Regiunea Rosiorii de Vede in flacari

Regiunea Rosiorii de Vede in flacari

de Cicerone Ionitoiu
#6

După Vlaşca, a venit rândul Teleormanului să intre în răscoală, făcând ca aceasta să se întindă de la Videle şi până la Olt..
 La 28-30 km nord de Roşiorii de Vede, de-a lungul pârâului Tecuciului-afluent al râului Vedea, se întinde comuna DOBROTEŞTI, cunoscută şi sub numele de Doagele-una din localităţile bogate ale judeţului, dar mai ales cu oameni muncitori şi descurcăreţi în toate.
 Aici şi-au găsit comuniştii, cum se zice, o „vacă de muls" şi au jupuit-o în tot felul, ba cu cote, ba cu impozite de tot felul, ba i-a lăsat pe unii să intre în colectiv-să se izbească de realitatea comunistă, crezând că nu e departe până ce se va nărui tot ce este contra naturii. Până într-o zi.
 Şi acea zi a fost cea de 7 Martie 1961, când au văzut pe vicepreşedintele raionului, pe Florian Florescu că tot măsoară şi bate ţăruşi. A început pe la 9 dimineaţa. Au întrebat din curiozitate oamenii ce are de gând să facă. Şi se tot strângeau la faţa locului. Şi el se lăuda că le face sediu nou pentru colectiv. Şi unul a început să scoată un ţăruş, să-i spună că nu e bine bătut acolo. Altul a scos alt ţăruş şi i l-a dat să-l bată la el acasă. O femeie i-a zis serios că ar fi mai bine să le dea cererile de înscriere înapoi, că ei nu au vrut, ci au intrat forţat,şi le-au luat şi carul, şi boii-şi nu mai au cu ce să aducă iarbă să crească văcuţa, să dea lapte copiilor.
 Alături sta cu maşina plutonierul major Ilie Ştefan, şoferul securităţii din Roşiorii de Vede. După vreo două ore de hârăială, deoarece Floricel Florescu nu se oprea din lucru şi-i sfida, au început să-l ia la goană cu pietre, şi apoi la bătaie.
 Lelea Zdârca s-a repezit şi a început să tragă clopotul a jale, iar plutonierul a fugit la telefon să-şi anunţe şefii de la Roşiori. Între timp vicepreşedintele era plin de sânge, şi faţa.tumefiată-şi cu câteva răni pe cap. Fugea şi căuta un loc de ascuns. A gâsit hornul unei case din vecini, de unde- găsit fiind-l-au luat din nou la bătaie. Maşina securităţii dispare, şi atunci ţăranii-dându-şi seama că a plecat ca sâ ceară ajutoare-au început să se organizeze, să facă baricade: la Sfatul popular, la biserică şi la noul sediu ce voiau să-l ridice.
 Secretarul sfatului a anunţat între timp pe generalul Negrea, adjunctul lui Alexandru Drăghici, asupra situaţiei grave. Lumea a intrat în sfat ca să-şi ia cererile, iar secretarul Ică Roşu a fugit la dispensarul din apropiereşi a îmbrăcat un halat alb.
 Afară, oamenii se organizau pentru apărarea comunei, înarmându-se cu topoare, furci, târnăcoa-pe-şi au făcut ordine, devastând sediul vechi al colectivului împreună cu documentele, în căutarea cererilor de înscriere. Erau stăpâni pe situaţie până la orele 4 după amiază, când şi-a făcut apariţia Ilie Ştefan, însoţit de două IMS-uri pline cu securişti. Au fost opriţi la primul baraj de către mulţime care i-a dat voie să-l ia pe rănit. L-a dus în spate, într'o maşină, scoţându-l afară din comună, unde aştepta o salvare să-l ducă la spitalul din Roşiori.
 Pe la orele 18 soseşte prima întăritură de miliţieni de la raion, căutând să împrăştie mulţimea. În busculada care are loc se trage în aer, dar un miliţian trage şi în plin, rănind în picior pe Stan Martac. Furia creşte-şi oamenii sar pe miliţieni, care reuşesc să se retragă şi să se baricadeze în sfatul popular, în aşteptarea ajutoarelor.
 Generalul Negrea luase măsuri de represiune şi de a înăbuşi răscoala. După ce s'a lăsat noaptea, au apărut maşini încărcate cu miliţieni şi securitate de la Roşiori, Turnu Măgurele, Videle, Drăgăneşti-Olt, Drăgăneşti-Vlaşca-şi de la Costesti-Argeş, de unde s'au trimis 50 muncitori îmbrăcaţi în salopete noi. Ca să intimideze, maşinile au venit tractând armament greu, şi comuna s'a transformat într'un adevărat teatru de război. De la aeroportul din Balaci au început sâ zboare avioane, făcând un zgomot asurzitor.
 Mitralierele au început să „latre" şi ţăranii nevoiţi să dea înapoi. Era noapte, şi de peste tot se au¬zea sgomot, neştiind încotro s-o apuci. Au început să se ascundă, şi asupra comunei s'a instaurat re¬presiunea. Era o adevărată vânătoare după ţărani. Primul drum era la şcoală, unde-înşiraţi cu faţa la perete şi mâinile după ceafă-erau loviţi cu cismele şi patul armelor. În această situaţie i-au găsit autorităţile, venite să vadă cine a avut curajul să nesocotească măsurile partidului.
 Printre mai mari era „câinele roşu"-Anghel Bodârlău (preşedintele raionului), Ion Stănescu-secretarul Sfatului Popular raional, generalul Negrea-şeful operaţiunii, şi alţii mai mici. Satul a stat sub ocupaţie 6 luni, în care timp tot mereu se mai aresta câte unul, după indicaţiile activiştilor şi sfatului popular. Familiile erau terorizate şi nevestele batjocorite, copiii nu mai puteau merge la şcoală, învăţătorul-a-restat, ca şi cei doi preoţi, fiindcă comuna avea două biserici. Primul transport a fost de circa 100 de ţărani-femei, bărbaţi şi copii-care, duşi la securitate, erau întâi chinuiţi, şi apoi întrebaţi ce au făcut, după care-zdrobiţi-luau drumul lagărilor de exterminare prin muncă forţată.
Printre ei s-au numărat: BĂLŢATU I. Anghelina, născută în 1910, zisă Lina-condamnată 36 de luni; BURCĂ N.. Tudor, n.22-09-1911, condamnat la 48 de luni; CALOTĂ N. Domnica, n.7-10-1907, condamnată 36 de luni; CIOBANU S. Floarea, născută 23-07-1900, condamnată 36 luni; CIOBANU Ioana, chinuită în anchetă şi învinuită că i-a dat altceva să bea vicepreşedintelui Floricel Florescu când a cerut apă-condamnată 48 de luni; CĂLIN M. Ioana, născută 12-06-1912, condamnată 36 de luni- condamnată cu fiica; CĂLIN C. Păuna, născută 14-03-1942, condamnată 36 luni; DĂNALACHE M. Dumitru, n.11-09-1894.condamnat 60 de luni; DĂNALACHE A. Ilie, născut în 1923,.condamnat 48 de luni; DĂNALACHE I. Ion, n.27-01-1925, condamnat la 60 de luni; GRIGORE C. Mihai, n.5-03-1925, a fost condamnat la 48 de luni; GRIGORIŢĂ N. Ioan, n.20-07-1938, a fost condamnat la 48 de luni; ISCRU Constantin, preot, a fost condamnat 1 an; ISTRATE M. Tudor, născut 25-05-1914, preot, condamnat 60 de luni; MARTAC I. Ana, născută 3-02-1942, a fost condamnată 36 de luni; MARTAC C. Ştefan, n. în 1891, a fost condamnat la 36 luni; MARTAC O. Ion, n.27-12-1898, zis Boldişor-condamnat la 60 de luni; MARINA Şt. Rada-zisă Oprea Rada, născută 2-03-1903, condamnată la 36 de luni; MANOLACHE Ion, condamnat 48 de luni; PETRE I. Constantin, născut 1-05-1941, condamnat 60 de luni; PITIŞ M.Stanca, născută 3-09-1921, condamnată la 36 luni; ROŞIE M. Ion-zis Ene al Linei Titi, n.27-01-1913, condamnat 60 de luni; STANCU P. Ion-zis Păunica, n.3-06-1910, condamnat la 60 de luni; TRINCU I. Marin, n.6-06-1937,.condamnat la 48 de luni; TECUCEANU M. Ion, născut 25-09-1912, condamnat la 36 luni; VĂCARU P. Ion, n.6-07-1939, condamnat la 60 de luni; VÂCARU P. Năstase, n.4-04-1929, a fost condamnat la 48 de luni; VODĂ A. Stan,n.25-09-1937, condamnat la 48 luni.
 Numărul arestaţilor a fost foarte mare, şi cu toţii au trecut prin lagările din Bălţile Dunării, Delta Dunării, iar femeile-pe la GAI-Arad.
TITULEŞTI
 În această comună situată pe râul Vedea, la circa 15 km.Vest de Dobroteşti, s-au făcut manifeste pentru ieşirea din colectiv. A fost arestat STANCA R. Radu, născut pe 10-03-1924-şi condamnat la 60 de luni.
MIHĂIEŞTI
 Din această comună, aşezată între Roşiorii de Vede şi Drăgăneşti-Olt, s'a înaintat o scrisoare C.C.-ului P.M.R., arătându-se nedreptăţile făcute de colective şi cerând desfiinţarea lor. Au fost ares¬taţi PETERAN V. Ioan (n.26-09-1914) şi STANCU I. Aurelian (năs.23-11-1896), şi-după chinuri-au fost condamnaţi la câte 60 de luni fiecare.
SILIŞTEA NOUĂ
La 15 km nord de Dobroteşti, s'a ţinut adunarea generala a gospodăriei colective, în cursul căeia s'a criticat conducerea şi s'au adus acuzaţii, cerându-se retragerea si desfiinţarea ei. Ţăranii nu s'au mulţumit numai cu atât. Au trecut la fapte. Au sărit asupra sfatului popular şi au trecut la distrugerea colectivului. A(u) intervenit miliţia şi securitatea, trecând la arestări. Printre ei s-au numărat: ANGHELACHE D. Badea, n.27-07-1929, condamnat la 36 de luni; DĂNALACHE I. Constantin, n.14-01-1930, condamnat la 36 de luni DUMITRESCU Florica, născută în 1919, a fost condamnată la 36 de luni; STĂNCESCU I. Sebastian, n.10-07-1921, a fost condamnat la 36 luni.
 Au trecut prin chinurile securităţii şi lagările de munca forţată din Bălţile Dunării.
NICOLAE BĂLCESCU
 În această comună, situată la circa 40 km nord de Turnu Măgurele-pe Câlmaţui, s'au produs iarăşi ciocniri, cerându-se restituirea adeziunilor luate forţat şi desfiinţarea colectivului. Au fost arestaţi circa 10 ţărani-chinuiţi şi condamnaţi: BRAN I. Marin,n.10-09-1938, condamnat 60 de luni; CROITORU M. Ioana, născută pe 28-08-1938 şi condamnată la 36 de luni; ILIE I. Iancu, născut pe 1-02-1902, a fost condamnat la 48 de luni; NAIDIN M. Alexandru, n.15-05-1911, a fost condamnat 60 de luni; SOARE V.Ilie, n.29-12-1915, condamnat la 48 de luni. Şi alţii...
SOCETU
 Comună aşezată la circa 15 km nord de Roşiorii de Vede, pe râul Vedea, a fost teatrul unor dez¬ordini atât la sfatul popular cât şi la colectiv, cerându-se de către ţărani retragerea şi desfiinţarea colectivului. S-au făcut arestări. Printre cei arestaţi au fost şi: CIOBANU P. Marin, n.17-08-1913, condamnat la de 48 luni; FIERESCU I. Marin, n.14-12-1901, condamnat la 48 de luni.
SMÂRDIOASA
Comună situată la confluenţa râurilor Vedea şi Teleorman, a cunoscut în Februarie 1961 furia ţăranilor împotriva gospodăriei colective, care-i jefuise. În grup s'au dus la sfatul popular şi gos¬podărie, maifestând şi cerând restituirea adeziunilor ce le fuseseră luate forţat. S-au făcut arestări. Printre ei: BĂDICI I. Dumitru, născut pe 22-12-1902, a fost condamnat la 48 de luni; BRATAN N.
Florea, n.23-07-1906, condamnat la 48 de luni; ZAMFIR I.Tânase,.născut pe 7-01-1901, condamnat la
 48 de luni.
CERVENIA
 Aşezată la circa 7 km sud de Smârdioasa, comuna Cervenia a cunoscut furia ţărănească împotriva colectivizării. După ce s'a spart şedinţa adunării generale- în care conducerea a fost acuzată de nereguli, cerându-se desfiinţarea-ţăranii s-au năpustit asupra sfatului şi colectivului, cerând restituirea adeziunilor. Au intervenit miliţia şi securitatea, făcând arestări. Printre ei s-au numărat: PUŞCACIU T. Oprea. născ.11-12-1915, a fost condamnat la 48 de luni; TACHE Şt. Tudorin, născ. 13-03-1924, a fost condamnat la 36 de luni.
CONTEŞTI
 Comună situată la 6 km sud de Cerveni, tot pe râul Vedea, a cunoscut furia ţărănească, în care s'a forţat sediul sfatului popular pentru restituirea cererilor, s'a devastat colectivul şi s'au distrus do¬cumente. Printre arestaţi au fost şi: COLEA Şt .Ioan, născ.1-07-1912, condamnat la 48 de luni; GANCEA I. Constantin, născ.6-02-1929, condamnat la 48 de luni; OALĂ I. Ion,născ.8-11-1936, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată.
COSTEŞTI-ZIMNICEA - 1 MARTIE 1961
 Ţăranii au intrat cu forţa în gospodăria colectivă ca să-şi ia cererile Printre arestaţi s'a numărat URUCU Alexandru, născ. 4-11-1914, condamnat 48 de luni.
BOTOROAGA
În această comună situată la 5 km.nord de Drăgăneşti-Vlaşca, pe 28 Februarie 1961 o femeie-ŞOVEI N. Elisabeta, născută pe 5-12-1919, a luat-o înaintea bărbaţilor şi a forţat intrarea în sfatul popular, făcând scandal să i se restituie cererea, că nu vrea să mai rămână muritoare de foame în colectiv.
 A fost arestată de securitate şi condamnată la 24 de luni muncă forţată în lagăr.
LETCA VECHE
Focul nemulţumirilor generalizate s'a întins şi spre răsărit, cuprinzând satele unde se cerea re¬tragerea din colective.
 În comuna Letca Veche, situată pe Glavaciog înainte de unirea cu Milcovăţul, ţăranii au fost mai furioşi. Au trecut prin gospodăria colectivă, cerând retragerea din colectiv si provocând unele dis¬trugeri. Securitatea a făcut arestări, şi printre cei trimişi în lagările de muncă fortatâ s'au numărat şi:
BĂLĂRIANU I. Nicolae, născut pe 1-10-1922, a fost condamnat 48 de luni;
TOTOI A. Gheorghe, născut pe 12-03-1908, a fost condamnat la 48 de luni;
VASILE Gh. Vasile, născut pe 24-03-1928, a fost condamnat la 48 de luni;
 VOINEA M. Toma, născut pe 2-09-1927, a fost condamnat la 48 de luni;
PUTINEIU - GIURGIU
 Răzmeriţa a ajuns şi în împrejurimilr Giurgiului, cuprinzând satele ce cereau desfiinţarea colec¬tivelor. De o mai mare amploare a fost în comuna Putineiu, la circa 20 km.vest de Giurgiu, unde circa 40 de ţărani au pornit acţiunea de retragere din colectiv. A intervenit securitatea, care a trecut la arestarea următorilor :
BALABAN M. Florea,.născut pe 2-04-1925, care a fost condamnat 36 luni;
BUCUR P. Petre, născut 18-09-1905, condamnat la 36 de luni;
MOTAN T. Tudor, născut 24-01-1901, condamnat 36 de luni;
 ULEA Gh. Marin,.născut pe 7-03-1913, condamnat la 36 de luni.
 Arestările erau generale-după cum am mai subliniat-şi, dacă acum pedepsele se exprimau în luni, nu erau excluse şi cele „oferite" în ani de tribunalele militare, care lucrau zi si noapte pentru a pune „pumnul în gură" ţărănimii. În acelaşi timp, de exemplu, se făceau arestări şi condamnări în Bucovina (Calafindeşti, Stefăneşti, Siteni, Băigeşti, Lozna, etc.), sub pretextul că fuseseră legionari şi ţărănişti ce îndemnau ţăranii să nu se înscrie în colective sau să se retragă.
 Gheorghiu-Dej, spre sfârşitul anului, căutând să arunce vina pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu asupra arestărilor din 1951 a celor 80.000 de ţărani, spune că s-au făcut abuzuri de către aceştia şi că au fost condamnaţi numai 30.000, dar omite să spună că ceilalţi au continuat sâ facă închisoare în acelaşi regim de exterminare, pe bază de pedepse administrative. De asemenea uită că, după 1957, când cei doi nu mai erau pe scena politică, arestarea ţăranilor se făcea la fel de abuziv si chinuirea lor nu avea limită.
 Anul 1962 debutează cu noi cereri de ieşire din colectiv şi restituirea pământurilor, cum a fost cazul ţăranilor arestaţi din Drăgoieşti-Suceava, sau revolta femeilor din satul Mărceşti-com. Dobra, aşezat între râurile Pârscov şi Ialomiţa, în judeţul Dâmboviţa-care au răsturnat maşinile activiştilor veniţi de la Târgovişte pe 20 Februarie 1962, când arestările s'au ridicat la peste 150 persoane.
În aceste condiţii de teroare generalizată, Gheorghiu Dej a felicitat-pe 27 Aprilie 1962-pe cei ce au „realizat" încheierea colectivizării.
Acesta era mijlocul prin care comunismul îşii anunţa „înfăptuirile", când cel mai „preţios capi-tal"-talpa ţării-a fost batjocorită şi călcată în picioare.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0036]

Izvoarele #5

Izvoarele

de Cicerone Ionitoiu
#5

Comuna vecină a sărit şi ea, cu mâna pe furci şi topoare. Au tras clopotele, şi pe 15 Ianuarie au sărit asupra sfatului popular, cerându-şi cererile date forţat pentru intrarea în colectiv. Au insultat autorităţile, spunându-le adevărul. A intervenit securitatea şi au făcut zeci de arestări,.chinuiri şi condamnări.
Printre ei se numărau şi:
ALEXANDRU I .Rada, n.1905, condamnată 36 luni;
AFUMELA I. Radu, născut 1922, cond.(amnat) 48 de luni;
BUZGURILĂ V. Antonina, născută 1923, condamnată 36 luni; CÂRSTOIU I. Mihai, născut în 1927, condamnat 60 de luni; DINU D.Alexandru, născut în 1906, condamnat la 60 de luni; DUMITRU M. Mihai, născut 1913, condamnat la 48 de luni; GÂŢA M.Mihalache.zis Rafailă, născut în 1896, a fost condamnat la 60 luni; IORDACHE Dinu, născut în 1888, a fost condamnat la 48 luni; MIHALACHE P. Iancu, născut 1897, condamnat 60 luni; MOLEA I. Vasilica, născută 1903, condamnată la 48 luni;
POGONEANU V. Constantin-zis Dinu Floricel, născut 1916, condamnat 60 de luni;
ROTARU E. Nicolae, născut 1913, a fost condamnat la 36 luni;
RUJAN S. Ilie, născut 1919, condamnat la 48 luni;
POPESCU A. Dumitru, născut 1926, condamnat la 48 luni;
TÂRÂŞ A. Ion, născut 1938,.condamnat 48 luni;
TUDORIN C. Nicolae,.născut 1922,condamnat 36 luni;
 VITAN Gr. Dumitru, n.1905-tatăl-condamnat la 60 de luni; VITAN D. Ion-fiul-n.1938, con¬damnat 48 de luni.
BĂLĂNEŞTI
 Sat aşezat pe malul Oltului, la sudul.comunelor Vâlcele şi Izvoare-ce fuseseră trecute prin foc, s'a revoltat cu furie, a distrus colectivul, a devastat sfatul popular, a ars cererile de înscriere în colectiv, a bătut pe activiştii de partid care-i sufocaseră, şi nu a scăpat nici preşedintele sfatului. Au răsturnat maşinile miliţiei şi ale autorităţilor. Câteva zile ţăranii au fost stăpâni pe situaţie. A(u) intervenit armata şi securitatea, făcând peste 30 de arestări, printre care s-au numărat:
CEGA I. Floarea, n.1-06-1914, a fost condamnată la 36 de luni;
DRĂGAN N. Constantin, n.24-09-1925, condamnat la 60 de luni;
FLOREA A. Constantin-zis Antonică, n.1-09-1939, a fost condamnat la 36 de luni;
GANCIU P. Marin, n.15-05-1939, a fost condamnat la 60 de luni;
IORDACHE I. Dinu-zis Cosor, n.8-12-1908, a fost condamnat 48 de luni;
ISTRATE I. Alexandru-zis Şorici, n.1-08-1924, a fost condamnat la 48 de luni;
ISTRATE D. Alexandru, n.15-01-1894, a fost condamnat la 60 de luni;
RĂDUCANU F. Constantin, n.13-11-1913 a fost condamnat la 60 de luni;
RĂDUCANU M. Elena-zisă Lina, n.15-08-1913, condamnată la 36 de luni;
SÂRBU F. Nicolae-zis Drăgan Nae, n.22-06-1904, a fost condamnat la 60 de luni;
STAVRACHE Gh. Dumitru-zis Vraciu, n.13-01-1932, a fost condamnat 60 de luni;
STAVRACHE P. Marin, n.1-05-1940, a fost condamnat la 48 de luni;
STANA Gh. Alexandru, n.3-07-1920, condamnat la 60 de luni;
SUCALESCU C. lon, n.30-03-1940, condamnat 60 de luni;
ŞERBAN V. Constantin, n.11-06-1937, a fost condamnat la 60 de luni;
TOBĂ S. Filofteia, n.14-11-1925, a fost condamnată la 24 de luni;
TURCIN M. Florea, n.23-07-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
 Toţi aceştia, şi alţii, au trecut prin chinurile securităţii din Piteşti şi apoi prin lagările de exter¬minare prin muncă forţată.
MĂRUNTEI
 Coborând pe stânga Oltului, pe şoseaua ce duce de la Slatina la Turnu Măgurele, la mai puţin de 4 km de Bălaneşti se intră în comuna Mărunţei. Ca şi vecinii, ţăranii-nemaiputând suporta crunta exploatare prin colectiv-au pus mâna pe topoare, furci, şi s'au repezit pe sfatul popular, pe care l-au devastat, călcând în picioare pe activist, pe secretarul primăriei, şi reuşind să pună mâna pe cererile de intrare în colectiv, pe care le-au distrus. N-a scăpat nici sediul colectivului, şi s'au repezit şi asupra locuinţelor colectiviştilor care nu voiau să se retragă. Autorităţile au fugit după ajutor. Armata şi securitatea şi-au făcut apariţia, trecând la represalii şi arestări.
Printre cei ce au cunoscut chinurile anchetelor securităţii, şi apoi au ajuns în lagările de muncă forţată din Bălţile Dunării, se numără şi:
 ENACHE A. Vasile, n.15-05-1908 a fost condamnat la 60 de luni şi-ajuns în lagările din Bălţile Dunării-a refuzat să muncească; GHIŢĂ Gh. Florea, n.6-06-1928, a fost condamnat la 48 de luni; GHIŢĂ D. Ion, n.26-10-1942, a fost condamnat la 60 de luni; IONESCU I. Tudor, n.l4-02-1923, a fost condamnat la 48 de luni; MITRACHE O. Constantina, năseută 6-01-1910, a fost condamnată la 36 de luni; MITRACHE M. Gheorghe, n.8-05-1908, a fost condamnat 60 de luni; MOLDOVEANU M. Alexandru, n.5-09-1915, a fost condamnat la 48 de luni; PETCU A. Vasile, n.6-08-1922, condamnat 60 de luni; SOCOL C. Rada-zisă Riţa, născută pe 3-03-1923, a fost printre cei ce au răsturnat maşinile activiştilor şi a primit 36 de luni.
COMANI
 La alţi 4 km.mai jos de Mărunţei. revolta ţăranilor s-a întins şi în satul Comani. Ţăranii înarmaţi cu ce au găsit prin ogrăzi, la sunetul clopotului s'au repezit asupra sfatului popular, şi gospodăriei colective, pe care le-au devastat-iar cererile de înscriere le-au ars. Dintre activişti, numai cine a apucat să fugă a scăpat de furia poporului. Oamenii au pus mâna şi pe atelaje, pe care şi le-au luat acasă.
 Printre cei vreo 15 ţărani arestaţi s'au aflat: LEANCA I. Marin,n.16-06-1911; a fost condamnat la 48 de luni; MITRĂNICĂ C. Marin, n.24-11-1933, a fost condamnat la 60 de luni; MITRICĂ M. Ecaterin, născut 8-05-1915, a fost condamnat la 48 de luni; PÂSALAN D. Călin, n.2-04-1915, a fost condamnat la 60 de luni; SMARANDACHE Gh.Gheorghe, n.6-05-1936, a fost condamnat la 48 de luni; STOICA I. Alexandru, n.18-07-1918, a fost condamnat la 48 luni-ş.a.
DRĂGĂNEŞTI - OLT
 La alţi 4 km sud de Comani, tot în lunca Oltului, era aşezat si Drăgăneştiul, o comună cu circa 6.700 locuitori la aceea dată, reşedinţă administrativă de raion-la întretăiere de drumuri. Ţăranii au suferit din cauza exploatării prin colective, şi la salba de revolte dealungul râului şi-au adus şi ei contribuţia. Au sărit si au devastat sediul colectivului, au ars cererile de înscriere forţată şi au început să-şi ia fiecare atelajele acasă.
 Armata, miliţia şi securitatea au intervenit şi au trecut la arestări .Printre cei peste 20 de arestaţi şi chinuiţi înainte de condamnare s'au numârat şi: DOROBANŢU F. Ion, n.22-11-1916, a fost condamnat la 48 de luni; DOROBANŢU C. Tudor, n.22-09-1915, a ' fost condamnat la 48 de luni; DUŢĂ V. Ilie, n.14-10-1919, a fost condamnat la 48 luni; JUMUGA F. Florea, n.7-02-1923, a participat şi la devastarea locuinţelor celor ce înfiinţaseră colectivul-a fost condamnat la 60 de luni; ONESCU M. Vasile, n.l2-04-1927, a fost condamnat la 48 de luni. POPESCU I. Petre, n.24-10-1924, a fost condamnat la 60 de luni. Şi alţii.
 După ce îngrozise lumea, după un an şi 3 luni au fost eliberaţi, pe data de 6 Apr. 1962, după ce prin forţă, vărsări de sânge se proclamase colectivizarea terminată , şi presiunile internaţionale făceau să se deschidă porţile închisorilor.
Alte revolte in jurul Slatinei
 Cu toate că se luaseră masuri severe de represiune de către judeţul Olt, în jurul oraşului Slatina au isbucnit răscoale.
CIREAŞOV
 Comună aproape în suburbia Slatinei, a cunoscut revolta ţărănească, care a devastat sfatul po¬pular şi a distrus arhiva colectivului, punând pe fugă pe activişti. Printre arestaţi s-au numărat şi: DRĂGUŢ P. Constantin, n.24-01-1908, condamnat la 48 de luni; DRĂGUŢ A. Ion, n.13-04-1924, condamnat la 48 de luni; GEORGESCU A. Ion, n.4-10-1910, condamnat la 48 de luni; PAVEL C. Marin,n.3-07-1920, condamnat la 48 de luni. Şi alţii.
CURŢIŞOARA
 Comună situată la circa 8 km.nord de Slatina, pe drumul ce urcă dealungul Oltului; ţăranii au trecut şi ei la devastarea sfatului popular şi la distrugerea arhivei colectivului. Printre arestaţii, chinuiţii şi condamnaţii din aceasta revoltă au fost şi: BĂLĂŞOIU D. Constantin, născut 8-05-1932, condamnat la 48 de luni; TORICĂ D. Gheorghe, n.3-06-1928, condamnat la 48 de luni; VĂDUVA M. Nae, n.30-05-1914, a fost condamnat la 48 de luni. Şi alţii...
MILCOV
 Comună aşezată la circa 7 km.sud de Slatina, a cunoscut nemulţumirile cauzate de colectiv. În adunarea generala s'a cerut desfiinţarea colectivului, şi mulţi târani au solicitat retragerea. În schimb s'a trecut la arestarea unora pentru intimidarea celorlalţi. Printre cei condamnaţi s'au numărat: MITRICĂ Şt. Ion, n.10-05-1923, condamnat la 48 de luni; NICOLAE D. Marin, n.11-04-1927, condamnat la 48 luni; PĂDURARU P. Marin, n.19-11-1920, a fost condamnat la 48 de luni.
MOGOŞEŞTI
Comună situată la circa 6 km.sud de Scorniceşti, a trecut la desfiinţarea colectivului şi cererea restituirii adeziunilor luate forţat.
 Au fost arestaţi printre alţii: CRISTESCU I. Nicolae, n.3-01-1907, condamnat la 60 de luni pen¬tru participare la revoltă; EANA Gh.Dumitru, n.19-12-1912, a fost condamnat la 72 de luni.
Malul drept al Oltului
Ţăranii de pe malul drept al Oltului şi-au manifestat dorinţa de a se retrage din colectiv, expri¬mând-o chiar în adunări generale sau adunând semnături, dar nu s'au concretizat în revolte. S-au efectuat arestări şi represiuni în comunele:
MARCEA-de la vărsarea râului Luncavăt în Olt;
BERCIOIU-comună vis-â-vis de Băbeni;
IONEŞTI-comună situată la nord de Drăgăşani;
ŞTEFĂNEŞTI-comună situată pe râul Dâlga;
RĂMEŞTI-comună situată la sud de Drăgăsani, pe râul Beica.
PLEŞOIU-comună aşezată lângă Piatra-Olt.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0035]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti

La pescuit pe Mures, langa Deva ,dupa perioada de prohibitie

La pescuit pe Mures, langa Deva , dupa perioada de prohibitie

In data de 07 iunie s-a incheiat perioada de prohibitie la pescuit.Asa ca dupa o perioada de 2 luni de stat pe acasa ,am hotarat ca pe 09 iunie sa fac o partida de pescuit la Mures,mai precis la una din baltile nepopulate de langa rau.La balta, deoarece, dupa ploile cazute din abundenta in ultima prioada ,Muresul este foarte mare si tulbure.Avand momeala din belsug :rame rosii,mamaliga,viermusi am ajuns la lac inca foarte de dimineata.Hotarat sa fac capturi cat mai mari am inceput pescuitul la pluta.Cateva trasaturi anemice mi-au confirmat faptul ca pestii nu se prea imbulzesc la momela.De fapt asa a si fost, neprinzand nici un peste.Timpul peste zi a fost foarte frumos,existand totusi un neajuns .Spre dupa-amiaza a inceput sa bata vantul destul de tare aducand nori de ploaie.Desii nu am facut nici o captura ,ziua la lac a fost odihnitoare.
Abia astept sa inceteze ploile si Muresul sa fie bun de pescuit,pentru a putea face o adevarata zi de pescuit si daca se poate si cateva capturi.
George "six-ray" ACIN

Imagini de la locul :faptei":

Locul de pescuit.Am fixat o folie de plastic sa ma
protejez de ploaie

Am si umbra!

Un chinez zice ca are un extraterestru acasa

Un bărbat de origine chineză șochează opinia publică prin declarația și fotografiile ciudate pe cale le-a expus pe o rețea de socializare. El susține că nu cu foarte mult timp în urmă o farfurie zburătoare s-a prăbușit în zona în care locuiește. A mers la locul accidentului și a găsit trupul fără viață al unui extraterestru. Pentru că nu a știut ce să facă și înspăimântat de cele petrecute, a luat trupul neînsuflețit al ființei extraterestre și l-a depozitat într-o ladă frigorifică
După o perioadă de timp de la petrecerea ciudatului eveniment, bărbatul a publicat pe rețeaua de socializare mai multe fotografii cu corpul extraterestrului. Reacțiile nu au încetat să apară și foarte mulți l-au criticat susținând că întreaga poveste este un fals. Cu toate acestea chinezul este vehement în declarațiile sale spunând că povestea sa este reală. Dacă bărbatul deține corpul unui extraterestru în lada frigorifică este foarte greu de spus cu toată că există și fotografiile care stau mărturie poveștii sale. Este sau nu un extraterestru în frigiderul bărbatului chinez?
Sursa:http://www.efemeride.ro/un-chinez-sustine-ca-are-un-extraterestru-in-frigider

Gara Baiesti-Ohaba de sub Piatra-Salasu de Sus-Nucsoara-Poiana Cirnic-Cabana Pietrele-Secera(curmatura Bucurei-Lacul Bucura *muntii Retezat

1. Gara Baiesti (320 m alt.) — Ohaba de sub Piatra (320 m) — Salasu de Sus (475 m) — Nucsoara (637 m) — Poiana Cirnic (980 m) — cabana Pietrele (1480 m) — Secera (curmatura) Bucurei (2206 m)— lacul Bucura (2041 m).

Marcaj: banda albastra (incepe chiar din gara Baiesti). Timp de mers cu un autovehicul, de la Ohaba de sub Piatra la Cirnic se ajunge in trei sferturi de ora (19 km) (de la Baiesti la Ohaba de sub Piatra, pe DN 66, sint 2 km distanta); in continuare (drum forestier si poteca), de la Cirnic la cabana Pietrele, mergind pe jos, se urca timp de aproximativ 1 ora si 50 de minute; pentru parcurgerea ultimei etape (cabana Pietrele—lacul Bucura) sint necesare 3½ ore. In total, mergind numai pe jos, 10—11 ore.


Celor care au ales calatoria pe calea ferata ca drum de acces spre Muntii Retezat, pentru coborirea din tren le recomandam halta Ohaba de sub Piatra si nu gara Baiesti. Aceasta, intrucit autobuzele I.T.A. care circula intre Hateg si Nucsoara fac statie si in halta Ohaba de sub Piatra. Mentionam ca, in timpul sezonului de vara, traseul cursei Hateg — Nucsoara se prelungeste pina la Poiana Cirnic. Pentru cei ce se deplaseaza cu autovehicule proprii, notam distantele kilometrice pe acest traseu: Hateg (O km) — halta Ohaba de sub Piatra (11 km) — Salasu de Jos (15 km) — Salasu de Sus (18 km) —Malaiesti (21 km) — Nucsoara (24 km) — Poiana Cirnic (30 km).
Cei care, coboriti din tren in gara Baiesti, sint in situatia de a parcurge drumul pina la cabana Pietrele mergind pe jos, au posibilitatea de a scurta din distante si de a reduce din timpul de mers; astfel, de la Baiesti, trecind prin satele Riu Alb si Matesti, se ajunge in Salasu de Sus (475 m), folosind un drum local.
Inspre Salasu de Sus, traseul nostru foloseste insa soseaua de pe valea Salasului, fapt ce face ca orientarea sa fie lipsita de dificultati. Drumul, panglica de argint, se asterne domol de-a curmezisul sesului pe fata caruia, in vara, holdele isi fring paiul de rod greu. Drept in fata, spre miazazi, uriasii de piatra apar estompati in picla departarilor, intre ei, nu mai inalt ci deopotriva aproape cu vecinii sai, virful Retezat iti fura privirile numai pentru el. Privindu-l, gindul iti zboara inapoi la basmele copilariei cind, iarna, la gura sobei, cu capul in poala bunicii, auzeai ca prin vis, caci erai aproape cu totul adormit:
„atunci, Fat-Frumos a scos palosul si, purtindu-l roata in jur, a izbit unul dintre cele sapte capete ale balaurului. Si atit de naprasnic a lovit, incit, odata cu capul jivinei, palosul a retezat si virful muntelui'
Povestea de atunci noi o vedem acum aievea. De aici, de departe, nici nu-ti vine sa crezi ca ar fi fost altfel decit zmei, o Ileana Cosinzeana si un Fat-Frumos care reteza muntii, facindu-i mai frumosi pentru noi cei de astazi.
Dincolo de Salasu de Jos, drumul se asterne in serpuiri argi. Din loc in loc, pe linga gospodari i le satului, covoarele intinse de maci — rosii, albi si vinetii—cultivati pentru saminta lor, isi leagana podoaba florilor in adierea lina a vintului.
Ajunsi in Salasu de Sus drumetii au prilejul de a cerceta un interesant monument de arhitectura veche. Este vorba de vestigiile situate in zona de NE a comunei, unde se afla ruinele unei cetati feudale (secolele XIII—XIV), cu patru bastioane si cu urmele unui pod suspendat. Se mai afla aici si zidirile naruite ale unei biserici vechi. Mai vechi decit aceste vestigii, in apropiere, se afla.si urmele unor asezari romane in vecinatatea carora (in comuna si catre locul numit Sasa) s-au gasit doua tezaure monetare (dacice si romane).
Mergind pe sosea, intre Salasu de Sus si Nucsoara, se trece prin Malaiesti (550 m alt.), sat in care se afla ramasitele unei alte fortificatii feudale. Din comuna Salasu de Sus insa, fara a mai trece prin Malaiesti, se poate inca scurta drumul, folosind un sleau de caruta care, la 200—300 de metri dupa iesirea din comuna, se ramifica la drepta si, trecind peste piriul Salas si printre culturile agricole, ajunge la Nucsoara, in soseaua forestiera.
Nucsoara, sat al comunei Salasu de Sus, este situata la 637 m alt., pe versantul sudic al culmii ce face cumpana de ape dintre piraiele Salas si Nucsoara, primul afluent al Streiului si cel de al doilea, tributar al Riului Mare. Nucsoara este cea mai potrivita poarta de intrare catre unele dintre cele mai importante obiective turistice ale Muntilor Retezat (cabana Pietrele, lacul Pietrele, lacul Bucura, vf. Peleaga etc. ).
De la Nucsoara mai departe, calea catre cabana Pietrele foloseste drumul forestier care trece peste piriul Nucsoara pe un pod arcuit elegant peste vale. De la pod, pe o mare distanta (circa 4 km), drumul strabate, in urcus, O zona de goliste lipsita de padure; de aici, piscurile, culmile si custurile Retezatului ni se infatiseaza ca o deosebit de frumoasa vedere panoramica: culmea Galesului, vf. Valea Rea, Papusa si Peleaga, vf. Pietrele, Bucura si Retezatul.
La cantonul silvic din Poiana Cirnic se ajunge dupa ce se depaseste o zona impadurita cu arborii caracteristici subzonei padurilor mixte.
Dincolo de canton, drumul continua inca pe o scurta distanta dupa care traseul nostru urmeaza, la dreapta, o panta pietroasa ce suie pieptis prin padure. Dupa aproape o jumatate de ora de -la plecarea din Poiana Cirnic, ajungem intr-un luminis, situat la circa o ora de mers pina la cabana Pietrele. De aici se vede, jos in vale intre brazi, catre stinga, cascada Lolaia la care duce o poteca ciobaneasca; cararea aceasta coboara pina in firul vaii Pietrele (imediat in amonte de confluenta acesteia cu piriul Cheagului), trece apa si, urcind pe Picioru Galesului, ajunge la o stina. Din aceasta poteca, pe malul drept al vaii, se ramifica un hatas pe care, dupa 30—40 de pasi, ajungem in locul de unde, sub noi, se vad de aproape cele doua trimbe de apa, cu creasta de spuma, prin care, peste piept de stinca, cascada Lolaia se zvirle intr-un gildan de piatra dincolo de care valea Pietrele isi vede mai departe de drum.
Revenind la traseul marcat, ne continuam calea pe poteca ce sare din piatra in piatra, furisindu-se printre molizii care, pe aici, sint singurii stapini. Urcam apoi pe serpentinele din susul clinei de vale si intram apoi intr-o poiana in care blocurile de sfinca sint presarate ca ciupercile.
Depasind poiana, zarim curind cabana, strajuita de aceiasi colosi de piatra pe care i-am admirat cind ne aflam inca pe terasa din stinga piriului Nucsoara (nu se mai vede insa virful Retezat). Coborim in vale, traversam pe punte piriul Stinisoara si, luind-o catre dreapta, poposim intre acareturile cabanei Pietrele.
Cabana este situata pe versantul drept al vaii Stinisoara, nu departe de confluenta acesteia cu valea Pietrele; construita dupa ce un incendiu mistuise vechea cabana din aceasta zona si care purta numele vaii in care era amplasata, noua cabana a pastrat denumirea celei ce o precedase. In prezent, vara, capacitatea cabanei este sporita cu aproape 200 de locuri (corturi si casute de camping).
In continuarea drumului catre lacul Bucura, lasam in stinga cararea ce duce spre Nucsoara si, urcind malul din fata, o luam catre dreapta. Marcajul este condus de-a coasta, pe stinga vaii Pietrele, urcind usor prin padure. Coborind apoi oleaca si urcind dupa aceea, iesim dintre copaci. La liziera padurii, linga poteca, se afla refugiul de vinatoare Gentiana (1670 m alt.). In fata, valea Pietrele, lipsita acum de vegetatie arborescenta, ne lasa sa vedem, lamurit si pe un front larg, toate urmele care marturisesc'cit de puternica a fost pe aici actiunea glaciatiei cuaternare.

Ne continuam calea de-a lungul firului vaii, strabatind ingramadirea haotica de pietroaie, risipite pretutindeni, pe vale si pe versantii ei, de uriasul fluviu de gheata ce a alunecat cindva pe aici. Unul dintre acesti bolovani, Bordul Tomii (1890 m alt.), mare cit o casa, sta pravalit intr-o rina; inspre nord, sub o parte a steiului, se afla un spatiu liber care poate fi folosit ca adapost atunci cind noaptea sau vremea rea te-au prins pe drum.
Continuind urcusul, ajungem curind pe o terasa a caldarii glaciare in care se afla cuibarit lacul Pietrele (1990 m) un lac putin intins ca suprafata (circa 5000 m2) si cu o adincime ce nu depaseste un metru. De forma neregulat-circulara, lacul are, catre mal, o insula de jnepenis; pietroaiele tarmului sint colorate de mineralele pe care le contine apa, astfel incit lacul pare ca este incins cu un briu rosu.
Uneori, pe pajistea de linga lac, administratia cabanei Pietrele monteaza o tabara de corturi, amenajare deosebit de pretioasa pentru cazarea drumetilor ce cerceteaza aceste locuri.
Traversind emisarul lacului, ne continuam calea strabatind zone cu grohotis de bolovani mari si urcind din ce in ce mai pieptis, pe serpentinele ce incearca sa domoleasca cit de cit priporul versantului sudic al caldarii Pietrele, iesim la liman, la 2206 m alt., in larga sa de pe culmea dintre vf. Bucura si vf. Custura Bucurei, in Curmatura Bucurei, careia localnicii ii spun atit de sugestiv, „Secera Bucurei', denumire ce reda corect infatisarea seii.
Privelistea de care, petimp senin, ne putem bucura odata ajunsi aici, este de o rara frumusete, inspre sud se profileaza pe cer, virfuri si culmi, custuri ascutite si spinari lin ondulate, vai adinci pline de farmecul sever al jocului dintre umbra lor neagra si stralucirea luminii reflectata ici si colo de peretii de piatra, „ochiuri de mare' incremenite pe funduri de zanoage si pete de zapada ce dainuie inca la picioarele stincilor; iata atitea si atitea alte minuni peisagistice ce ni se infatiseaza privirii, basm din o mie si una de nopti tors de natura peste plaiurile pamintului romanesc.
Dominind cu autoritate acest fermecator peisaj, lacul Bucura ne trimite indemnul de a poposi pe malurile lui. O putem face dupa ce, plecati din Secera Bucurei, vom fi coborit pe serpentinele potecii croita pe versantul nordic al caldarii Bucura. Lacul Bucura, cel mai intins ca suprafata dintre lacurile glaciare ale Carpatilor este situat la poalele decanului de altitudine al piscurilor Muntilor Retezat, vf. Peleaga (2509 m). Aici, pe tapsanul de deasupra malului vestic al lacului, se afla ultimul semn al traseului marcat cu banda albastra si care ne-a condus din gara Baiesti si pina in zona centrala a Munti lor Retezat
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php .

Ghid de drumetie la munte * Situatii limita

SITUAŢII LIMITĂ

Cinci mari pericole în munţi

Ai două numere de urgenţă, 112 şi 0SALVAMONT (primul caracter e zero, nu litera O). Dacă nu ai semnal, urcă pe creastă.

FURTUNĂ. Trebuie să cobori cât de mult sub creastă. Dacă găseşti o grotă fără animale e perfect. Nu te adăposti sub un copac izolat. Fii atent să nu ai contact cu stânca. Nu purta obiecte metalice pe piele. Un turist polonez a murit lovit de fulger şi se pare că ar fi scăpat cu viaţă dacă nu purta un lănţişor.

NOAPTEA PE MUNTE. Dacă te rătăceşti şi se apropie noaptea, apelează salvatorii. Alege un loc de staţionare pe cât posibil ferit de intemperii. La temperaturi scăzute, membrii grupului trebuie să stea unii lângă alţii, ghemuiţi, copiii şi femeile de preferinţă în mijloc.

TRASEU PIERDUT. Când e ceaţă, încercaţi să mergeţi răsfiraţi. Astfel, dacă cel din faţă nu găseşte următorul marcaj, poate striga la cel din spate să rămână la precedentul marcaj. Dacă nu mai găseşti marcajul, ia-o la vale, dar evită grohotişurile şi pantele cu iarbă cu o înclinaţie mai mare de 40 de grade. Când dai de primul curs de apă, ţine-l în aval. Dacă e nevoie să-l traversezi, alege un loc unde albia e lată, apa puţin adâncă (sub genunchi), iar viteza curentului de apă – redusă.

ÎNTÂLNIRE CU URSUL. E bine să ştii că şi el e destul de speriat când te vede. Bateţi în retragere încet, cu faţa către animal, fără mişcări ample şi bruşte. Alegeţi o postură semighemuită, pentru ca animalul să vă perceapă ca fiind mai mic, în înălţime, faţă de el. Dacă sunteţi înalt şi staţi drept, vă poate lua drept un pretendent teritorial. Puteţi să îi distrageţi atenţia aşezând uşurel un pacheţel de mâncare care îi va distrage atenţia (nu îl aruncaţi spre el).

COLEG ÎN PRĂPASTIE. Gândeşte-te bine: nu te aventura să îl salvezi dacă nu eşti convins că poţi ajunge în siguranţă la el. Sună salvatorii şi coboară la el dacă se poate. Ai grijă însă să nu mişti pietre, acestea l-ar putea lovi. Dacă ajungi la el, nu îl mişca din loc, poate avea răni grave, iar tu îi poţi înrăutăţi starea. Dacă ai cunoştinţe de prim ajutor şi ştii că poate fi mişcat, du-l într-un loc sigur şi acoperă-l cu o pătură, sac de dormit, jachetă etc. Nu-i administra alcool şi ţine-l hidratat.

ATACAT DE ŞARPE. Şerpii sunt activi dimineaţa şi spre seară, în timpul zilei fiind ascunşi pentru a evita supraîncălzirea. Unele specii sunt active şi noaptea, când vânează. Nu muşcă decât dacă au fost călcaţi direct, sunt în imediata apropiere a cuibului sau se află în perioada de împerechere. De regulă, în muşcătura de apărare, şarpele foloseşte foarte puţin venin sau chiar deloc. În muşcătura de atac, cantitatea de venin inoculata poate fi însă destul de mare.

Înainte de a monta cortul sau a vă aşeza pătura de picnic, cercetaţi cu atenţie locul de campare, utilizând un băţ mai lung.
Dacă în cadrul grupului sunt cel puţin trei persoane, una dintre ele solicită ajutor. Procedura descrisă în continuare se aplică şi este eficientă numai imediat după muşcătură şi dacă aceasta s-a produs la nivelul piciorelor sau braţelor:
În primul rând, victima nu trebuie să se panicheze şi nici să se mişte. Ea va fi deplasată de însoţitori. Se evită astfel accelerarea fluxului sangvin şi dispersia veninului în ţesuturi. Persoana se pune în poziţia aşezat, cu spatele sprijinit de un copac sau de stâncă. Se identifică locul muşcăturii, care se prezintă sub forma a doua plăgi punctiforme, alăturate. Atenţie! Pot fi situaţii în care există o singură plaga punctiformă. Se aplică rapid un garou (confecţionat din elastic, curea, batic, bandană etc) deasupra rănii. Cu lama unui briceag sau cutter, dezinfectat în prealabil cu spirt sau prin expunere la flacără, faceţi două incizii, de câţiva milimetri, în X, cu intersecţia pe plaga punctiformă. Se stoarce sânge prin aceste incizii, dinspre zona depărtată către plagă. Cantitatea de sânge stoarsă poate fi de circa 100 ml. Se pansează şi se aplică comprese reci (ideal, cu gheaţă) în zona muşcăturii şi se scoate garoul.
În celelate situaţii, când din momentul muşcăturii până la aplicarea primului ajutor trec mai mult de 4-5 minute, victima nu mai este lăsată să se deplaseze. Se aplică comprese reci în zona muşcăturii. Victima se aşază pe o targă improvizată (pătură, scară de lemn, uşă etc) şi se transportă până la locul de contact stabilit cu salvatorii. Atenţie! Evacuarea de către grup se face numai în situaţia în care e posibilă deplasarea fără niciun pericol de cădere!
În timpul evacuării, compresele reci se schimbă cât mai des posibil şi se monitorizează continuu starea victimei. Din momentul muşcăturii, în funcţie de localizarea acesteia şi cantitatea de venin injectată, timpul maxim care poate trece până la administrarea eficientă a serului antivenin este de circa 6 ore.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Groapa de la Barsa *muntii Apuseni

Groapa de la Barsa
*Drumetie

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii Padiş – Cetăţile Ponorului. Este o depresiune de forma ovală, cu axa mare de 2 km, orientată pe direcţia NV-SE şi axa mică de 1 km. Partea de nord-est este constituită din roci impermeabile pe care izvorăsc şi curg câteva pârâiaşe care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.
Numită şi Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii ierboase dese cu aspect de mlaştina. Alături de aceasta, pădurea deasă, afinişurile, văile oarbe şi lipsa unor puncte de belvedere fac ca parcurgerea Gropii de la Barsa să devină o adevărată aventură.
În zonă există multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prăbuşit de mari dimensiuni (actualmente înierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apă negricioasă situat într-o dolină (Tăul Negru) şi mai multe peşteri. Cea mai mare cavitate subterană din zonă este Sistemul Zăpodie, din partea vestică a depresiunii, alcătuit din sectorul Zăpodie, cu un parcurs extrem de dificil, şi sectorul Neagra, situat în partea de est a depresiunii, care are o dezvoltare de aproape 4 km şi este de asemenea recomandat doar speologilor antrenaţi. Cele două sectoare comunică printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zăpodie - Neagra să atingă o dezvoltare de aproape 12 km.
O alta peşteră importantă este Gheţarul de la Barsa, a cărei intrare se află în partea nordică a depresiunii. Ea are o dezvoltare de 3.010 m şi face parte din acelaşi sistem de drenaj subteran cu precedenta, fără să se fi putut realiza până acum joncţiunea. Porţiunea de intrare este accesibilă şi prezintă gheaţă, mărimea blocului de gheaţă variind în funcţie de sezon.
Poteca marcată ce străbate Groapa de la Barsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apă potabilă se află în partea sudică, în apropierea intrării în sistemul Zăpodie - sectorul Neagra.
Două obiective turistice deosebit de importante situate în extremitatea sudică a Gropii de la Barsa, pe latura ce o separă de Valea Galbenei sunt: Gheţarul Focul Viu şi Piatra Galbenei.
Sursa:http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=67&Itemid=79&lang=ro

Misterul morții lui JFK, elucidat după aproape jumătate de secol? Noi teste susțin varianta că Lee Harvey Oswald a acționat singur

                                                                           
La 48 de ani de la lovitura primită de națiunea americană odată cu moartea președintelui John F. Kennedy, o echipă de istorici și foști membri ai Serviciilor Secrete americane au folosit tehnologii de ultimă oră pentru a demonstra, dincolo de orice îndoială, că Lee Harvey Oswald, asasinul lui J. F. Kenedy, a acționat singur, potrivit Daily Mail.
 Cele câteva secunde în care s-a petrecut totul au dat naștere la analize elaborate, discuții și teorii care mai de care mai neobișnuite care s-au întins pe decenii întregi și care au încercat să explice momentul asasinării lui JFK.
 Max Holland, istoric și jurnalist american, a căutat ani de zile locul de unde ar fi fost tras focul de armă care l-a ucis pe JFK. Echipa condusă de Holland a folosit tehnologii digitale de ultimă oră pentru a analiza fiecare detaliu dintr-o serie de filmări înregistrate de amatori în ziua de 22 noiembrie 1963.
În urma analizei și a comparațiilor dintre diferitele imagini surprinse de amatori, echipa lui Holland a putut reconstitui cea mai clară perspectivă asupra evenimentului. Echipa urmează să-și prezinte rezultatele în cadrul unei emisiuni care urmează să fie difuzată pe postul TV National Geographic.
Oswald, principalul suspect în cazul morții lui JFK, a fost la randul său asasinat de un patron de club din Dallas, chiar pe holurile poliției din oraș. La aceea vreme, Lee Harvey Oswald lucra într-o clădire ce oferea o vizibilitate perfectă spre locul pe unde trecea parada prezidențială.


Sursa:http://www.b1.ro/stiri/eveniment/misterul-mor-ii-lui-jfk-elucidat-dupa-aproape-jumatate-de-secol-noi-teste-sus-in-varianta-ca-lee-harvey-oswald-a-ac-ionat-singur-15406.html

Ghid de drumetie la munte *Respiro

RESPIRO

Pauze dese, cu faţa spre vale

La fiecare oră de traseu, ia o pauză de 5-10 minute. Poţi zăbovi în picioare, dar şi aşezat. Pauzele lungi, în care poţi lua masa, se fac la fiecare 4-5 ore de mers. Nu uita să stai cu faţa la vale, te oxigenezi bine, respiri mai uşor.
“Am văzut fete coborând în salturi. E riscant, poţi călca pe o piatră mobilă şi dus eşti. Grăbeşte-te încet şi ia cu tine beţe de schi, te vor ajuta mai ales la coborâre.”
DAN VASILESCU, alpinist

Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Tatarastii de Sus #4

Tatarastii de sus
de Cicerone Ionitoiu
#4

 De la Ştefan cel Mare, flacăra a sărit pe râul Teleorman, în comuna Tătărăştii de Sus, aşezată pe şoseaua Alexandria-Piteşti. Aici revolta a cuprins sute de ţărani, care-exasperaţi de cum fuseseră jefuiţi de autorităţile comunale-au pus mâna pe topoare, furci, ciomege şi au mers la sfatul popular, unde au intrat cu forţa, au devastat, au bătut pe primar, (pe) agentul agricol, şi au ajuns la gospodăria colectivă, pe care de asemenea au devastat-o, luându-şi cererile de înscriere. Au pus şi foc la hârtii.
 La faţa locului a fost chemată armata-care, cu ajutorul securităţii, au deslănţuit teroarea începând cu 25 Ianuarie 1961, când a început revolta, până au reuşit să aresteze circa 50 de persoane-bărbaţi, femei şi copii-reuşind să bage frica în ceilalţi. Arestaţii au fost duşi la securitate, chinuiţi si condamnaţi.
Printre ei s'au reţinut:
Anghel Măria-zisă Carasa, n .2-02-1936, condamnată la 36 luni.
Armeanca Şt. Anton, n.4-11-1907, socotit între capii revoltei, cond.(amnat) 60 luni.
Armeanca I. Gherghina, n.16-07-1915, a fost condamnată la 36 luni.
Armeanca Hvlănău, n.7-10-1904, a fost condamnat la 48 de luni.
Armeanca Şt. Stan, născut 20-06-1935, a fost condamnat la 60 de luni.
Bleşoiu Gh.Nedelea, născut 20-02-1932, a fost condamnat la 60 de luni.
Călinescu M. Florea a lui Vărzăroaie, n.6-07-1940, a fost condamnat la 48 luni
Constantin V.Ilie-zis Pârlea, a fost condamnat la 48 de luni.
Duţă Şt. Badea,.născută pe 16-05-1931, a fost condamnată la 48 de luni.
Ion P. Dumitra, născută în 1937, a fost condamnată la 36 luni.
Ioniţă S. Constanţa, născută în 1928, a fost condamnată la 36 luni.
Ivan O. Marin, n.2-08-1935, a fost condamnat la 48 de luni.
Mincă I. Stana, născută 28-03-1925, a fost condamnată la 36 luni.
Niţulescu M. Stancu, născut 14-10-1897, a fost condamnat la 48 de luni.
Nistor D. Dumitru; n.25-03-1912 a fost condamnat la 48 luni.
Nistor Nat. Ion, n.4-01-1935, zis al lui Florea lui Bălan, cond.(amnat) 48 de luni.
Pecie P. Badea, n.5-09-1920, a fost condamnat la 48 de luni.
Pecie I. Constantin, născut 19-08-1927, a fost condamnat la 36 luni.
Pleşoiu Gh. Ion al lui Dobreanu, n.2-06-1940, a fost condamnat la 36 luni.
Pleşoiu T. Iancu, născut 9-03-1914, a fost condamnat la 48 de luni.
Raicu N. Dănilă,.născut 10-10-1918, a fost condamnat la 48 luni.
Tudor R. Ion-zis Nicu Vâlcu, născut 2-10-1915, a fost condamnat la 48 de luni.
Vâlcu R. Stancu, născut 5-12-1910, a fost condamnat 48 de luni.
Vişan Nat. Constantin, născut 24-09-1935, a fost condamnat la 48 luni.
Vişan Gh. Ion-zis Gentilu, născut 15-12-1924, a fost condamnat 48 de luni.
Zăbavă D. Eleonora, născută 1-08-1933, a fost condamnată la 36 luni.
Mihai C.Ilie-zis Codi, născut 20-04-1923, a fost condamnat la 48 de luni.
 Numărul arestaţilor a fost mult mai mare, după cum şi distrugerile de la colectiv şi sfatul popu¬lar au fost tot mari. Condamnaţii au fost duşi la lagările de muncă forţată pentru exterminare din Băl¬ţile Dunării.
NEGRENI
 Comună situată pe pârâul Doară-afluent al râului Teleorman, la vest de Siliştea, a cunoscut fră¬mântările ce au condus la revolta din 22 Ianuarie 1961-când ţăranii înfuriaţi s'au repezit asupra sfatului popular ca să-şi ceară restituirea adeziunilor şi a pământurilor luate cu forţa. A intervenit armata şi s-au făcut arestări.
Printre cei vreo 15 duşi la securitate s'au numărat şi:
CORBEANU B. Radu, născut 14-09-1896, care a fost condamnat la 60 luni.
DUICĂ M. Ion, născut 12-07-1923, condamnat la 48 luni.
MITREA C. lon, născut 6-10-1886, arestat la 75 ani ,condamnat la 48 luni.
PASCU B. Florea, născut 5-03-1919, a fost condamnat la 48 luni.
SPERIATU M. Constantin, .născut 20-07-1914, a fost condamnat 48 luni.
STANCU M. Stana, năsutâ 4-03-1906, a fost condamnată la 24 luni.
 ZGORCEA Şt. Alexandru, născut pe 30-12-1931, a fost condamnat la 48 luni.
POTLOGI -TITU
În comuna Potlogi, situată puţin la sud de Titu, au fost de asemeni nemulţumiri, manifestate pe data de 25 Ianuarie 1961-în aceiaşi perioadă când erau marile frământării de la vecinii lor din Vişina.
 A fost arestat BAICU Gh. Gheorghe, născut pe 22-07-1900-şi condamnat 48 luni, iar ZĂVO-IANU A. Nicolae, născut pe 1-02-1921, care a pătruns în Sfat să ceară restituirea adeziunii luate forţat şi a lovit pe preşedintele sfatului, a primit 48 de luni de muncă forţată.
COSTEŞTII DIN VALE
În luna Februarie I96I au fost mişcări şi în această comună aşezată lângă Titu. A intervenit secu¬ritatea, şi-printre cei ce cereau restituirea adeziunilor-s'au văzut arestaţi următorii:
BUZESCU M. Vasilica, născută 7-05-1931-în fruntea celor ce voiau să distrugă colectivul, a primit 36 luni de munca forţată;
CRISTEA Gh. Ion-zis Zăvoianu, născut 8-05-1909, a fost condamnat la 48 luni;
 PRODAN T.Gheorghe,.născut 1932, a fost condamnat tot la 48 luni.
MĂRCEŞTI -TITU
 Aşezată pe râul Ialomiţa, la nord de Titu, comuna Mărceşti a cunoscut frământările revoltei ce cuprinsese regiunea în Ianuarie-Februarie 1961. Sătenii s'au adunat, au făcut un comitet si au acţionat pentru adunarea ţăranilor la Sfatul popular, unde au solicitat cererile de înscriere, în vederea desfiinţării colectivului.
Au fost arestaţi-printre alţii-şi:
MARIN Şt. Ilie, născut 11-06-1931, a fost condamnat la 48 luni;
 MANEA N. Dumitru, născut 30-03-1902, a fost condamnat 36 luni: MĂRIA C. Gheorghe, născut 13-09-1916, a fost condamnat la 36 luni; GEORGESCU T. Gheorghe,.născut 15-09-1926, condamnat la 36 luni; MIHAI Gr. Aurică, născut 19-05-1904, a fost condamnat 48 luni; MIHAI C. Gheorghe, născut 3-05-1903, a fost condamnat 36 luni; MIHAI D. Lăzărică,,nâscut 13-06-1906, a fost condamnat la 24 luni; PÂRVU Şt. Elena, născută pe 11-04-1927, a fost condamnată 24 luni; ŞTEFAN C. Elena, născută 3-10-1921, a fost condamnată la 36 luni.
SLOBOZIA -TITU
Ş i din această comuna au arestat ţărani care cereau să li se restituie adeziunile de înscriere în co¬lectiv, luate forţat. Printre arestaţi s'au numărat:
IORGA N. Enache, născut 6-02-1936, condamnat la 48 de luni pentru că a redactat un manifest cerând ţăranilor sâ se răscoale împotriva colectivizării.
 IORGA Petre, născut 7-11-1897, a fost condamnat la 48 luni pentru îndemn la revoltă şi insul¬tarea conducătorilor colectivului pentru excrocheriile făcute .
OLTUL SE ÎNROŞEŞTE
 Pe stânga Oltului, de la vărsarea pârâului Cungrea în Olt până la Drăgăneşti, sfârşitul lui 1960 şi începutul anului 1961 au cunoscut revoluţii de o aşa amploare că oamenii credeau că le-a venit sfârşitul, şi în disperare s'au apărat împotriva barbariei deslănţuitâ de neomul Scorniceştiului.
 Cucuieţi, un sat mai mare, aşezat la gura pârâului, era din ce în ce mai mult ameninţat şi călcat de sbiri, ca să le dea pământul. S'au gândit câ ar avea o salvare dacă s'ar adresa Bucureştiului, unde aveau şi ei un om din partea locului. Au făcut un memoriu cerând retragerea din colectiv, deoarece nu este bine. Dela Slatina a venit poruncă să caute „instigatorii". De vreo 2 ani satele fuseseră golite de capetele aruncate prin puşcării; acum au mai găsit, cu ajutorul celor vânduţi, „rămăşiţele chiaburimii". Au arestat dintre ei pe: Andronescu Gh. Marin, născut pe 29-12-1921, şi pe Andronie, născut pe 1-09-1929, care făcuseră memoriu cerând retragerea din colectiv, şi cărora le-au dat câte 48 luni de muncă forţată. Nu a scăpat nici Moraru C. Mircea, născut pe 20-06-1913, care era bănuit că i-ar fi instigat-şi care a luat tot 48 luni, după chinuri.
OPORELU
 Satul Băiculeşti, aparţinând de Oporelu-din valea Tesluiului, a pus mâna pe furci şi topoare, re-pezindu-se asupra colectivului. Securitatea a intervenit în forţă, au tras şi au împuşcat pe ţăranul Nătărău Ion-zis Codreanu. Le era frică să nu se întindă focul asupra Scorniceştiului. Printre zecile de arestări s'au numărat ţăranii Cristea Ion din satul Beria Mare şi Burciu Gheorghe din Oporel, care-bine bătuţi-au intrat forţat în colectiv. Erau ţăranii vânaţi de miliţieni, aduşi la sfat, unde-după chinuri-terminau iscălind intrarea în colectiv.
VÂLCELE
Dacă au reuşit oprirea răzmeriţei spre Scorniceşti n'au putut-o stăvili spre sud, unde s'a întins pâ¬nă la Drăgăneşti de Olt.
 Din ajunul sărbătorilor Crăciunului, timp de aproape două luni au fost zilele pătimirii ce s'au aş¬ternut asupra satelor ce formau această comună, precum Miceşti, Dealul Mare, Liceşti Măndineşti, sau comuna Bărcăneşti.
 Oamenii nu mai aveau linişte. Cu toate că noroiul era până la osia căruţei, maşinile cărau acti¬vişti până unde puteau, şi apoi îi lăsau să se descurce singuri escaladând dealurile lutoase. Fugeau de acasă, lăsau femeile cu copii, dar degeaba. Reuşiseră să'i facă să nu le tihnească sărbătorile. Când se întorceau acasă găseau cepul la butoi scos, porcul înjumătăţit sau de loc.
 Cei râmaşi trebuiau să suporte şi bătăile barbarilor. Printre aceştia erau muncitori îmbrăcaţi miliţieni, tractorişti şi- bineînţeles-ostaşi ai regimului popular. Satele nu dormeau, nu puteau dormi; făceau zi şi noapte de veghe, şi clopotele erau în stare de alarmă. Copii nu se mai duceau la şcoală, fiindcă se zvonise că vor fi luaţi ostateci până la venirea părinţilor să iscălească.
 Printre „lămuritori" se aflau Tivic Matei-primul secretar al partidului de 1a or.(aşul) Slatina- şi mai-marele lui de la Bucureşti, Ilie Verdeţ, ce-şi luase nevastă de viţă din Scorniceşti, şi care-şi servea cumnatul în muncă .
 Dar în seara de 14 Ianuarie 1961 au apărut forţe ca pe timp de război-şcoală de miliţie din Drăgăşani-şi a doua zi în zori au început asaltul. Peste 15 camioane se opriseră la marginea satului, de unde nu mai puteau înainta. Pe jos au pornit asaltul. Nici nu se luminase de ziuă-la 6 dimineaţa pe Marin Ilie Petcu l-au luat în cămaşe şi izmană. După el a pornit nevasta gravidă cu al cincelea copil, a sărit şi fratele Radu şi alţi ţărani, şi-au reuşit să-1 scape din ghiarele barbarilor; încă nu se luminase de ziuă şi lumea alarmată s'a pierdut prin văi. Pe drum trece Marin Liciu-zis Micu. Activistul strigă „trage în el, câ-i chiabur !" şi prima victimă cade în noroi.
Clopotele încep să tragă nu numai în Vâlcele, ci şi în comuna vecină, în Izvoarele. Ţăranii se adună la podul de pe pârâul Iminog şi opun rezistenţă. Trupele dau înapoi.
 În satul Olteni vânătoarea continuă. În dreptul sfatului este împuşcat Ion BRĂILEANU, un alt „chiabur", care are ca avere ciocanul şi nicovala, fiind fierarul satului-care voia sa se retragă din co¬lectiv. Cade şi al treilea mort, Pavel PĂDUŢ, ţăran sărac, dornic să lucreze liber. Forţele se retrag „victorioase"-cu trei morţi. Pleacă să se odihnească.
 Pe 1 Februarie revin în forţă. Primul obiectiv este atins, prin ocuparea clopotniţei, şi apoi începe vânătoarea. În sat nu auzi decât strigăte de „ajutor !". Uşile sunt sparte şi se intră în case, căutându-se prin toate ungherele, prin beciuri, poduri si magazii. Se începe arestarea.
Prima victimă, Elena PETCU, ridicată gravidă în locul bărbatului, dusă la „sfat" şi bătută să spună unde-i bărbatul. Nu ştie. Iar bătută şi încărcată în camion pentru Piteşti, unde o aşteaptă alte chinuri.
Maria BĂLOSU, bătrână, piele şi os, arestată, bătută la „Sfat" şi la Piteşti, ca sâ spună unde îi este bărbatul. Dar acesta îi murise; putrezise în pământ.
 Copii, femei şi bărbaţi au încărcat în camioane, şi i-au dus la Piteşti, la alte chinuri „ştiinţifice". Printre zecile de arestaţi, după ce au trecut prin „fabrica" de la Piteşti, (unii) au fost condamnaţi şi trimişi la munca forţată de exterminare.
Printre ei erau:
BĂRBUŞ S. Ion, născut în 1924. A fost condamnat la 48 de luni.
BĂLOSU D. Ion, n.1925, condamnat la 60 de luni.
BĂLOSU D.Măria, născută 1938, condamnată la 24 luni.
FLORESCU Constantin, condamnat la 2 ani, a murit închis-din cauza torturilor.
FLORESCU I. Ilie, născut în 1925, a fost condamnat la 48 de luni.
MÂNDRUŢĂ Florea, născut în 1916, a fost condamnat la 48 de luni.
TAIFAS I. Marin, născut în 1942, a fost condamnat la 24 luni.
VLAD N. Mircea, născut în 1924, condamnat 48 de luni.
BURCĂ Radu-învăţătorul satului, care nu participase la nici o acţiune, a fost arestat şi el, fiind un pericol pentru regimul comunist.
Şi în sat au rămas forţele armate, ca să păstreze liniştea.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0034]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti

Ghid de drumetie la munte*Hrana si apa

HRANĂ ŞI APĂ

Nu mânca grăsimi înainte de plecare

În dimineaţa dinainte de tură evită grăsimile. Refuză salamul, şunca, ouăle. Poţi lua o masă cu brânzeturi uşoare, felii cu dulceaţă ori brânză topită, alături de un ceai îndulcit cu miere. Un alt “meniu” indicat e sana cu fulgi de porumb, de pildă. Ar fi bine să o lăsaţi mai moale cu cafeaua şi ţigările.
Pentru drum, un pacheţel mic şi bogat în calorii. Lactatele sunt bune, dar e destul de greu şi riscant să iei iaurtul cu tine (se strică). Caşcavalul e mai puţin perisabil, îl poţi mânca cu roşii, ardei. Ceapa şi usturoiul sunt excelente pe munte.
Ia cu tine şi fructe uscate, alune şi nuci. Sunt uşoare şi au destule calorii. Dintre fructele proaspete, cele mai bune sunt merele. Pune în rucsac biscuiţi, ciocolată, glucoză, eugenii.
Conservele, pateurile sunt mai mult de rezervă, pentru situaţiile în care eşti nevoit să poposeşti în plus.
Este riscant să bei apă direct din izvor, aşa că ia apă la tine. Nu trebuie să te împovărezi cu prea multă: 250 de mililitri pe oră este de ajuns pentru băut.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Stana Rosiile-Lacul Verde-Lacul Carja-Lacul Mija-Statia teleferic Parangul Mic*muntii Parang

30. Stina Rosiile - Lacul Verde - lacul Cirja - lacul Mija - statia teleferic Paringul Mic

Marcaj: Stina Rosiile - saua Izvorul (nemarcat); saua Izvorul - statia teleferic (banda rosie)                            
Timp: 5¾ -7 ore.                                                        

Traseu interzis iarna (pericol de avalanse)


Din mijlocul caldarii Rosiile se pot parcurge o serie de trasee frumoase spre zonele de abrupt si spre lacurile glaciare risipite in caldarile vecine.
Plecam de la stina Rosiile (1925 m alt.) spre nord, pe linga tancul de piatra captusit cu tabla de aluminiu. Incepem urcusul domol catre stinga, pe coasta muntelui Slivei. Gasim destul de usor firul unei poteci ciobanesti care urca constant, trece pe linga un loc stincos si strabate apoi o pajiste incli-nata, presarata cu lespezi. Catre 1950 m alt., poteca incepe un urcus mai direct pe o serpentina larga, spre stinga, si se pierde pe pajiste. Remarcam in dreapta si mai jos un tanc inalt care strajuieste povirnisul spre valea Rosiile. Cu circa 150 m inatinte de a ajunge la acest tanc poteca se abate in stinga (momii) si iese pe muchia Sliveiului, intr-o sa, la 2090 m alt. Timp: 35 minute.
Parasim saua marcata cu o momiie si coborim pe poteca foarte clara de pe versantul nord-vestic al muntelui Slivei. Coborim circa 40 m diferenta de nivel pe poteca, depasim o serpentina si in locul unde poteca se intoarce spre stinga evitam o ramificatie la dreapta. Aceasta poteca duce la stina Slivei. Raminind la inaltimea potecii de pe muntele Slivei, traversam in usoara coborire un ,,cimp' de grohotisuri raspindite haotic pe coasta, apoi ne strecuram pe fata inierbata, traversam ripa unui vilcel (1960 m alt.) si ajungem intr-o poienita. Continuam itinerarul pe directia 45° la stinga, pe linga stincile pragului glaciar. Momii. Dupa urcus ajungem pe tapsanul invadat de jnepeni. Din micul luminis inconjurat de jnepeni coborim pe o lasatoare' linga lacul Slivei, ale carui maluri sint mlastinoase. In spatele unei bariere de jnepeni se ascunde Lacul Mic, iar mai sus, pe fisia ulucului cuibarit sub peretii Sliveiului, se etaleaza apele celui mai frumos lac de aici, Lacul Verde. Pina la lacul Slivei: 1-1¼ ora.
Traversam toata caldarea Sliveiului pe pajiste, sarind peste micile piraie ce se infiripa, si urcam spre treapta glaciara care infunda valea spre nord-vest. Dupa un urcus moderat ajungem in causul unde se ascunde lacul Cirja (2115 m alt.), ultima farima de culoare la poalele celui mai arid tinut: Cirja -Mija. Pentru a razbi pe creasta trebuie sa mergem mai intii circa 150 m pe directia nord-nord-vest si apoi sa incepem un urcus greu spre nord, pe muchia ce desparte caldarea cu lacul Cirja de cea cu Lacul Inghetat. Sintem obligati sa alegem cu atentie calea pe linga sirurile de lespezi, pe coasta unde predo-mina iarba. Pe masura ce ne departam de custura Cirjei, terenul este mai liber de stincarii. Cu efort mare ajungem pe cumpana culmii care desparte cele doua caldari, la 2280 m alt. In caldarea cu Lacul Inghetat vedem inca un lac mai mic. Aceasta treapta glaciara este suspendata si izolata prin abrupturi de caldarea principala Slivei. Continuam drumul pe culme spre nord-vest si atingem curind platoul inalt al muntelui Mija, la 2370 m alt. Virful Mija se afla in apropiere, spre dreapta, la 2390 m alt. De pe platou - priveliste grandioasa asupra marilor abrupturi nordice intinse de la Stoienita la Gruiul si Gheresul, precum si asupra caldarilor Slivei, Burtan, Pirleele, Mija. Timp: 2½ -3¼ ore.
Din vf. Mija revenim spre sud-est circa 300 m, pina in apropierea stincilor cu care incepe custura Cirjei. De la cota 2370 m pornim spre nord-nord-vest, pe platoul in usoara coborire, si dupa circa 300 m reperam o stiva de lespezi, ,,Omul de piatra' de pe Mija (2330 m alt.). Platoul coboara, se in-gusteaza treptat si locul terenului ierbos este luat de stincarii. La inceputul coboririi accentuate ne plasam putin pe versantul estic, trecem pe sub un prim briu de piatra si cotim treptat pe brina spre dreapta, pina pe cumpana ingusta. Aici coboara abrupt un prag de piatra, avind insa citeva mici polite cu iarba, pe care ne strecuram pentru a ajunge jos, pe o sa frumoasa. Saua pe care ajungem cu efort se ridica la 2220 m alt. Dupa un scurt popas continuam coborirea pe muchia Zavoielelor, trecem printr-o strunga (2190 m alt.) si continuam coborirea pe muchia lipsita de stinci, tapisata cu ierburi si cu pilcuri de jnepeni. Trecem la inaltime prin dreptul lacului Mija, care se vede jos, in dreapta, si la capatul crestei Zavoiele coborim in dreapta, catre morena care inchide lacul spre nord. De aici, lasind rucsacul, coborim citeva zeci de metri pina la malul acestui lac (1980 m alt.) inconjurat de cele mai aspre povirnisuri. Timp: 3¾ -4¾ ore.
Dupa popas revenim la marginea caldarii, luam rucsacul si coborim citeva zeci de metri pe sub peretele din stinga, iesind pe fruntea terminara a crestei Zavoielelor. Trecem la stinga pe sub pragurile stin-coase, prin poienite cu izvoare si prin terenuri mustind de apa, si ajungem la firul vaii care se formeaza in caldarea Seaca Cirjei (1885 m alt.). Mai sus, pe coasta, se afla un bordei al tirlei Cirja. Spre vest, pe coasta, se vede un alt bordei care sta la inceputul uriei poteci foarte bine conturate spre creasta principala, la nord de vf. Cirja. Trecem pe linga acesta (1945 m alt.) si urcam sustinut pe flancul cal-darii. Dupa o serpentina, poteca isi reia directia spre nord-vest si iese in saua Izvorul (2050 m alt.). Aici intilnim poteca traseelor 2 si 7 (banda rosie). Timp: 4¼ -5½ ore.
In continuare, spre statia superioara a telescaunului Paringul Mic (1685 m alt.), urmarim descrierea traseului 7 (ultima parte). Din saua Izvorul pina in punctul terminus al traseului: 50-60 minute.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/Muntii-Paring-Trasee-turistice35642.php