor Lupşa pretindea că îi are acolo.
 Dar nu au ajuns decât până la stâna lui Nehuţ unde baciul i-a înştiinţat că securitatea intrase în munte şi începuse să împuşte oamenii. Au rănit pe Minuţa Burlui, o fată de 17-18 ani, sora lui Alexandru Burlui, retrasă în munte cu toată familia formată din 5 membri. A mai fost rănit la picior şi Victor Manoliu.
Călăuza securităţii, Ion Cristea din Bârseşti era trădătorul care conducea pe securişti la locurile din munte ale celor fugiţi.
Nicolae Burlui şi Vasile Lădaru cu cei plecaţi spre Braşov s-au întors în munte când au aflat de prezenţa securităţii. Cu ei erau şi Victor Lupşa şi Gheorghe Corneliu Szarvas care la un moment dat au dispărut din grup fără sâ spună nimic şi s-au dus într-o primă etapă în ascunzătoarea de la Zagon.
Peste satele vrâncene s-a aşternut prăpădul. În noaptea de 24/25 iulie, cu ajutorul trădătorului Ion Cristea au fost depistaţi Ilie Posmagiu bătrânul(cioban) şi fiul lui, Teodor Posmagiu şi au fost împuşcaţi. Vasile Lădaru ,ginerele lui Ilie, tată a 5 copii, a scăpat ascunzându-se într-un şanţ. Soţia lui, Anica Lădaru, a fost obligată să-i aducă acasă, legaţi cu lanţuri pe cai. I-a aruncat pe amândoi într-o groapă şi nu i s-a dat voie să cheme preot. Securitatea a stat tot timpul, a tăiat oi, au mâncat tot ce le—a căzut în mână. La fel şi la Ilie Posmagiu unde au jefuit totul.
Fraţii Cucu, Grigore şi Neagu au fost descoperiţi de securitate în apropierea comunei Dumitreşti şi amândoi au fost împuşcaţi mortal pe data de 8 septembrie 1950.
 Vasile Macovei Cojocaru, cioban din Bârseşti avea trei copii urmăriţi în munte, două nurori şi soţia. Securitatea a făcut jaf. Din 180 de oi tăiau câte 10 pe zi. A mai rămas cu 13 oi. El a fost arestat, dus la Focşani şi Galaţi unde l-au bătut ca să predea copiii, de care nu ştia nimic. A fost condamnat la un an. Şi ceilalţi au fost luaţi la Focşani şi au fost chinuiţi să spună unde sunt ascunşi. Un frate le-a comunicat ca toţi ai casei sunt chinuiţi.
 Atunci cei trei din munte, pentru că venise şi iarna şi acasă era prăpăd s-au sfătuit şi au hotârît ca doi să se predea iar Vasile V.Cojocaru să rămână în munte el având situaţia cea mai grea aflat fiind în conducerea organizaţiei.
 Ion V.Cojocaru şi Simion V.Cojocaru au coborât peste văi şi munţi până la marginea Focşaniului, au luat o şaretă şi cu ea s-au dus în curtea securităţii. Mai că s-a speriat securitatea în acea zi de 24 noiembrie 1950. "Noi îi căutăm în munţi, iar ei au venit la noi". Au fost duşi la Galaţi unde au început să fie tocaţi.
Vasile V.Cojocaru , cel mijlociu, care avea 26 ani a fost arestat în munte prin ianuarie 1951. După chinurile la care l-a supus securitatea din Galaţi, a urmat procesul şi prin Sentinţa 723 din 18 iulie 1951, Vasile a fost condamnat la moarte, Simion la 25 ani, Ion la 15 ani şi tatălui lor judecat cu alt lot i s-a dat un an.
Tot prin acel proces şi aceeaşi sentinţă a fost condamnat la moarte şi Victor C.Manoliu.Tatăl lui, Manoliu T.Constantin a fost condamnat la moarte prin aceeaşi sentinţă.
 Bălan Gheorghiţă, n.30 oct.l920, student din Soveja, condamnat la moarte în procesul Paragină-Timaru, implicat în răscoala ţărănească din 23 iulie 1950, arestat cu această ocazie, a fost executat la Galaţi împreună cu ceilalţi condamnaţi la moarte, pe 31 ianuarie 1952.
Buşilă Teodor, născut.în 1908 la Păuleşti, învăţător în com.Tulnici, arestat pe 11 Noiembrie 1950, chinuit îngrozitor la securitate, a fost condamnat prin Sentinţa nr. 913/29 oct.1951 la 15 ani muncă silnică. N-a mai apucat să plece la închisoare fiindcă a murit la Galaţi pe 13 iulie 1952 din cauza torturilor.
 Manoliu T. Costică, fratele lui Victor (executat), a fost arestat, chinuit şi condamnat la 11 ani.
Manoliu Cornelia, soţia lui Victor, a fost arestată şi chinuită prin anchetele securităţii.
Cofora D. Panait, ţăran din com. Nereju a fost condamnat la 20 ani M.S. prin Sentinţa nr.955/12 noiembrie 1951 la 20 ani M.S.
Radu M.Mihail, arestat pe 13 noiembrie a fost condamnat tot prin Sentinţa nr.955/12 noiembrie 1951 la 25 ani M.S.
 Andrei M.Ion, ţăran din com. Spulber, arestat pe 14 sept. l950, a fost condamnat prin Sentinţa 826/17 sept 1951 la 13 ani M.S.
Au fost arestate peste 700 de persoane implicate în această acţiune din Vrancea. Numai din Năruja au fost 80 de arestaţi. Au urmat cei din Bârsesti, Tulnici, Fierestrău, Topeşti, Păuleşti, Vidra, Tichiris, Bodeşti, Valea Sării, Vrâncioaia, Nistoreşti, Spulber, Paltin, Nereju, până la Dumitreşti.
Au fost judecaţi în loturi de câte 25-30 de persoane, ca la moară, după ce fuseseră snopiţi în bătaie prin Focşani, Brăila şi Galaţi, unde era Centrala dominată de col. Strul Mauriciu, cunoscut pentru sălbăticia manifestată sub pretextul că părinţii îi fuseseră omorâţi la Auschwitz, după cum spunea. Atâta ură era de mirare în loc să se gândească că acelaşi lucru se putea întâmpla şi cu cei trecuţi prin mâinile lui. Dar ce a urmat a arătat altfel. Tot el e cel care sfidează cu mâinile înroşite în sânge.

O mică parte dintre cei ce au avut nenorocirea să cunoască teroarea sălbatică a securităţii care le-a confecţionat procese cu pedepse foarte mari:

Amăriuţei din Crucea de lângă Panciu
Anton I.Dumitru
Antonescu Nistor
Avram I.Pavel
Asaftei Radu,a murit
Bogdan Gr.Ion,profesor
Bosciog Dumitru din com. Fierăstrău
Bozgonete Dumitru
Botez Dumitru din Bârseşti
Bratu Şerban
Brânzei
Burlacu Pavel
Burlui Alexandru din Bârseşti, arestat în 11-09-950 a executat 14 ani Burlui Ion cu fata Burlui Minuţa rănită pe 24 iulie
Burloi Nicolae, cioban, fiul lui Gheorghe ,arestat în sept.1950, chinuit întâi la Focşani şi apoi la Galaţi unde a
fost condamnat 22 ani
Catâru Toma din Nereju
Cabor Constantin,a murit
Cătina Vasile
Cârlioru Grigore
Chilian din Vidra
Chiscoci Teodor
Cehidrian I.Ion
Chiriac A.Constantin din Spulber Comsa R.Marin din Spulber Comsa Stoica
Constantinescu Mitiţă, avocat P.N.Ţ.,din Focşani
Constantinescu Nicolae, fiul lui, din Focşani
Crăciun Radu, a murit
Dantiş Costică din com.Vrâncioaia
Dănilă Nicolae, a murit
Dudu N.Dumitru din Năruja
Hurjini Radu, a murit
Holban Ion din comuna Bărsăneşti
Isofachescu Victor
Lădaru Gheorghe din com.Fierăstrău-Tulnici .condamnat la 25 ani M.S. Lădaru Simion din Bârseşti
Lădaru Vasile,ginerele lui Ilie Posmagiu, s-a predat pe 11 sept, - era tată
a 4 copii şi unul pe drum Acasă i-a fost distrus totul. A fost condamnat 15 ani.
Ion a Marinii din Tulnici
Macovei Anton din Nereju Macovei Ion - Mortu, tatăl
Macovei Ion - Mortu, fiul ,a fost arestat pe 28 august 1950 şi condamnat 15 ani Marcu Mihail Manea Marinas Matei Vasile
Măciucă St. Ion din Spulber Mihăilă Nică Militaru Gheorghe din Motnău Militaru Ionel, din Motnău, frate Murguleţ Dumitrache Mortu Gheorghe
Neaga Dumitru,deputat PNŢ, avocat deputat de Putna
Neagu Ion,cioban din Bârseşti
Negru Teodor
Nicoară Ion, din Bârseşti
Pătrăşcanu, învăţător
Popa R.Constantin din Bârseşti
Radu R.Mihail din Nereju, condamnat 25 ani M.S.
Rosca Vasile din Bârseşti, a murit în condiţii de exterminare
Satib Teodor
 Strâmbei Ion, colonel, născut 1905 a fost executat pe 17-08-1952 la Galaţi Ţarălungă Nicolae, doctor Teodorescu Ion, Zbârciog Ion
 După dispariţia sa, Lupşa Victor care se prezentase drept colonel, dar nu făcuse nici o zi de armată, a ajuns la Zagon unde tovarăşul lui Gheorghe Corneliu zis Szarvas s-a împuşcat pe 25 noiembrie 1950. Lupşa Victor a fost condamnat la moarte în contumacie.
 Mama lui, arestată, a fost omorîtă în timpul anchetei, la Braşov, ca să declare unde se află fiul ei. Dar ea nu ştia. El reuşise să scape din încercuire şi în iunie 1951 a ajuns la bătrânul Iosif Ţapu din Rucăr, care l-a ascuns într-o groapă săpată sub ieslea vitelor.
 Urma aceasta a luat-o după 4 decenii Adrian Brişcă şi aflăm de la el că pe 27 noiembrie 1955 s-a predat de bunăvoie securităţii de la Câmpulung-Muscel. Pe data de 3 decembrie 1956 a fost executat la închisoarea din Iaşi.
 Tot din unele informaţii s-a mai aflat că deşi securitatea avea cunoştinţă de constituirea acestor grupuri din munte, le-a lăsat să prolifereze pentru ca în faţa nemulţumirii crescânde, mai ales a oamenilor nevoiaşi, să capete o motivaţie serioasă pentru dezlănţuirea represiunii. Luna iulie, cu răscoalele de la ariile de treierat le dăduse mult de furcă şi peste tot represiunile au fost sângeroase.
În Vrancea, după ce le-a fost furat muntele, le-a fost furată şi viaţa zecilor de ciobani, iar alte sute de oameni au fost aruncaţi în lagărele de exterminare, de unde au mai scăpat în 1964 cei care au avut zile.
Dar revolta ţărănească , în ciuda represiunii, va continua.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0022]
Sursa:unuversulromanesc.com

Valea Boga*muntii Apuseni

Valea Boga
In bazinul Văii Boga întâlnim, strâns grupate, nu mai puţin de trei sectoare de îngustare şi anume: Cheile Văii Bulbuci, Cheile Văii Oşelu şi Cheile Văii Boga.
Cheile Văii Bulbuci se dezvoltă în aval de Izbucul Bulbuci, afluent de stânga al Văii Boga. Sălbăticia şi inaccesibilitatea reprezintă trăsăturile principale ale acestor chei. Abrupturile din Piatra Ciungilor şi Piatra Câinilor domină talvegul văii pe al cărei curs sunt numeroase repezişuri şi cascade.
Valea Oşelu îşi are izvorul într-un izbuc situat la baza abruptului din Piatra Ciungilor şi a modelat un sector de chei asemănătoare unei pâlnii cu deschiderea spre amonte. În abruptul din Piatra Ciungilor valea formează o spectaculoasă cascadă.
Valea Boga îşi dezvolta propriul sector de chei desfăşurat până în zona izbucului cu acelaşi nume. Zona este plină de cascade şi mărginită de abrupturi culminând în Piatra Boghii. Această zonă este lipsită de trasee turistice şi foarte sălbatică.
Afluentul Valea Plaiului, care se adânceşte în dreapta drumului care urcă în serpentine de la Pietroasa la Padiş, oferă de asemenea sectoare de canion deosebit de spectaculoase prin prezenţa a numeroase cascade, peşteri, arcade naturale şi grohotişuri.
Sursa:parcapuseni.ro

Sfaturi pentru drumetii*Formarea echipei

*Formarea echipei
ECHIPA

Tot timpul pe munte vom întâlni trei categorii de montaniarzi:
· Începători
· Medii
· Avansaţi

ÎNCEPĂTORII:

Cei ce doresc să facă cu adevarat turism montan cu etapa superioară – alpinism trebuie să parcurgă urmatoarele etape:
· să fie apţi pentru efort fizic şi psihic
· să se documenteze din cărţile scrise de marii noştri montaniarzi: Monografie Bucegi, Piatra Craiului de Emilian Cristea, ALPINISM de WALTER KARGEL, Ion Coman, Nae Popescu şi mulţi alţii (vezi cărţi şi articole online:www.mielu.ro)
· să treacă la cumpărarea echipamentului: şosete termo, bocanci, parazapezi, pantaloni şi suprapantaloni, bluze polar, hanorac, pelerină ploaie, căciulă, manuşi, rucsăc, piolet, cort, sac de dormit, izopren, cordelină, colţari, frontală.

A venit ZIUA CEA MARE. Mare atenţie cu cine faceţi echipă. Dacă nu este aleasă cu grijă s-ar putea să fie un fiasco.

Profilul moral al unui montaniard:
· PSIHIC puternic
· condiţie fizică bună (nu se face cross pe munte)
· tehnică de căţărare bună (se vor face pe parcurs văi, brâne, creste, săritori)
· să respecte natura şi oamenii

Am învăţat că este imposibil să nu ai momente de panică. PANICA ESTE ANTICAMERA INSTINCTULUI DE CONSERVARE. În aceste momente numai un psihic sănatos poate lua o decizie corectă.

Începătorii vor fii atenţi să meargă cu un conducător de grup echilibrat psihic şi mai ales să se respecte o cadenţă în care să se poată înscrie toţi.

Nu mergeţi până la epuizare şi faceţi pauză. În cazul în care din mai multe considerente nu puteţi parcurge traseul pe care vi l-aţi propus este OBLIGATORIU să vă întoarceţi la cel mai apropiat refugiu, cabană sau să puneţi cortul.

O echipă este formată din 2-8 membri.
· 2-3 membri nu este recomandabilă deoarece în cazul unui accident nu au cum să ajute coechipierul.
· 4-8 membri este ideal deoarece se încadrează la toate baremurile (ajutor accidente, cadenţă, buna dispoziţie, ajutor în caz de oboseala)
· >8 membri este contraindicat deoarece sigur apar probleme de ritm, stres, se rupe grupul şi încep discuţiile

De ce mergem pe munte??

· suntem sătui de oras
· vrem liniste şi să ne bucurăm de MAMA NATURA
· vrem să fim numai cu prietenii
· avem energie şi vrem să o consumăm
· în fiecare dintre noi sunt energi nebănuite şi aşa putem să le aflăm

Sursa:lsggiasi