luni, 3 iunie 2013

Ghid de drumetie la munte * Situatii limita


SITUAŢII LIMITĂ

Cinci mari pericole în munţi

Ai două numere de urgenţă, 112 şi 0SALVAMONT (primul caracter e zero, nu litera O). Dacă nu ai semnal, urcă pe creastă.

FURTUNĂ. Trebuie să cobori cât de mult sub creastă. Dacă găseşti o grotă fără animale e perfect. Nu te adăposti sub un copac izolat. Fii atent să nu ai contact cu stânca. Nu purta obiecte metalice pe piele. Un turist polonez a murit lovit de fulger şi se pare că ar fi scăpat cu viaţă dacă nu purta un lănţişor.

NOAPTEA PE MUNTE. Dacă te rătăceşti şi se apropie noaptea, apelează salvatorii. Alege un loc de staţionare pe cât posibil ferit de intemperii. La temperaturi scăzute, membrii grupului trebuie să stea unii lângă alţii, ghemuiţi, copiii şi femeile de preferinţă în mijloc.

TRASEU PIERDUT. Când e ceaţă, încercaţi să mergeţi răsfiraţi. Astfel, dacă cel din faţă nu găseşte următorul marcaj, poate striga la cel din spate să rămână la precedentul marcaj. Dacă nu mai găseşti marcajul, ia-o la vale, dar evită grohotişurile şi pantele cu iarbă cu o înclinaţie mai mare de 40 de grade. Când dai de primul curs de apă, ţine-l în aval. Dacă e nevoie să-l traversezi, alege un loc unde albia e lată, apa puţin adâncă (sub genunchi), iar viteza curentului de apă – redusă.

ÎNTÂLNIRE CU URSUL. E bine să ştii că şi el e destul de speriat când te vede. Bateţi în retragere încet, cu faţa către animal, fără mişcări ample şi bruşte. Alegeţi o postură semighemuită, pentru ca animalul să vă perceapă ca fiind mai mic, în înălţime, faţă de el. Dacă sunteţi înalt şi staţi drept, vă poate lua drept un pretendent teritorial. Puteţi să îi distrageţi atenţia aşezând uşurel un pacheţel de mâncare care îi va distrage atenţia (nu îl aruncaţi spre el).

COLEG ÎN PRĂPASTIE. Gândeşte-te bine: nu te aventura să îl salvezi dacă nu eşti convins că poţi ajunge în siguranţă la el. Sună salvatorii şi coboară la el dacă se poate. Ai grijă însă să nu mişti pietre, acestea l-ar putea lovi. Dacă ajungi la el, nu îl mişca din loc, poate avea răni grave, iar tu îi poţi înrăutăţi starea. Dacă ai cunoştinţe de prim ajutor şi ştii că poate fi mişcat, du-l într-un loc sigur şi acoperă-l cu o pătură, sac de dormit, jachetă etc. Nu-i administra alcool şi ţine-l hidratat.

ATACAT DE ŞARPE. Şerpii sunt activi dimineaţa şi spre seară, în timpul zilei fiind ascunşi pentru a evita supraîncălzirea. Unele specii sunt active şi noaptea, când vânează. Nu muşcă decât dacă au fost călcaţi direct, sunt în imediata apropiere a cuibului sau se află în perioada de împerechere. De regulă, în muşcătura de apărare, şarpele foloseşte foarte puţin venin sau chiar deloc. În muşcătura de atac, cantitatea de venin inoculata poate fi însă destul de mare.

Înainte de a monta cortul sau a vă aşeza pătura de picnic, cercetaţi cu atenţie locul de campare, utilizând un băţ mai lung.
Dacă în cadrul grupului sunt cel puţin trei persoane, una dintre ele solicită ajutor. Procedura descrisă în continuare se aplică şi este eficientă numai imediat după muşcătură şi dacă aceasta s-a produs la nivelul piciorelor sau braţelor:
În primul rând, victima nu trebuie să se panicheze şi nici să se mişte. Ea va fi deplasată de însoţitori. Se evită astfel accelerarea fluxului sangvin şi dispersia veninului în ţesuturi. Persoana se pune în poziţia aşezat, cu spatele sprijinit de un copac sau de stâncă. Se identifică locul muşcăturii, care se prezintă sub forma a doua plăgi punctiforme, alăturate. Atenţie! Pot fi situaţii în care există o singură plaga punctiformă. Se aplică rapid un garou (confecţionat din elastic, curea, batic, bandană etc) deasupra rănii. Cu lama unui briceag sau cutter, dezinfectat în prealabil cu spirt sau prin expunere la flacără, faceţi două incizii, de câţiva milimetri, în X, cu intersecţia pe plaga punctiformă. Se stoarce sânge prin aceste incizii, dinspre zona depărtată către plagă. Cantitatea de sânge stoarsă poate fi de circa 100 ml. Se pansează şi se aplică comprese reci (ideal, cu gheaţă) în zona muşcăturii şi se scoate garoul.
În celelate situaţii, când din momentul muşcăturii până la aplicarea primului ajutor trec mai mult de 4-5 minute, victima nu mai este lăsată să se deplaseze. Se aplică comprese reci în zona muşcăturii. Victima se aşază pe o targă improvizată (pătură, scară de lemn, uşă etc) şi se transportă până la locul de contact stabilit cu salvatorii. Atenţie! Evacuarea de către grup se face numai în situaţia în care e posibilă deplasarea fără niciun pericol de cădere!
În timpul evacuării, compresele reci se schimbă cât mai des posibil şi se monitorizează continuu starea victimei. Din momentul muşcăturii, în funcţie de localizarea acesteia şi cantitatea de venin injectată, timpul maxim care poate trece până la administrarea eficientă a serului antivenin este de circa 6 ore.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Groapa de la Barsa *muntii Apuseni


Groapa de la Barsa
*Drumetie

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii Padiş – Cetăţile Ponorului. Este o depresiune de forma ovală, cu axa mare de 2 km, orientată pe direcţia NV-SE şi axa mică de 1 km. Partea de nord-est este constituită din roci impermeabile pe care izvorăsc şi curg câteva pârâiaşe care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.
Numită şi Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii ierboase dese cu aspect de mlaştina. Alături de aceasta, pădurea deasă, afinişurile, văile oarbe şi lipsa unor puncte de belvedere fac ca parcurgerea Gropii de la Barsa să devină o adevărată aventură.
În zonă există multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prăbuşit de mari dimensiuni (actualmente înierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apă negricioasă situat într-o dolină (Tăul Negru) şi mai multe peşteri. Cea mai mare cavitate subterană din zonă este Sistemul Zăpodie, din partea vestică a depresiunii, alcătuit din sectorul Zăpodie, cu un parcurs extrem de dificil, şi sectorul Neagra, situat în partea de est a depresiunii, care are o dezvoltare de aproape 4 km şi este de asemenea recomandat doar speologilor antrenaţi. Cele două sectoare comunică printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zăpodie - Neagra să atingă o dezvoltare de aproape 12 km.
O alta peşteră importantă este Gheţarul de la Barsa, a cărei intrare se află în partea nordică a depresiunii. Ea are o dezvoltare de 3.010 m şi face parte din acelaşi sistem de drenaj subteran cu precedenta, fără să se fi putut realiza până acum joncţiunea. Porţiunea de intrare este accesibilă şi prezintă gheaţă, mărimea blocului de gheaţă variind în funcţie de sezon.
Poteca marcată ce străbate Groapa de la Barsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apă potabilă se află în partea sudică, în apropierea intrării în sistemul Zăpodie - sectorul Neagra.
Două obiective turistice deosebit de importante situate în extremitatea sudică a Gropii de la Barsa, pe latura ce o separă de Valea Galbenei sunt: Gheţarul Focul Viu şi Piatra Galbenei.
Sursa:http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=67&Itemid=79&lang=ro








duminică, 2 iunie 2013

Misterul morții lui JFK, elucidat după aproape jumătate de secol? Noi teste susțin varianta că Lee Harvey Oswald a acționat singur



                                                                           
La 48 de ani de la lovitura primită de națiunea americană odată cu moartea președintelui John F. Kennedy, o echipă de istorici și foști membri ai Serviciilor Secrete americane au folosit tehnologii de ultimă oră pentru a demonstra, dincolo de orice îndoială, că Lee Harvey Oswald, asasinul lui J. F. Kenedy, a acționat singur, potrivit Daily Mail.
 Cele câteva secunde în care s-a petrecut totul au dat naștere la analize elaborate, discuții și teorii care mai de care mai neobișnuite care s-au întins pe decenii întregi și care au încercat să explice momentul asasinării lui JFK.
 Max Holland, istoric și jurnalist american, a căutat ani de zile locul de unde ar fi fost tras focul de armă care l-a ucis pe JFK. Echipa condusă de Holland a folosit tehnologii digitale de ultimă oră pentru a analiza fiecare detaliu dintr-o serie de filmări înregistrate de amatori în ziua de 22 noiembrie 1963.
În urma analizei și a comparațiilor dintre diferitele imagini surprinse de amatori, echipa lui Holland a putut reconstitui cea mai clară perspectivă asupra evenimentului. Echipa urmează să-și prezinte rezultatele în cadrul unei emisiuni care urmează să fie difuzată pe postul TV National Geographic.
Oswald, principalul suspect în cazul morții lui JFK, a fost la randul său asasinat de un patron de club din Dallas, chiar pe holurile poliției din oraș. La aceea vreme, Lee Harvey Oswald lucra într-o clădire ce oferea o vizibilitate perfectă spre locul pe unde trecea parada prezidențială.


Sursa:http://www.b1.ro/stiri/eveniment/misterul-mor-ii-lui-jfk-elucidat-dupa-aproape-jumatate-de-secol-noi-teste-sus-in-varianta-ca-lee-harvey-oswald-a-ac-ionat-singur-15406.html

Ghid de drumetie la munte *Respiro


RESPIRO

Pauze dese, cu faţa spre vale

La fiecare oră de traseu, ia o pauză de 5-10 minute. Poţi zăbovi în picioare, dar şi aşezat. Pauzele lungi, în care poţi lua masa, se fac la fiecare 4-5 ore de mers. Nu uita să stai cu faţa la vale, te oxigenezi bine, respiri mai uşor.
“Am văzut fete coborând în salturi. E riscant, poţi călca pe o piatră mobilă şi dus eşti. Grăbeşte-te încet şi ia cu tine beţe de schi, te vor ajuta mai ales la coborâre.”
DAN VASILESCU, alpinist

Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Tatarastii de Sus #4




Tatarastii de sus
de Cicerone Ionitoiu
#4

 De la Ştefan cel Mare, flacăra a sărit pe râul Teleorman, în comuna Tătărăştii de Sus, aşezată pe şoseaua Alexandria-Piteşti. Aici revolta a cuprins sute de ţărani, care-exasperaţi de cum fuseseră jefuiţi de autorităţile comunale-au pus mâna pe topoare, furci, ciomege şi au mers la sfatul popular, unde au intrat cu forţa, au devastat, au bătut pe primar, (pe) agentul agricol, şi au ajuns la gospodăria colectivă, pe care de asemenea au devastat-o, luându-şi cererile de înscriere. Au pus şi foc la hârtii.
 La faţa locului a fost chemată armata-care, cu ajutorul securităţii, au deslănţuit teroarea începând cu 25 Ianuarie 1961, când a început revolta, până au reuşit să aresteze circa 50 de persoane-bărbaţi, femei şi copii-reuşind să bage frica în ceilalţi. Arestaţii au fost duşi la securitate, chinuiţi si condamnaţi.
Printre ei s'au reţinut:
Anghel Măria-zisă Carasa, n .2-02-1936, condamnată la 36 luni.
Armeanca Şt. Anton, n.4-11-1907, socotit între capii revoltei, cond.(amnat) 60 luni.
Armeanca I. Gherghina, n.16-07-1915, a fost condamnată la 36 luni.
Armeanca Hvlănău, n.7-10-1904, a fost condamnat la 48 de luni.
Armeanca Şt. Stan, născut 20-06-1935, a fost condamnat la 60 de luni.
Bleşoiu Gh.Nedelea, născut 20-02-1932, a fost condamnat la 60 de luni.
Călinescu M. Florea a lui Vărzăroaie, n.6-07-1940, a fost condamnat la 48 luni
Constantin V.Ilie-zis Pârlea, a fost condamnat la 48 de luni.
Duţă Şt. Badea,.născută pe 16-05-1931, a fost condamnată la 48 de luni.
Ion P. Dumitra, născută în 1937, a fost condamnată la 36 luni.
Ioniţă S. Constanţa, născută în 1928, a fost condamnată la 36 luni.
Ivan O. Marin, n.2-08-1935, a fost condamnat la 48 de luni.
Mincă I. Stana, născută 28-03-1925, a fost condamnată la 36 luni.
Niţulescu M. Stancu, născut 14-10-1897, a fost condamnat la 48 de luni.
Nistor D. Dumitru; n.25-03-1912 a fost condamnat la 48 luni.
Nistor Nat. Ion, n.4-01-1935, zis al lui Florea lui Bălan, cond.(amnat) 48 de luni.
Pecie P. Badea, n.5-09-1920, a fost condamnat la 48 de luni.
Pecie I. Constantin, născut 19-08-1927, a fost condamnat la 36 luni.
Pleşoiu Gh. Ion al lui Dobreanu, n.2-06-1940, a fost condamnat la 36 luni.
Pleşoiu T. Iancu, născut 9-03-1914, a fost condamnat la 48 de luni.
Raicu N. Dănilă,.născut 10-10-1918, a fost condamnat la 48 luni.
Tudor R. Ion-zis Nicu Vâlcu, născut 2-10-1915, a fost condamnat la 48 de luni.
Vâlcu R. Stancu, născut 5-12-1910, a fost condamnat 48 de luni.
Vişan Nat. Constantin, născut 24-09-1935, a fost condamnat la 48 luni.
Vişan Gh. Ion-zis Gentilu, născut 15-12-1924, a fost condamnat 48 de luni.
Zăbavă D. Eleonora, născută 1-08-1933, a fost condamnată la 36 luni.
Mihai C.Ilie-zis Codi, născut 20-04-1923, a fost condamnat la 48 de luni.
 Numărul arestaţilor a fost mult mai mare, după cum şi distrugerile de la colectiv şi sfatul popu¬lar au fost tot mari. Condamnaţii au fost duşi la lagările de muncă forţată pentru exterminare din Băl¬ţile Dunării.
NEGRENI
 Comună situată pe pârâul Doară-afluent al râului Teleorman, la vest de Siliştea, a cunoscut fră¬mântările ce au condus la revolta din 22 Ianuarie 1961-când ţăranii înfuriaţi s'au repezit asupra sfatului popular ca să-şi ceară restituirea adeziunilor şi a pământurilor luate cu forţa. A intervenit armata şi s-au făcut arestări.
Printre cei vreo 15 duşi la securitate s'au numărat şi:
CORBEANU B. Radu, născut 14-09-1896, care a fost condamnat la 60 luni.
DUICĂ M. Ion, născut 12-07-1923, condamnat la 48 luni.
MITREA C. lon, născut 6-10-1886, arestat la 75 ani ,condamnat la 48 luni.
PASCU B. Florea, născut 5-03-1919, a fost condamnat la 48 luni.
SPERIATU M. Constantin, .născut 20-07-1914, a fost condamnat 48 luni.
STANCU M. Stana, năsutâ 4-03-1906, a fost condamnată la 24 luni.
 ZGORCEA Şt. Alexandru, născut pe 30-12-1931, a fost condamnat la 48 luni.
POTLOGI -TITU
În comuna Potlogi, situată puţin la sud de Titu, au fost de asemeni nemulţumiri, manifestate pe data de 25 Ianuarie 1961-în aceiaşi perioadă când erau marile frământării de la vecinii lor din Vişina.
 A fost arestat BAICU Gh. Gheorghe, născut pe 22-07-1900-şi condamnat 48 luni, iar ZĂVO-IANU A. Nicolae, născut pe 1-02-1921, care a pătruns în Sfat să ceară restituirea adeziunii luate forţat şi a lovit pe preşedintele sfatului, a primit 48 de luni de muncă forţată.
COSTEŞTII DIN VALE
În luna Februarie I96I au fost mişcări şi în această comună aşezată lângă Titu. A intervenit secu¬ritatea, şi-printre cei ce cereau restituirea adeziunilor-s'au văzut arestaţi următorii:
BUZESCU M. Vasilica, născută 7-05-1931-în fruntea celor ce voiau să distrugă colectivul, a primit 36 luni de munca forţată;
CRISTEA Gh. Ion-zis Zăvoianu, născut 8-05-1909, a fost condamnat la 48 luni;
 PRODAN T.Gheorghe,.născut 1932, a fost condamnat tot la 48 luni.
MĂRCEŞTI -TITU
 Aşezată pe râul Ialomiţa, la nord de Titu, comuna Mărceşti a cunoscut frământările revoltei ce cuprinsese regiunea în Ianuarie-Februarie 1961. Sătenii s'au adunat, au făcut un comitet si au acţionat pentru adunarea ţăranilor la Sfatul popular, unde au solicitat cererile de înscriere, în vederea desfiinţării colectivului.
Au fost arestaţi-printre alţii-şi:
MARIN Şt. Ilie, născut 11-06-1931, a fost condamnat la 48 luni;
 MANEA N. Dumitru, născut 30-03-1902, a fost condamnat 36 luni: MĂRIA C. Gheorghe, născut 13-09-1916, a fost condamnat la 36 luni; GEORGESCU T. Gheorghe,.născut 15-09-1926, condamnat la 36 luni; MIHAI Gr. Aurică, născut 19-05-1904, a fost condamnat 48 luni; MIHAI C. Gheorghe, născut 3-05-1903, a fost condamnat 36 luni; MIHAI D. Lăzărică,,nâscut 13-06-1906, a fost condamnat la 24 luni; PÂRVU Şt. Elena, născută pe 11-04-1927, a fost condamnată 24 luni; ŞTEFAN C. Elena, născută 3-10-1921, a fost condamnată la 36 luni.
SLOBOZIA -TITU
Ş i din această comuna au arestat ţărani care cereau să li se restituie adeziunile de înscriere în co¬lectiv, luate forţat. Printre arestaţi s'au numărat:
IORGA N. Enache, născut 6-02-1936, condamnat la 48 de luni pentru că a redactat un manifest cerând ţăranilor sâ se răscoale împotriva colectivizării.
 IORGA Petre, născut 7-11-1897, a fost condamnat la 48 luni pentru îndemn la revoltă şi insul¬tarea conducătorilor colectivului pentru excrocheriile făcute .
OLTUL SE ÎNROŞEŞTE
 Pe stânga Oltului, de la vărsarea pârâului Cungrea în Olt până la Drăgăneşti, sfârşitul lui 1960 şi începutul anului 1961 au cunoscut revoluţii de o aşa amploare că oamenii credeau că le-a venit sfârşitul, şi în disperare s'au apărat împotriva barbariei deslănţuitâ de neomul Scorniceştiului.
 Cucuieţi, un sat mai mare, aşezat la gura pârâului, era din ce în ce mai mult ameninţat şi călcat de sbiri, ca să le dea pământul. S'au gândit câ ar avea o salvare dacă s'ar adresa Bucureştiului, unde aveau şi ei un om din partea locului. Au făcut un memoriu cerând retragerea din colectiv, deoarece nu este bine. Dela Slatina a venit poruncă să caute „instigatorii". De vreo 2 ani satele fuseseră golite de capetele aruncate prin puşcării; acum au mai găsit, cu ajutorul celor vânduţi, „rămăşiţele chiaburimii". Au arestat dintre ei pe: Andronescu Gh. Marin, născut pe 29-12-1921, şi pe Andronie, născut pe 1-09-1929, care făcuseră memoriu cerând retragerea din colectiv, şi cărora le-au dat câte 48 luni de muncă forţată. Nu a scăpat nici Moraru C. Mircea, născut pe 20-06-1913, care era bănuit că i-ar fi instigat-şi care a luat tot 48 luni, după chinuri.
OPORELU
 Satul Băiculeşti, aparţinând de Oporelu-din valea Tesluiului, a pus mâna pe furci şi topoare, re-pezindu-se asupra colectivului. Securitatea a intervenit în forţă, au tras şi au împuşcat pe ţăranul Nătărău Ion-zis Codreanu. Le era frică să nu se întindă focul asupra Scorniceştiului. Printre zecile de arestări s'au numărat ţăranii Cristea Ion din satul Beria Mare şi Burciu Gheorghe din Oporel, care-bine bătuţi-au intrat forţat în colectiv. Erau ţăranii vânaţi de miliţieni, aduşi la sfat, unde-după chinuri-terminau iscălind intrarea în colectiv.
VÂLCELE
Dacă au reuşit oprirea răzmeriţei spre Scorniceşti n'au putut-o stăvili spre sud, unde s'a întins pâ¬nă la Drăgăneşti de Olt.
 Din ajunul sărbătorilor Crăciunului, timp de aproape două luni au fost zilele pătimirii ce s'au aş¬ternut asupra satelor ce formau această comună, precum Miceşti, Dealul Mare, Liceşti Măndineşti, sau comuna Bărcăneşti.
 Oamenii nu mai aveau linişte. Cu toate că noroiul era până la osia căruţei, maşinile cărau acti¬vişti până unde puteau, şi apoi îi lăsau să se descurce singuri escaladând dealurile lutoase. Fugeau de acasă, lăsau femeile cu copii, dar degeaba. Reuşiseră să'i facă să nu le tihnească sărbătorile. Când se întorceau acasă găseau cepul la butoi scos, porcul înjumătăţit sau de loc.
 Cei râmaşi trebuiau să suporte şi bătăile barbarilor. Printre aceştia erau muncitori îmbrăcaţi miliţieni, tractorişti şi- bineînţeles-ostaşi ai regimului popular. Satele nu dormeau, nu puteau dormi; făceau zi şi noapte de veghe, şi clopotele erau în stare de alarmă. Copii nu se mai duceau la şcoală, fiindcă se zvonise că vor fi luaţi ostateci până la venirea părinţilor să iscălească.
 Printre „lămuritori" se aflau Tivic Matei-primul secretar al partidului de 1a or.(aşul) Slatina- şi mai-marele lui de la Bucureşti, Ilie Verdeţ, ce-şi luase nevastă de viţă din Scorniceşti, şi care-şi servea cumnatul în muncă .
 Dar în seara de 14 Ianuarie 1961 au apărut forţe ca pe timp de război-şcoală de miliţie din Drăgăşani-şi a doua zi în zori au început asaltul. Peste 15 camioane se opriseră la marginea satului, de unde nu mai puteau înainta. Pe jos au pornit asaltul. Nici nu se luminase de ziuă-la 6 dimineaţa pe Marin Ilie Petcu l-au luat în cămaşe şi izmană. După el a pornit nevasta gravidă cu al cincelea copil, a sărit şi fratele Radu şi alţi ţărani, şi-au reuşit să-1 scape din ghiarele barbarilor; încă nu se luminase de ziuă şi lumea alarmată s'a pierdut prin văi. Pe drum trece Marin Liciu-zis Micu. Activistul strigă „trage în el, câ-i chiabur !" şi prima victimă cade în noroi.
Clopotele încep să tragă nu numai în Vâlcele, ci şi în comuna vecină, în Izvoarele. Ţăranii se adună la podul de pe pârâul Iminog şi opun rezistenţă. Trupele dau înapoi.
 În satul Olteni vânătoarea continuă. În dreptul sfatului este împuşcat Ion BRĂILEANU, un alt „chiabur", care are ca avere ciocanul şi nicovala, fiind fierarul satului-care voia sa se retragă din co¬lectiv. Cade şi al treilea mort, Pavel PĂDUŢ, ţăran sărac, dornic să lucreze liber. Forţele se retrag „victorioase"-cu trei morţi. Pleacă să se odihnească.
 Pe 1 Februarie revin în forţă. Primul obiectiv este atins, prin ocuparea clopotniţei, şi apoi începe vânătoarea. În sat nu auzi decât strigăte de „ajutor !". Uşile sunt sparte şi se intră în case, căutându-se prin toate ungherele, prin beciuri, poduri si magazii. Se începe arestarea.
Prima victimă, Elena PETCU, ridicată gravidă în locul bărbatului, dusă la „sfat" şi bătută să spună unde-i bărbatul. Nu ştie. Iar bătută şi încărcată în camion pentru Piteşti, unde o aşteaptă alte chinuri.
Maria BĂLOSU, bătrână, piele şi os, arestată, bătută la „Sfat" şi la Piteşti, ca sâ spună unde îi este bărbatul. Dar acesta îi murise; putrezise în pământ.
 Copii, femei şi bărbaţi au încărcat în camioane, şi i-au dus la Piteşti, la alte chinuri „ştiinţifice". Printre zecile de arestaţi, după ce au trecut prin „fabrica" de la Piteşti, (unii) au fost condamnaţi şi trimişi la munca forţată de exterminare.
Printre ei erau:
BĂRBUŞ S. Ion, născut în 1924. A fost condamnat la 48 de luni.
BĂLOSU D. Ion, n.1925, condamnat la 60 de luni.
BĂLOSU D.Măria, născută 1938, condamnată la 24 luni.
FLORESCU Constantin, condamnat la 2 ani, a murit închis-din cauza torturilor.
FLORESCU I. Ilie, născut în 1925, a fost condamnat la 48 de luni.
MÂNDRUŢĂ Florea, născut în 1916, a fost condamnat la 48 de luni.
TAIFAS I. Marin, născut în 1942, a fost condamnat la 24 luni.
VLAD N. Mircea, născut în 1924, condamnat 48 de luni.
BURCĂ Radu-învăţătorul satului, care nu participase la nici o acţiune, a fost arestat şi el, fiind un pericol pentru regimul comunist.
Şi în sat au rămas forţele armate, ca să păstreze liniştea.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0034]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti

sâmbătă, 1 iunie 2013

Ghid de drumetie la munte*Hrana si apa


HRANĂ ŞI APĂ

Nu mânca grăsimi înainte de plecare

În dimineaţa dinainte de tură evită grăsimile. Refuză salamul, şunca, ouăle. Poţi lua o masă cu brânzeturi uşoare, felii cu dulceaţă ori brânză topită, alături de un ceai îndulcit cu miere. Un alt “meniu” indicat e sana cu fulgi de porumb, de pildă. Ar fi bine să o lăsaţi mai moale cu cafeaua şi ţigările.
Pentru drum, un pacheţel mic şi bogat în calorii. Lactatele sunt bune, dar e destul de greu şi riscant să iei iaurtul cu tine (se strică). Caşcavalul e mai puţin perisabil, îl poţi mânca cu roşii, ardei. Ceapa şi usturoiul sunt excelente pe munte.
Ia cu tine şi fructe uscate, alune şi nuci. Sunt uşoare şi au destule calorii. Dintre fructele proaspete, cele mai bune sunt merele. Pune în rucsac biscuiţi, ciocolată, glucoză, eugenii.
Conservele, pateurile sunt mai mult de rezervă, pentru situaţiile în care eşti nevoit să poposeşti în plus.
Este riscant să bei apă direct din izvor, aşa că ia apă la tine. Nu trebuie să te împovărezi cu prea multă: 250 de mililitri pe oră este de ajuns pentru băut.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Stana Rosiile-Lacul Verde-Lacul Carja-Lacul Mija-Statia teleferic Parangul Mic*muntii Parang


30. Stina Rosiile - Lacul Verde - lacul Cirja - lacul Mija - statia teleferic Paringul Mic

Marcaj: Stina Rosiile - saua Izvorul (nemarcat); saua Izvorul - statia teleferic (banda rosie)                            
Timp: 5¾ -7 ore.                                                        

Traseu interzis iarna (pericol de avalanse)


Din mijlocul caldarii Rosiile se pot parcurge o serie de trasee frumoase spre zonele de abrupt si spre lacurile glaciare risipite in caldarile vecine.
Plecam de la stina Rosiile (1925 m alt.) spre nord, pe linga tancul de piatra captusit cu tabla de aluminiu. Incepem urcusul domol catre stinga, pe coasta muntelui Slivei. Gasim destul de usor firul unei poteci ciobanesti care urca constant, trece pe linga un loc stincos si strabate apoi o pajiste incli-nata, presarata cu lespezi. Catre 1950 m alt., poteca incepe un urcus mai direct pe o serpentina larga, spre stinga, si se pierde pe pajiste. Remarcam in dreapta si mai jos un tanc inalt care strajuieste povirnisul spre valea Rosiile. Cu circa 150 m inatinte de a ajunge la acest tanc poteca se abate in stinga (momii) si iese pe muchia Sliveiului, intr-o sa, la 2090 m alt. Timp: 35 minute.
Parasim saua marcata cu o momiie si coborim pe poteca foarte clara de pe versantul nord-vestic al muntelui Slivei. Coborim circa 40 m diferenta de nivel pe poteca, depasim o serpentina si in locul unde poteca se intoarce spre stinga evitam o ramificatie la dreapta. Aceasta poteca duce la stina Slivei. Raminind la inaltimea potecii de pe muntele Slivei, traversam in usoara coborire un ,,cimp' de grohotisuri raspindite haotic pe coasta, apoi ne strecuram pe fata inierbata, traversam ripa unui vilcel (1960 m alt.) si ajungem intr-o poienita. Continuam itinerarul pe directia 45° la stinga, pe linga stincile pragului glaciar. Momii. Dupa urcus ajungem pe tapsanul invadat de jnepeni. Din micul luminis inconjurat de jnepeni coborim pe o lasatoare' linga lacul Slivei, ale carui maluri sint mlastinoase. In spatele unei bariere de jnepeni se ascunde Lacul Mic, iar mai sus, pe fisia ulucului cuibarit sub peretii Sliveiului, se etaleaza apele celui mai frumos lac de aici, Lacul Verde. Pina la lacul Slivei: 1-1¼ ora.
Traversam toata caldarea Sliveiului pe pajiste, sarind peste micile piraie ce se infiripa, si urcam spre treapta glaciara care infunda valea spre nord-vest. Dupa un urcus moderat ajungem in causul unde se ascunde lacul Cirja (2115 m alt.), ultima farima de culoare la poalele celui mai arid tinut: Cirja -Mija. Pentru a razbi pe creasta trebuie sa mergem mai intii circa 150 m pe directia nord-nord-vest si apoi sa incepem un urcus greu spre nord, pe muchia ce desparte caldarea cu lacul Cirja de cea cu Lacul Inghetat. Sintem obligati sa alegem cu atentie calea pe linga sirurile de lespezi, pe coasta unde predo-mina iarba. Pe masura ce ne departam de custura Cirjei, terenul este mai liber de stincarii. Cu efort mare ajungem pe cumpana culmii care desparte cele doua caldari, la 2280 m alt. In caldarea cu Lacul Inghetat vedem inca un lac mai mic. Aceasta treapta glaciara este suspendata si izolata prin abrupturi de caldarea principala Slivei. Continuam drumul pe culme spre nord-vest si atingem curind platoul inalt al muntelui Mija, la 2370 m alt. Virful Mija se afla in apropiere, spre dreapta, la 2390 m alt. De pe platou - priveliste grandioasa asupra marilor abrupturi nordice intinse de la Stoienita la Gruiul si Gheresul, precum si asupra caldarilor Slivei, Burtan, Pirleele, Mija. Timp: 2½ -3¼ ore.
Din vf. Mija revenim spre sud-est circa 300 m, pina in apropierea stincilor cu care incepe custura Cirjei. De la cota 2370 m pornim spre nord-nord-vest, pe platoul in usoara coborire, si dupa circa 300 m reperam o stiva de lespezi, ,,Omul de piatra' de pe Mija (2330 m alt.). Platoul coboara, se in-gusteaza treptat si locul terenului ierbos este luat de stincarii. La inceputul coboririi accentuate ne plasam putin pe versantul estic, trecem pe sub un prim briu de piatra si cotim treptat pe brina spre dreapta, pina pe cumpana ingusta. Aici coboara abrupt un prag de piatra, avind insa citeva mici polite cu iarba, pe care ne strecuram pentru a ajunge jos, pe o sa frumoasa. Saua pe care ajungem cu efort se ridica la 2220 m alt. Dupa un scurt popas continuam coborirea pe muchia Zavoielelor, trecem printr-o strunga (2190 m alt.) si continuam coborirea pe muchia lipsita de stinci, tapisata cu ierburi si cu pilcuri de jnepeni. Trecem la inaltime prin dreptul lacului Mija, care se vede jos, in dreapta, si la capatul crestei Zavoiele coborim in dreapta, catre morena care inchide lacul spre nord. De aici, lasind rucsacul, coborim citeva zeci de metri pina la malul acestui lac (1980 m alt.) inconjurat de cele mai aspre povirnisuri. Timp: 3¾ -4¾ ore.
Dupa popas revenim la marginea caldarii, luam rucsacul si coborim citeva zeci de metri pe sub peretele din stinga, iesind pe fruntea terminara a crestei Zavoielelor. Trecem la stinga pe sub pragurile stin-coase, prin poienite cu izvoare si prin terenuri mustind de apa, si ajungem la firul vaii care se formeaza in caldarea Seaca Cirjei (1885 m alt.). Mai sus, pe coasta, se afla un bordei al tirlei Cirja. Spre vest, pe coasta, se vede un alt bordei care sta la inceputul uriei poteci foarte bine conturate spre creasta principala, la nord de vf. Cirja. Trecem pe linga acesta (1945 m alt.) si urcam sustinut pe flancul cal-darii. Dupa o serpentina, poteca isi reia directia spre nord-vest si iese in saua Izvorul (2050 m alt.). Aici intilnim poteca traseelor 2 si 7 (banda rosie). Timp: 4¼ -5½ ore.
In continuare, spre statia superioara a telescaunului Paringul Mic (1685 m alt.), urmarim descrierea traseului 7 (ultima parte). Din saua Izvorul pina in punctul terminus al traseului: 50-60 minute.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/Muntii-Paring-Trasee-turistice35642.php




joi, 30 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Planificarea


PLANIFICARE

Cine pleacă de dimineaţă, scapă de furtună

Înainte să pleci, fii foarte atent la starea vremii. Prognozele pe două zile sunt de regulă foarte precise. De asemenea, trebuie să ai în vedere că, în lunile de vară, furtunile apar adesea după-amiază (mai ales în intervalul 14-18). În aceste situaţii, e recomandat să pleci în trasee mai devreme (în Alpi, oamenii de munte pleacă chiar şi la 1-2 dimineaţa), la ora 05, de pildă. Calculează durata traseului şi ai grijă să fii într-un loc sigur (cabană, adăpost) la ora când începe furtuna.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Mozacenii #3


Mozăceni
 de Cicerone Ionitoiu
#3

Comună aşezată tot pe Dâmboviţa, spre sfârşitul anului a trecut la acţiuni serioase. Au baricadat şoseaua pentru a nu putea intra forţele de represiune, au tăiat legăturile telefonice şi au alungat autorităţile comunale şi miliţia din sat, devenind independenţi. Au devastat Sfatul popular şi, după ce au luat cererile de înscriere în colectiv, le-au dat foc.
 Au pus după aceea mâna pe activiştii de partid care-i forţaseră să se înscrie, şi le-au dat o bătaie ca să ţină minte. Nu au uitat să treacă şi la destrămarea gospodăriei colective, luându-şi vitele şi utilajele. După ce au intervenit forţele represive, s-a trecut la arestări şi 15-20 au fost ridicaţi şi duşi în lagările de exterminare prin muncă forţată. Printre ei se numără:
Belu S. Constantin, n.8-06-1912, care a participat şi la acţiunile de demolare din satele comunei
(Dumbrăveni si Mişei), a primit 48 luni condamnare.
Călugâru I. Marin, n.22-01-1923, a primit 48 luni de muncă forţată.
Dobrinoiu C. Ioan, n.4-10-1939, a fost condamnat la 48 luni.
Ivan Şt. Ion-zis Răducanu, n.19-03-1915, a fost condamnat la 60 luni şi, dus la muncă forţată, a refuzat să fie sclav.
Mocănete l. Păun, n.10-04-1897, a primit 48 luni de muncă forţată. Sia T. Gheorghe,.n.29-08-1923, a primit 60 de luni. Sia A.Nicolae, n.24-04-1913, a fost condamnat 48 de luni. Voicu D. Dumitru, n.23-04-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
 Numărul lor a fost mult mai mare şi exemplul a fost urmat, ajungând să se revolte satele unul după altul până la Olt-şi chiar 3-4 în acelaşi timp.
RĂSCĂIETI
 Două comune aşezate în reţeaua izvoarelor pâraielor ce formează râul NeajIov, la sud de Gă¬ieşti, au fost în centrul focului revoluţionar din Ianuarie 1961. După ce de un an de zile erau hărţuiţi, arestând azi pe unul, mâine pe altul, ridicându-le din ogradă păsările şi din pătule bruma de grăunţe ce mai aveau, aceşti ţărani ajunşi la limita răbdării n-au mai putut suporta presiunile făcute de activişti, care zi şi noapte erau pe capul lor ca să iscălească. Fugeau bieţii oameni, dar sbirii nu plecau de acasă, se aşezau la masă şi îi consumau omului ce găseau prin cuibare sau prin găleţi, rămas de la Crăciun. Îi mai beau şi vinul din beci, şi apoi îşi băteau şi joc de nevestele lor.
 Într-o Sâmbătă, pe 21 Ianuarie 1961, după ce le dăduseră lacrimile de ce văzuseră, Marin D. Nicolae a lui Puricei, cu Gheorghe Boiangiu şi Marin Ciuciulete, au fugit la biserică şi au început să tragă clopotul .Lumea a apucat ce a putut şi a fugit cu furci, topoare, pari, sape la sfatul popular. Alţii au ocupat telefoanele. Au răsturnat maşinile activiştilor. Unii au fugit ca potârnichiile, alţii au simţit pe spatele lor furia poporului.
 Învăţătorul Ciucă Mircea, cel ce forţase sătenii să dea pământul la colectiv, nu a scăpat teafăr din mâinile vlăguite de muncă pentru alţii .Secretarului sfatului i-au devastat casa, iar el de asemenea nu a scăpat nebătut. Oamenii au pus mâna pe cereri, au spart dulapul-alţii au fost la sediul colectivului şi au lovit şi spart ce le-a ieşit în cale.
 Activiştii fugiţi au alarmat şefii lor şi vestea revoltei a ajuns la Bucureşti. Spre seară, după ce a sosit armata, şi-a făcut apariţia şi Ceauşescu, care-după nevastă-era vecin cu satul ei, Petreşti. Pentru că era cu grad de general, a dat dispoziţie să se tragă cu toate armele din dotare. Aveai impresia câ eşti pe front. Şi în această atmosferă războinică a intrat, însoţit de 28 maşini de securitate, unele pline, altele goale-doar cu şofer, ca să plece încărcate.
Cât de general era, îi era frică. O mai păţise la Vadu Roşca, când fugise din faţa măciucii lui Toader Iordache.
Cu tot focul ce s-a abătut asupra celor două sate,. a fost rânit doar Ion Ungureanu. Şi a început vânătoarea după oameni.
 Când au intrat în curtea lui Stan Rădulescu ca să-l caute, acesta, din pod, a început să strige: „Săriţi, fraţilor,că au venit americani peste mine !".
Au făcut ravagii câteva zile. Unul Ionică Lăzărescu îi conducea pe la casele oamenilor. La unul dintre ţărani, care nu era acasă, după ce s-au săturat şi-au făcut treaba mare în putina cu brânză, în faţa copilaşilor care plângeau că nu mai au ce mânca.
 Pe tuşa Anica din Răscăieţi au luat-o de ceafă, i-au dat cu tuşiera în nas, şi apoi au dat-o cu capul de cerere: „Uite, babo, ce ai făcut: te-ai înscris în colectiv nesilită de nimeni !" A scăpat nearestată.
 Peste 200 de ţărani au fost găsiţi până la urmă, ridicaţi şi loviţi în pumni şi cu patul puştilor, şi suiţi în camioanele goale. De exemplu, ţăranul Marin St. Necula a fost ridicat cu fratele, cumnatul, mama şi tata. Cinci dintr-o casă.
 Ajunşi la Piteşti, ţăranii au fost supuşi la torturi îngrozitoare. Lui Anghel Ilie din Vişina, anchetatorul Micudelu Constantin i-a scos testicolul cu creionul. O altă metodă barbară prin care povesteau că a(u) trecut a fost legarea fedeleş şi ridicarea la 3 metri cu scripetele, de unde li se da drumul să cadă pe ciment. Şi nu o dată; de 3-4 ori, până leşinau si erau treziţi cu apă-în luna ianuarie. Unul dintre ei, Dinu Gheorghe, după condamnare la scurt timp a murit în temniţă din cauza chinurilor de la anchete.
Înscenându-le proces de rebeliune, au fost condamnaţi 39 de ţărani din Răscăieţi la un total de 470 ani închisoare, iar din Vişina 24 ţărani-condamnaţi la 291 ani. În afară de aceştia au fost foarte mulţi internaţi, de la 24 la 60 luni de muncă forţată, în lagările de exterminare din Bălţile Dunării.
Pentru suferinţa lor îndurată în apărarea pământului moştenit din străbuni sau câştigată prin fapte de arme pe câmpul de luptă, pentru dăruirea lor în înfruntarea cu fiarele comuniste ce urmăreau distrugerea fiinţei umane, numele acestor martiri merită sa fie înscrise în cartea de aur a rezistenţei româneşti.
Din satul Răscâieţi-Dâmboviţa au fost arestaţi si condamnaţi fie la închisoare, fie la internare în lagăr:
 Anca Radu; Anghel Ilie; Badea Gheorghe, Bărbulescu Constantin-student;Bogdan Gheorghe; Bogdan R. Nicolae, născut 10-04-1932, condamnat la 48 de luni; Buibar A. Constantin; Buibar N. Constantin; Cătălina I. Gheorghe-zis Pişcanu, născut 3-07-1930, a fost condamnat la 60 luni; Cârstea Iordan; Chiriţă P. Gheorghe, născut 13-06-1914, condamnat 48 luni; Chiriţă I. Marin, născut 15-03 1926, condamnat la 60 de luni; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, condamnat la 60 de luni; Ciotea R. Ion, născut 18-01-1942, a fost condamnat 48 de luni; Ciotea Şt. Zamfir, născut 13-07-1922, a fost condamnat la 60 de luni; Ciocmata Marin; Damoilă Ilie; Filea V.Danilă, născut 15-05-1905, condamnat 48 luni; Filea M. Măria-zisă Niţa, născută 15-06-1915, condamnată la 48 de luni; Gavăţ Constantin; Grigore G. Nicolae; Ilie L. Alexandru, născut 15-09-1915, condamnat 60 de luni; Ilie Gheorghe; Ivan Dumitra; Ivan Dumitru; Ivan M. Marin, născut 1929, condamnat la 36 luni; Mihăiescu Ion; Necula R. Gheorghe; Necula I. Marin; Necula St. Marin; Necula N. Stan; Nuţă Ion, Nuţă Marin; Petre Constantin; Pisică Nat. Nicolae, născut 29-05-1933 condamnat la 60 de luni; Rădulescu Gheorghe; Rădulescu Stan; Stanciu Gheorghe; Stanciu Şt.Radu, născut 10-09-1932, condamnat 48 luni; Stana P. Marin; Stana R. Marin şi alţii.
COMUNA VIŞINA, SAT ÎNFRĂŢIT CU RĂSCĂIEŢII
 Boiangiu Gheorghe; Busuioc Nicolae; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, a fost condamnat la 60 de luni; Ciuciulei Gheorghe; Ciuciulei Marin; Ciuciulei Stan; Dinu Gheorghe-a murit la închisoare; Dinulescu Alexandru; Guţă Marin; Istrate D. Marin, născut 17-03-1939, condamnat 60 luni; Istrate Nicolae; Lăzărescu Ilie; Motoc Anghel; Nicolae B. Marin-zis Purice, arestat pe 9 Februarie 1961, bătut 2 luni zi şi noapte, condamnat 72 luni şi dus la Periprava, unde a stat 3 ani şi 3 luni; Onete Gh. Marin; Rădoi Carol; Popescu Măria; Popescu Zoia; Popescu Petre; Rotaru Gheorghe; Sultana Dumitru; Sultana Ştefan; Torcea Constantin; Torcea N. Florica, născută 24-12-1925, a fost condamnată la 36 de luni; şi alţii.
COM. PETREŞTI -GĂEŞTI
 Comună între Vişina si Găeşti, în care Ceauşeasca s-a născut şi a rămas repetentă, a fost teatrul unei revolte în Ianuarie 1961. Ţăranii forţaţi să intre în colectiv au refuzat, iar cei ce făcuseră greşeala au voit să plece. Cu toţii s-au dus la Sfat să-şi ia cererile de adeziune şi s-au năpustit asupra colectivului să-l distrugă. Şi ceva au reuşit.
A intervenit armata şi securitatea, care a trecut la arestări, bătăi la Piteşti şi condamnări la muncă forţată. Chinurile şi pedepsele au fost mari datorită intervenţiei „copilei" satului:
Dinu Şt. Anghel, născut 1927, condamnat la 60 luni; Dinu Gh. Marin, născut în 1931, condam¬nat la 60 de luni; Dinu Gh. Stan-zis Gogan, născut pe 1926, condamnat 60 de luni; Băncilă D. Iancu, născut 1911, condamnat la 60 de luni; Ioniţă Gh. Gheorghe, născut 1902, condamnat la 48 de luni; Iordache I. Eugeniu, născut 1902, a fost condamnat la 48 de luni; Matei I. Anghel, născut în 1927, a fost condamnat 60 luni; Pantea S. Vasile, născut 1936, condamnat 60 de luni; Rabie D. Stan, născut 1941, condamnat la 60 de luni; Slăvilă Măria-zisă Jana, născută 1939, a fost condamnată la 36 de luni;
 Tică A. Constantin-zis Sotir, născut 1932, condamnat la 60 luni; Toma N. Stan, născut 1941, a fost condamnat la 60 de luni; Zamfirache C .Marin,.născut în 1913, a fost condamnat la 36 luni. Au fost arestaţi peste 50 ţărani.
MORTENI-Găeşti
 Comună aşezată pe Neajlov, la vreo 10 km vest de Petreşti, a cunoscut deopotrivă furia ţăranilor împotriva colectivului. Au sărit pe el, l-au distrus, şi şi-au luat cererile înapoi. A intervenit armata-alertată de activiştii care au fugit împreună cu miliţia, şi securitatea a trecut imediat la arestări. Peste 20 săteni au cunoscut barbaria securităţii din Piteşti şi, cu oasele sdrobite, au luat drumul lagârilor de exterminare prin muncă forţată. Printre ei s-au reţinut:
 Alexandru A. Dumitru, n.27-11-1935, a fost condamnat la 60 de luni; Ciobanu I. Soare, n.2-11-1926, a primit 60 luni de muncă forţată; Micu Gr. Marin-zis Tabacu, n.24-01-1915, a fost con¬damnat la 48 luni; Paparete I. Marin-zis Ghiburici, n:7-11-1931, a fost condamnat la 60 de luni; Piciu C. Petre, n.2-10-1926, a fost condamnat la 48 de luni; Şerban Gh. Ilie, n.22-04-1934, a fost condamnat la 60 de luni; Sanda T. Tudor-zis Neagu Tudor, zis Turică-născut 24-12-1916, a fost condamnat la 48 de luni; Tatomir M. Măria, născută 15-07-1933, a fost condamnată la 48 de luni; Tarpazan E. Marin, n.3-09-1940, a bătut bine activiştii de partid-a fost condamnat la 48 luni; Ungureanu Şt. Florea, născut pe 10-05-1927, a lovit si mai bine pe activişti si a primit 60 de luni; Zamfir D. Ion, n.3-06-1942, a lovit bine şi a spart şi colectivul. A fost condamnat 60 luni.
JUGURENI- Găeşti
 Comună pe Neajlov, la răsărit de Petreşti, a fost prezentă în lupta împotriva colectivizării, par¬ticipând la campania de retragere din colectiv-ridicându-se cu ce aveau la îndemână pentru distrugerea lui. A fost nevoie de intervenţia armatei şi de arestări. Duşi la Piteşti şi chinuiţi, au ajuns la munca forţată din Bălţile Dunării. Printre ei s'au numărat:
 Mocanu A. Ioan, născut pe 3-10-1897, a fost condamnat la 60 de luni; Paraschiv I. Dragomir, născut pe 27-07-1897, a fost condamnat 60 de luni; Stan M. Badea, născut pe 7-03-1932, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată; Stănică D. Cristea, născut pe 1-11-1921, a fost condamnat la 60 de luni-şi alţii.
ULIEŞTI
 Comună situată pe Neajlov, în aval de Petreşti, nu a putut suporta ruşinea de a accepta furtul pă¬mânturilor, ce li se făcuse prin colectivizarea forţată. Cu ce au putut, s'au adunat la sfatul popular şi la sediul colectivului, au forţat şi au pătruns, reuşind să-şi ia cererile de înscriere.
S-au făcut arestări printre ţărani şi (au fost) duşi la securitatea din Piteşti, zdrobiţi şi apoi trimişi la munca forţată. Printre ei s'au numărat si:
 Cartojanu I. Trandafira, născută pe 23-04-1917, a fost condamnată la 36 luni după ce reuşise să pătrundă în sediul G.A.C. şi să-şi ia cererea; Niculescu Nat. Ion, născut 14-12-1923, a fost socotit printre cei mai dârji, care i-a antrenat şi pe ceilalţi-a fost condamnat la 60 de luni; Toma N. Titu, născut 25-03-1920, a forţat intrarea în Sfatul popular, luând cererile. A primit 48 de luni.
VÂNĂTORII MARI
 Comună aşezată la sud de Ulieşti. tot pe râul Neajlov, a răspuns prezent în acţiunea de împotri¬vire colectivizârii. Şi aici un grup de ţărani revoltaţi s'au dus la sfat şi au forţat să le restituie cererile de înscriere forţată. A sosit securitatea şi a făcut arestări. Printre cei reţinuţi si trecuţi prin Piteşti se (numără):
 Barbu Ştefan, născut în anul revoltei din 1907, a fost între cei ce au condus nemulţumirile din revolta din 1961-şi a fost condamnat la 48 de luni muncă în Bălţile Dunării; Bădică Şt. Florea, un tânăr curajos, a fost prezent în grupul ce a asaltat sfatul popular-a primit 48 luni muncă forţată; Tartan D. Marin, un bătrân de 67 ani, născut pe 22-03-1893, a fost în fruntea sătenilor care cereau să părăsească colectivul. A fost condamnat la 60 luni muncă forţată-şi alţii.
CARTOJANI
 De pe valea NeajIovului, flacăra revoltei a sărit pe valea pârâului Dâmbovnic şi s'a aprins în co¬muna Cartojani. Şi aici s-au ridicat săteni care s'au dus la sfatul popular cerând desfiinţarea colec¬tivului, cerând restituirea pământurilor şi atelajelor. S'au făcut arestări. Printre capii revoltei securitatea 1-a considerat pe Vişan I. Anghel, n.23-03-1906, pe care l-au condamnat la 48 luni.
CĂTUNU
De pe Dâmbovnic, teatrul nemulţumirilor s-a mutat pe Glavacioc, acolo unde cu un deceniu în urmă cursese sânge între Ciuperceni si Siliştea. Acum, în 1961, asistăm la revolta din com. Cătunu-cauzată de forţarea intrării în colectiv de către stat şi refuzul ţăranilor, care doreau să părăsească colectivele. Şi aici s'a strigat împotriva comunismului, şi aici au intrat în gospodăria colectivă să ceară restituirea celor luate cu forţa, şi aici a venit securitatea .
Printre cei arestaţi s'au numărat şi:
 Dincă I. Dumitru, născut pe 28-05-1931, condamnat la 36 luni; Motofei Gh. Stan, născut pe 20¬03-1921, condamnat 36 luni; Şerban Şt.Neagu, n.10-10-1928, condamnat la 36 luni muncă forţată-şi alţii.
ŞELARU
Această comună situată tot pe Glavacioc, la nord puţin de Siliştea, s'a ridicat şi a asaltat colec¬tivul cu cereri de restituirea bunurilor care li s'au luat cu forţa. Au fost arestări, şi printre ei se numără :
 Tilinca C. Anghel, născut pe 4-06-1906, şi care a fost condamnat la 48 luni pentru participare la dezordinile ce au avut loc.
ŞTEFAN CEL MARE
Comună situată la nord de Siliştea, pe pârâul Glavacioc, cu femei în frunte au luat cu asalt sfatul popular, ca să ceară restituirea avizelor, protestând că regimul i-a minţit şi munca le-a fost furată. Alţii au mers la colectiv, au.forţat pe preşedinte şi au distrus arhiva.
Securitatea a făcut arestări, printre care s'au numărat:
Buzea I. Marin, născut 9-07-1930, condamnat 60 de luni; Stancu Stana, n.4-03-1906, condam¬nată la 24 luni; Trăistaru Gh. Radu, n.20-04-1919, condamnat 60 luni.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0033]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti

miercuri, 29 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Rucsac-ul


RUCSAC.                                                                                                                                              

Pentru turele cu plecare şi revenire la cabană în 5-8 ore este suficient un rucsac de 20 de litri (unul mic, de genul celui folosit în oraş). Pentru turele mai lungi, optează pentru unul de 60-80 de litri. Ideea de cadru este una bună, pentru o postură excelentă pe munte. Unele rucsacuri moderne au mutat cadrul din duraluminiu în interior, o soluţie excelentă pentru a merge cu spatele drept.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Groapa Ruginoasa *muntii Apuseni



Groapa Ruginoasa
*Drumetie

Groapa Ruginoasă reprezintă un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.
Muchii ascuţite, adevărate lame, converg spre centrul ei la firul unui vâlcel, împărţind spaţiul în mai multe sectoare. Vâlcelul, de fapt obârşia Văii Seci, reprezintă de fapt un canion extrem de dificil de parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le prezintă.
Interesant este faptul că eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând regresiv şi mărind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmărind hărţile vechi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat decât printr-o ravenă foarte mică.
Sursa:http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=66&Itemid=79&lang=ro


marți, 28 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Hainele


HAINE

Fleece, cea mai bună bluză

Bine ar fi să îţi iei pantaloni lungi, deoarece în cei scurţi rişti să te zgârii sau să te urzici. Ca material, alege pantalonii de doc. La alegerea bluzei, trebuie să ştii că bumbacul nu e strălucit. Vei transpira şi ţesătura va rămâne udă destul de mult timp. Vei găsi la preţuri decente fleeceuri, bluze pe care le poţi îmbrăca direct pe piele. Acestea elimină rapid apa şi vei fi uscat mai tot timpul.
Cum vremea pe munte e instabilă, ia la tine şi un hanorac potrivit pentru vânt şi ploaie. Alege unul cu membrană poroasă Gore Tex. Această membrană lipită pe ţesătură are miliarde de mici găuri pe centimetru pătrat. Astfel, vaporii pot trece prin ea (utilă în eliminarea transpiraţiei), dar picăturile de apă sunt mult prea mari pentru a pătrunde.

Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Cabana Obarsia Lotrului-Saua Stefanul-Sfinxul Latoritei-Valea Latoritei-Iezerul Latoritei-Lacul Galbenul-Cabana TCH Petrimanul *muntii Parang


29. Cabana Obirsia Lotrului - saua Stefanul - Sfinxul Latoritei - valea Latoritei - iezerul Latoritei - lacul Galbenul - cabana T.C.H. Petrimanul

Marcaj: cabana Obirsia Lotrului - sub Tancul Stefanul (triunghi rosu); Tancul Stefanul – cabana TCH Petrimanul (nemarcat). De la coada lacului Galbenul la cabana TCH Petrimanul: drum auto (6 km).      

Timp: 8½ -9½ ore.                                                                                                                                

Traseu nerecomandabil iarna.


Acest traseu inedit, accesibil drumetilor cu o buna pregatire fizica, ne descopera tinutul plin de pitoresc al caldarii Latoritei. Este necesara o cordelina de 20 m. In ultima parte, dupa un parcurs linistit, strabatem un defileu de o mareata salbaticie, in care se afla lacurile de acumulare Galbenul si Petrimanul.
Prima parte a traseului, de la Obirsia Lotrului (1340 m alt.) la podul Lotrului (1400 m alt.), lunga de 4,1 km, este descrisa la traseul 26 ( l - l¼ ore). Urmatorul tronson, de la podul Lotrului pina la Tancul Stefanul (1750 m alt.), se poate urmari si la traseul 21. Aici descriem sensul de mers in urcus. Trecem apa Lotrului pe pod, mergind pe DN 67 C in directia Novaci. Imediat dupa ce intram in padure trecem piriiasul pe podet si parasim soseaua, mergind spre stinga. Poteca novacenilor scurteaza toate serpentinele si trece prin poiana Mirautului (1490-1510 m alt.). Iese din poiana in partea superioara, trece piriul Mirautul, coteste putin spre dreapta, atinge curba DN 67 C (1525 m alt.) si continua in padure pina la limita superioara a molidului. Aici trece pe sosea circa 100 m. paralel cu imprejmuirea casoriei Stefanul (1640 m alt.), apoi iese din nou din sosea Poteca ciobanilor (triunghi rosu) traverseaza adinca ripa prin care curge piriul Stefanul si continua urcusul pe pajiste. Poteca urmeaza directia sud-est pina cind atinge soseaua 67 C, la circa 1750 m alt., pe malul Ripei Tancului care coboara exact din Peretele Tancului (1860 m alt.). In acest punct parasim definitiv soseaua alpina si imprejurimile ei, odata cu traseul 21. Timp: 2½ -2¾ ore.
Urmeaza o portiune dificila a traseului, fara poteca. Urcam pe panta spre est, avind in stinga Ripa Tancului. In caldarusa de sub peretele Tancului trecem pe dreapta, ocolind stincile. Dupa un urcus obo-sitor iesim pe povirnis, deasupra abruptului. Panta se mai indulceste si dupa un grup de stinci se apla-tizeaza. Nu prea departe, spre dreapta, observam turbariile specifice zonei Carbunele. Traversam aceste smircuri, cautind sa pasim peste marginile inalte si iesim pe culmea Stefanului, la 1915 m alt.; ne aflam pe un mic virf, deasupra seii Stefanul (1860 m alt.), sa care se adinceste in stinga. Pentru prima data, pe traseu se deschide larg vederea ulucului glaciar Latorita, neted si fara jnepeni. Se vede drumul montan saua Stefanul - Puru, mai ingust decit DN 67 C, din care se desprinde mai sus, spre sud. Se vad virfurile Stefanul, Bora, Coasta Benghii (pe stinga ulucului) si muchia Iezerul Latoritei (pe dreapta lui). De aici putem urmari o parte din coborirea care urmeaza pe coastele nordice ale muntelui Iezerul Latoritei. Pina la cota 1915: 3 -3½ ore.
Pe versantul estic al culmii Stefanul, poteca lipseste pina la 1850 m alt. Latorita isi aduna apele aici, in fundul caldarii. Izvorul din dreapta (sud-vest) are o dubla ravena pe interfluviul careia apare poteca noastra. Trecem perpendicular pe soseaua Stefanul - Puru si coborim, indreptindu-ne usor spre dreapta, pina la marginea primei ravene. Aici intram pe poteca ingusta, traversam ravena cu izvor (Izvorul La-toritei - 1820 m alt.), apoi si cealalta ravena. Incepem o lunga traversare pe coasta, in usoara coborire. Daca urcam ajungem pe muchia nord-vestica a virfului iezerul Latoritei si putem admira silueta uriasa a unui ,,sfinx' (1860 m alt), care strajuieste intregu uluc giacior. Revenind la poteca traseului trecem pe linga o serie de izvoare (stinga) si sosim sub Sfinxul Latoritei. Zona stincoasa. Trecem printr-o strunga spre dreapta; observam o mica grota in perete (tot pe dreapta) si razbatem intr-o caldare suspendata intre pereti si abrupturile care cad spre firul Latoritei. Pe fundul acestei caldari salbatice se afla doua lacuri partial colmatate: lacutul Sfinxului (1905 m alt.) si un alt lac mai mic. Mai jos, linga marginea abruptului, mai sint inca trei ochiuri de apa. Poteca ingusta se strecoara pe linga peretii din dreapta, trece peste o groapa cu lespezi si ajunge in stinga, pe marginea povirnisului. Coasta este plina de jnepeni uscati. Poteca mare trece firul izvorului Lacutului si se indreapta catre caldarea Muntinul (sud). Un hatas se abate la stinga (nord), pe coasta in jos, si iese la baza ulucului mare. Pe un promontoriu, la stinga noastra, se afla bordeiul unei stine (1710 m alt.). Poteca ajunge linga bordei si coboara spre dreapta, traverseaza izvorul Lacutului (1680 m alt.), instalindu-se pe coasta la nivel constant. Mai jos de poteca observam alta stina, apoi (dupa aproape 800 m) coborim 45° la stinga, spre firul Latoritei, spre constructiile mari ale stinei Lattorita (1650 m alt.). Aici se afla si cantonul silvic Coasta Benghii. Timp: 3¾ -4½ ore.
In continuare coborim pe linga piriul stinei pina aproape de Latorita. Poteca se mentine linga apa. De la stina, desi avem ca reper apa Latoritei, cautam loc de trecere fie pe linga terenurile mlastinoase, fie pe linga codrul care pune treptat stapinire pe vale. Dupa aproape 2 km ne aflam in locul unde va trebui sa parasim firul vaii (1555 m alt.), aceasta infundindu-se in cheile salbatice care duc la Cascada Dracului. Urcam pe dreapta, fara poteca, prin padurea rara, pe directia sud, pina cind atingem o sa (1585 m alt.). In aceasta sa se afla un lac mic. Spre sud se arcuieste caldarea cu iezerul Latoritei. Coborim pe potecuta ce se strecoara si descinde pe intinsul pajistii.
Parcurgem un teren mocirlos. Inainte de lac, pe stinga, se ridica un tanc inalt. Ajungem pe malul estic al oglinzii de apa si ne oprim aproape de iesirea piriului (1530 m alt.) intr-o poienita. Timp: 4 -5½ ore.
Poteca de coborire se afla pe malul sting al piriului; urmarim poteca pina jos, intr-o caldarusa cu iarba inalta, unde, dupa o curba spre stinga, ne lasam prin lastaris, pe poteca firava, pina cind atingem firul vaii Muntinului (1445 m alt.). Patrundem intr-un tinut al cheilor prapastioase, un labirint greu de trecut in timpul apelor mari si iarna. Poteca abia vizibila, uneori barata de arbusti, se strecoara pe malul sting al Muntinului, care se arunca peste stinci. Dupa circa 150 m de la iesirea de pe valea Muntinului, inainte de o cascada, trecem peste lespezi pe malul drept. Poteca se catara pe o brina ingusta si serpuieste avind pe stinga abruptul si jgheabul apelor in fierbere. Dupa circa 180 m se deschide in stinga gura vaii Latorita, o prapastie intunecoasa. Ea despica muntele si, printre imensele blocuri de piatra care infunda valea, apa ei se arunca cu zgomot de tunet. In aceasta clisura salbatica se vede Cascada Dracului. Poteca noastra trece in continuare pe brina ingusta si coboara pe stinci, ajungind intr-un loc dificil. Fie coborim linga apa, pe gigantice btocuri inconjurate de suvoaie, fie ne cataram pina la locul unde poteca isi reia directia pe versant; cind sint apele mici si nu acopera toata clisura putem face un funicular cu o cordelina, pe care sa transportam bagajele, trecerea noastra fara bagaje nefiind riscanta. Dupa ce depasim ,,spalatura' care rade poteca de pe coasta, printr-o simpla catarare de 3-4 m putem sa revenim pe poteca, tot pe malul drept. Abia acum vedem mai bine sectorul cascadelor pe linga care am trecut. Poteca devine tot mai buna si pe masura ce cheile Muntinului, prin care curge apa Latoritei, se mai largesc, se departeaza de firul apei si patrunde in padure. Dupa o scurta coborire prindem capatul unui drum de tractor pe care traversam Latorita pe malul sting (1320 m alt.). Inaintam pe prundis circa 150 m, apoi traversam din nou pe malul drept, urcind coasta impadurita pina cind iesim intr-un luminis, linga baracile fostului santier T.C.H. Printre trunchiurile molizilor se vede in jos oglinda lacului Galbenul, lac de baraj, o frumoasa aparitie pe cursul acestei vai. Drumul face un ocol mare, urcind pe piriul Urdele, revine apoi si trece peste piriul Balescu, stabilindu-se pe conturul lacului Galbenul. Aceasta ocolire lunga de circa 500 m se poate evita traversind piriul Urdele mai jos de con-fluenta cu Balescu, pe o punte inalta. Parcurgem drumul de contur si dupa 1 km trecem podul peste apa Galbenului si ajungem in dreptul barajului in arc (1305 m alt.). Timp: 5¾ -7 ore.
Din acest punct, traseul 29 continua inca 4,5 km, pina aproape de barajul Petrimanul. Coborim pe drumul auto. Valea Latoritei isi recapata aspectul natural. Apa putina curge pe patul larg si stincos, dar treptat se imbogateste cu apa afluentilor. Dupa 1,7 km, in alt sector de chei, trecem pe linga o mica baraca a muncitorilor forestieri. Curind aiungem la coada lacului Petrimanul. Drumul auto lasa in dreapta o alta ramificatie (drumul spre Curmatura Oltetului si Polovragi). Urmarim soseaua de contur de pe malul sudic, trecem prin dreptul vaii Curmatura (sud, traseele 4, 5) si ajungem in microstatiunea Petrimanul. Sus, in dreapta, zarim cladire impozanta, cu aspect de hotel montan, a cabanei T.C.H. Petrimanul. Un drum auto ce incepe ceva mai la vale urca inapoi pina la aceasta cabana, la 1190 m alt.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/Muntii-Paring-Trasee-turistice35642.php



duminică, 26 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Incaltamintea


ÎNCĂLŢĂMINTE


Nu pleca cu bocanci noi pe traseu

Dacă pleci pe trasee simple şi scurte (maximum 4-5 ore), poţi apela la adidaşi şi sandale de munte. Alege piesele de încălţăminte cu profile antiderapante. Pentru traseele lungi, la înălţimi mari, ai nevoie de bocanci. Nu pleca însă cu o pereche noi. Te poţi trezi că te bat pe traseu. Cumpără-i din timp, testează-i prin oraş şi schimbă-i dacă ai probleme. Se poate întâmpla şi la mărci de renume. Vara, e bine să ai la tine şi apărătoare pentru pietre.
O atenţe deosebită trebuie acordată ciorapilor. Lâna e un material mai bun decât bumbacul, dar în magazinele de profil găseşti ciorapi din materiale chiar mai bune. Ai grijă ca, în timpul drumeţiei, să schimbi şosetele după 4-5 ore de mers.

Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Fraudele uriaşe de la Loteria Română, pe masa DNA


Preluat:http://www.romanialeaks.org/2013/01/fraudele-uriase-de-la-loteria-romana-pe.html

marți, 1 ianuarie 2013
Fraudele uriaşe de la Loteria Română, pe masa DNA

Zeci de milioane de euro reprezintă fraudele pe care auditorii Curţii de Conturi a României le-au constatat la Compania Naţională Loteria Română SA (CNLR), comise în timpul mandatului de preşedinte-director general al pedelistului clujean Gheorghe Benea, personaj aflat în trena premierului de tristă amintire Emil Boc. Conform unor specialişti din Ministerul Finanţelor, acţionarul la CNLR în numele Statului Român, niciodată pagubele produse acestei companii nu au fost atât de mari şi, mai ales, nu a fost atât de evidentă decizia managerilor CNLR de a frauda şi de a falimenta Loteria precum în mandatul lui Benea şi a găştii sale portocalii!
Drept urmare, pe 20 decembrie 2012 Plenul Curţii de Conturi a României a decis sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fapte deosebit de grave săvârşite de fosta conducere a Loteriei Române. În exclusivitate, cotidianul.ro vă prezintă fraudele uriaşe aduse bugetului de stat prin metode incredibile de furt a banului public, aplicate în una dintre cele mai profitabile companii rămase încă în proprietatea statului român şi într-un interval de timp scurt.
Dosar exploziv
Încă din preambulul documentului prin care este sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie sunt arătate modalităţile prin care Gheorghe Benea şi locotenenţii săi au sabotat una dintre cele mai profitabile companii de stat:
“Pe fondul exercitării unei activităţi manageriale defavorabile intereselor companiei, la nivelul CNLR au fost constatate practici sistematice (s.n.) prin care, datorită efectuării de înregistrări contabile neconforme cu legislaţia aplicabilă, au fost denaturate datele reflectate în situaţiile financiare şi prin care au fost eludate prevederile legale din domeniul achiziţiilor publice cu consecinţe deosebit de grave (s.n.) asupra rezultatelor economico-financiare.
Activitatea de achiziţii publice desfăşurată la nivelul CNLR contravine tuturor principiilor bunei gestiuni financiare (s.n.), încălcarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate reprezentând o stare de fapt.
Practic, achiziţia publică de produse, lucrări şi servicii a înregistrat abateri majore de la legislaţie (s.n.), începând cu planificarea şi continuând cu toate celelalte etape, respectiv determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce urmau a fi achiziţionate, alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, publicarea anunţului de intenţie, numirea comisiei de evaluare a ofertelor, întocmirea documentaţiei de atribuire, publicarea anunţului de participare, evaluarea ofertelor, stabilirea rezultatului aplicării procedurii de achiziţe publică şi întocmirea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, încheierea contractului de achiziţie publică, cu includerea clauzelor obligatorii, aşa cum au fost prevăzute în documentaţia de atribuire, precum şi în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară a ofertei declarate câştigătoare şi cu prevederile caietului de sarcini.
În acest sens, se pot reţine următoarele deviaţii de la prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice:
- nejustificarea din punct de vedere economic a achiziţiilor;
- identificarea nevoilor după aprobarea bugetului;
- evaluarea superficială a valorii contractului;
- supraevaluarea în ideea favorizării unui anumit contractant;
- utilizarea unui model de calcul care să conducă la o valoare care să nu presupună aplicarea unei proceduri competitive;
- utilizarea abuzivă de proceduri necompetitive prin invocarea existenţei excepţiilor legale;
- alocarea nerealistă a bugetului, acesta fiind fundamentat doar pe istoricul de cheltuieli şi nu pe acoperirea necesităţilor;
- alocarea de timp insuficient pentru derularea corespunzătoare a fiecărei proceduri;
- stabilirea de specificaţii cu caracter general, fără a stabili cerinţe minime;
- erori sau omisiuni pe parcursul evaluării în scopul de a favoriza anumiţi ofertanţi;
- la momentul semnării contractului apar modificări faţă de documentaţia de atribuire şi faţă de ofertă, motivat că au fost omise sau că nevoia nu a fost bine cuantificată;
- schimbări în condiţiile contractuale pentru a permite prelungirea duratei contractului şi preţuri mai mari pentru contactant.”
Aşadar, niciuna dintre posibilele metode de fraudare nu i-a scăpat lui Gheorghe Benea, al cărui unic scop era, după cum arată documentele, falimentarea Loteriei Române şi transferul bugetului acesteia în buzunarele firmelor agreate!
Venit, adjudecat, furat!
În cadrul contractului de furnizare produse nr. 306/5 octombrie 2011, în valoare de 16.814.195,97 lei (fără TVA), încheiat între CNLR şi SC SVF Management Prod Serv SRL, lider în asocierea cu SC Industrial Computer Group SRL, nu a existat un studiu de fezabilitate care să fundamenteze necesitatea şi oportunitatea implementării sistemelor Data Center şi Disaster Recovery. Cu toate acestea, achiziţia acestora a fost prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 prin planul de investiţii, anexă a bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin HG 210/2011, la o valoare estimată de 17.200.000 lei (fără TVA). În plus, sistemele necesare realizării şi funcţionării sistemelor IT (climatizare industrială de precizie, infrastructură electrică, sistem de securitate, mentenanţă şi garanţie), cuprinse în fundamentarea achiziţiei, nu au fost prevăzute în caietul de sarcini, ceea ce a avut drept consecinţă nefuncţionarea sistemelor Data Center şi Disaster Recovery.
Mai mult, conducerea CNLR a indus în eroare ofertanţii cu privire la data limită de depunere a ofertelor cu scopul de a restricţiona participarea la licitaţie şi a favoriza SC SVF Management Prod Serv SRL, singura societate care a depus oferta înainte de data limită reală a ofertelor!
Procedura de evaluare a ofertei s-a desfăşurat cu maximă rapiditate, astfel încât în aceeaşi zi în care a fost depusă oferta de către SVF Management Prod Serv SRL în asociere cu Industrial Computer Group SRL, aceasta a fost deschisă, evaluată din punct de vedere tehnic, verificată din punct de vedere al conformităţii cu caietul de sarcini, a şi fost stabilită câştigătoare iar rezultatul aplicării procedurii de atribuire a contractului a fost comunicat ofertantului! Aceasta în condiţiile în care documentele prezentate la licitaţie nu au fost conforme cu documentaţia de atribuire.
Mai mult, fără a respecta termenul legal de 11 zile prevăzut de OUG 34/2006, la numai o zi de la data stabilirii ofertei câştigătoare, CNLR a şi încheiat contractul!
Toate aceste potlogării Benea le-a comis în condiţiile în care contractul era lovit de nulitate, constatat ca atare de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care au dispus anularea procedurii! Astfel încât devine foarte clar faptul că Gheorghe Benea a derulat acest contract cu o rapiditate extremă, aşa cum am arătat, cu intenţia limpede de a direcţiona aşa-zisa licitaţie către SVF Management Prod Serv SRL.
Auditorii Curţii de Conturi au solicitat şi o verificare suplimentară de la Garda Financiară, care a descoperit că în urma operaţiunilor ilegale înregistrate în circuitul tranzacţiilor efectuate prin intermediul societăţilor implicate, CNLR a plătit pentru echipamentele achiziţionate cu 428 la sută mai mult faţă de valoarea reală a produselor, compania fiind astfel prejudiciată cu 15.977.568 lei!
Criminalitate financiară organizată - evaziune fiscală şi spălare de bani
În dosarul înaintat DNA, Curtea de Conturi face următoarrele menţiuni: ”În circuitul tranzacţiilor comerciale a fost implicată SC Professional Clima Instal SRL care a facturat SC SVF Management Prod Serv SRL produse şi servicii care nu reflectă operaţiuni reale, societatea nedesfăşurând nici o activitate comercială şi neavând personal angajat. La cererea SC Professional Clima Instal SRL, la data de 16.03.2012, după retrageri succesive de sume substanţiale în numerar, contul bancar al societăţii a fost închis, iar la data de 20.09.2012 societatea era în stare de faliment. Retragerile de numerar au fost efectuate de către Andreescu Nicolas Brian, în calitate de împuternicit, fiind în acelaşi timp şi împuternicit administrator al SC Expert Services Company SRL, societatea căreia SC Professional Clima Instal SRL i-a facturat servicii fictive în valoare de 13.369.113 lei. Andreescu Nicolas Brian a fost împuternicit ca administrator al SC Expert Services Company SRL pe o perioadă de numai trei luni, respectiv perioada în care s-au desfăşurat tranzacţiile aferente contractului încheiat de CNLR cu SC SVF Management Prod Serv SRL. Precizăm că Andreescu Nicolae Brian a fost implicat şi în tranzacţiile comerciale efectuate pentru derularea contractului încheiat de CNLR cu SC Grupul Industrial GIR SA, iar la momentul controlului era angajat al Companiei de Pază Shelter Security SRL. Având în vedere cele prezentate, rezultă indicii temeinice că acest contract a fost atribuit în mod preferenţial SC SVF Management Prod Serv SRL în asociere cu SC Industrial Computer Group SRL.” Descrierea de mai sus a fenomenului economic făcută de experţii Curţii de Conturi arată, aproape fără dubii, existenţa unui grup organizat de criminalitate economico-financiară.
Vodafone România SA, atrasă într-un grup organizat de criminalitate economică?
Un alt contract extrem de dubios dar mai ales păgubos pentru bugetul Loteriei Române este cel de prestări servicii, cu numărul 115/13 aprilie 2011, în valoare de 57.382.000 lei fără TVA, încheiat între CNLR şi SC Grupul Industrial GIR SA, lider în asociere cu Vodafone România SA.
În acest caz, fără a fundamenta costurile aferente implementării sistemului de comunicaţii la nivelul agenţiilor mandatare, precum şi ale serviciilor neprevăzute în studiul de fezabilitate, CNLR a majorat în mod nejustificat valoarea estimată a investiţiei cu 50 la sută, respectiv cu suma de 4.048.691 euro, de la valoarea estimată în studiul de fezabilitate de 8.160.245 euro la valoarea de 12.208.936 euro, estimată în nota de fundamentare. De asemenea, CNLR nu a justificat necesitatea suplimentării atât a serviciilor solicitate, cât şi a numărului de locaţii – în creştere cu 89,4 la sută, de la 1.118 locaţii la 2.160 locaţii – în care se vor furniza serviciile.
Mai mult, pentru determinarea valorii estimate în lei a investiţiei, CNLR a utilizat în mod deliberat un curs valutar supraevaluat de 4,7 lei pentru un euro (în aprilie 2011!!!), în condiţiile în care în documentaţia de atribuire s-a solicitat ca valoarea ofertată exprimată în lei să fie determinată în echivalent euro la cursul mediu al pieţei valutare, calculat de BNR pentru luna decembrie 2010, respectiv 4,2925 lei. În acest mod, fraudatorii CNLR au majorat artificial cu suma de 4.975.142 lei valoarea estimată a investiţiei, cu scopul clar de a supraevalua valoarea contractului care urma să fie atribuit.
În plus, în condiţiile în care în documentaţia de atribuire numărul de locaţii în care urma să se furnizeze serviciile de comunicaţii a fost diminuat cu 47,1 la sută faţă de cel prevăzut în nota de fundamentare, valoarea estimată a investiţiei în sumă de 57.382.000 lei aferentă serviciilor solicitate nu a fost diminuată corespunzător.
Tot cu intenţia de a fura din bugetul statului, în documentaţia de atribuire nu au fost solicitate preţurile echipamentelor de comunicaţii, cu intenţia de a nu putea fi ofertate şi evaluate din punct de vedere financiar în cadrul procedurii de licitaţie.
Având în vedere că sistemul de comunicaţii cuprindea echipamente proprii, respectiv componente hardware, acestea nu trebuiau incluse în preţul serviciilor, deoarece reprezintă mijloace fixe cu o valoare determinată.
Mai mult, cu toate că în oferta financiară nu a fost propusă o valoare totală a serviciilor care constituiau obiectul contractului, CNLR a acceptat-o în această formă.
Astfel, Gheorghe Benea şi grupul său infracţional au declarat câştigătoare oferta depusă de către asocierea GIR-Vodafone la valoarea estimată la fundamentarea achiziţiei, respectiv la valoarea de 57.382.000 lei, în condiţiile în care oferta evaluată de către comisia de evaluare, pe baza preţurilor propuse de către ofertant, a fost în sumă de 49.851.529 lei. Procedând astfel, grupul penal de la CNLR a majorat în mod nelegal valoarea ofertei asocierii GIR-Vodafone, conducând la creşterea valorii contractului cu suma de 7.530.471 lei.
Prin încheierea contractului au fost stabilite în mod arbitrar preţuri unitare aferente echipamentelor, cu toate că oferta asocierii GIR-Vodafone nu conţinea preţuri ale echipamentelor, iar potrivit documentaţiei de atribuire contravaloarea echipamentelor era inclusă în costul serviciilor.
De asemenea, în contract au fost incluse şi servicii de instalare, deşi acestea nu au fost solicitate prin documentaţia de atribuire.
CNLR a majorat artificial valoarea componentelor contractului în scopul creşterii valorii ofertei de la suma de 49.851.529 lei la suma de 57.382.000 lei reprezentând preţul contractului.
Şi ca fărădelegea să fie şi mai evidentă, experţii Curţii de Conturi a României au constatat că procedura de achiziţie a sistemului de comunicaţii a fost organizată în condiţiile în care nu era asigurată infrastructura necesară funcţionării la întreaga capacitate a sistemului de comunicaţii!
Datorită clauzelor contractuale, defavorabile CNLR, prevăzute în contractul încheiat cu SC Grupul Industrial GIR SA, Loteria Română nu a putut suspenda serviciile de comunicaţii nefolosite, ceea ce a dus la costuri nejustificate, adică pierderi pentru bugetul de stat în sumă de 6.919.184 lei.
De asemenea, din documentele puse la dispoziţie de Garda Financiară, în urma solicitării conducerii Curţii de Conturi, rezultă că CNLR a achiziţionat echipamente şi servicii la o valoare mai mare cu 244,71 la sută, respectiv cu suma de 11.446.269 lei, faţă de valoarea la care au fost achiziţionate de SC Grupul Industraiul GIR de la firmele SC Omnilogic SRL, SC Urgent Curier SRL, SC Vodafone România SA şi SC Romtelecom SA.
De asemenea, experţii Curţii de Conturi a României menţionează prezenţa şi în această afacere a lui Andreescu, „casierul” şi omul de încredere al lui Alin Ionescu, patronul Shelter Security: “În circuitul tranzacţiilor comerciale a fost implicată SC CAF Prodserv SRL, existând indicii cu privire la faptul că serviciile furnizate de către această societate nu sunt reale. În anul 2011 societatea în cauză era în imposibilitatea de a presta serviciile conform clauzelor contractuale, întrucât nu a avut nici un salariat. Precizăm faptul că, contractul încheiat de SC Grupul Industrial GIR SA cu SC CAF Prodserv SRL a fost semnat de către Andreescu Nicolas Brian ca administrator al SC CAF Prodserv SRL. Precizăm că Andreescu Nicolas Brian a fost implicat şi în tranzacţiile comerciale efectuate pentru derularea contractului încheiat de CNLR cu SC SVF Management Prod Serv SRL iar la momentul controlului era angajat al Companiei de Pază Shelter Security SRL.”
Suveica Euroco
Un alt contract penal este acordul-cadru cu numărul 197/27 mai 2010, în valoare de 4.591.529 lei fără TVA, încheiat între CNLR şi SC Euroco Partner Industry SRL, lider în asocierea cu SC Top Edge Engineering SRL.
Astfel, propunerea financiară depusă de SC Euroco Partner Industry SRL a fost acceptată de către comisia de evaluare a CNLR, în condiţiile în care aceasta conţinea şi costuri neprevăzute în documentaţia de atribuire. Prin acceptarea de costuri neprevăzute în documentaţia de atribuire, CNLR a creat premisele neîncadrării în fondurile alocate pentru realizarea contractului pe o perioadă de patru ani.
Datorită modului fraudulos în care au fost încheiate acordul-cadru şi contractele subsecvente, CNLR a efectuat plăţi nelegale către SC Euroco Partner Industry SRL în sumă totală de 1.425.006 plus TVA, reprezentând contravaloarea serviciilor care nu au fost solicitate prin documentaţia de atribuire şi nu au fost incluse în preţul contractelor.
Din documentele puse la dispoziţie de Garda Financiară a rezultat că CNLR a fost prejudiciată cu suma de 3.952.318 lei cu TVA, având în vedere că atribuirea contractului s-a realizat de către CNLR prin nerespectarea prevederilor legale precum şi faptul că SC Euroco Partner Industry SRL a fost un intermediar între CNLR şi cele două societăţi, SC Top Edge Engineering SRL şi SC Xerox (România) Echipamente şi Servicii SA. Obiectul contractului încheiat de CNLR cu SC Euroco Partner Industry SRL a fost realizat, în fapt, la o valoare de 1.570.220 lei cu TVA.
Fraudă pe ritmuri de R&B
Probabil că lui Benea i-au plăcut ritmurile de R&B cântate de nevasta lui Alin Ionescu, patronul SC Compania de Pază Shelter Security SRL, astfel că i-a dat 12.600.000 lei fără TVA prin contractul de prestări servicii nr. 39/7 februarie 2011.
I-a dat ditamai suma de bani “moca”, deoarece CNLR nu a prevăzut în documentaţia de atribuire cerinţe minime de calificare prin care ofertanţii să demonstreze că au capacitatea tehnică şi profesională pentru a presta serviciile de pază.
De altfel, aşa cum au constatat experţii Curţii de Conturi a României, Shelter Security nici nu avea posibilitatea să dovedească capacitatea tehnică de a acoperi serviciile de pază la nivel naţional, ulterior încheierii contractului compania Shelter Security subcontractând aceste servicii în proporţie de 95 la sută. Aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în Gorj, locul de baştină al lui Alin Ionescu, firma a doi foşti ofiţeri SRI făcând paza la agenţiile Loteriei Române din Târgu Jiu datorită subcontractării de la Shelter.
De asemenea, în caietul de sarcini nu au fost cuprinse cerinţe tehnice referitoare la operaţiunile şi/sau activităţile de pază, supraveghere obiective, bunuri şi valori, necesare a fi efectuate de către prestator.
În plus, cu toate că numărul de posturi solicitat prin caietul de sarcini a fost diminuat, valoarea estimată a contractului nu a fost micşorată, rămânând nemodificată, la 12.600.000 fără TVA, pentru o perioadă de patru ani.
În condiţiile în care oferta declarată câştigătoare nu a avut o valoare totală şi nici comisia de evaluare nu a cuantificat oferta prezentată, încheierea contractului s-a realizat fără respectarea prevederilor legale, la valoarea estimată la fundamentarea necesităţii achiziţiei serviciilor.
Având în vedere faptul că durata contractului este de 48 de luni şi că într-o perioadă de 15,5 luni (32,3 la sută) din durata contractului CNLR a achitat către SC Compania de Pază Shelter Security SRL 36,5 la sută din valoarea contractului, este posibil să se ajungă la costuri suplimentare, evident, în defavoarea CNLR.
De la Benea, fără număr, fără număr, tot pentru Shelter
Afaceristul Alin Ionescu mai primeşte de la Benea-Loterie suma de 8.980.000 fără TVA, prin contractul de prestări servicii nr. 248/4 august 2011.
La fel ca şi în cazul contractului din februarie, în documentaţia de atribuire nu au fost prevăzute cerinţe minime de calificare prin care ofertanţii să demonstreze că au capacitate tehnică şi profesională pentru a presta serviciile de monitorizare, intervenţie şi mentenanţă la nivel naţional, pentru 1.033 de locaţii.
Compania de Pază Shelter Security SRL nu avea capacitatea tehnică să asigure serviciile de monitorizare, intervenţie şi mentenanţă la nivel naţional, astfel că a subcontractat cea mai mare parte a acestora.
De asemenea, în caietul de sarcini nu au fost detaliate cerinţele tehnice pe activităţi şi/sau operaţiuni, nu au fost identificate locaţiile unde se vor presta serviciile şi personalul care va presta serviciile în fiecare locaţie.
Penalii pedelişti din conducerea CNLR au acceptat oferta prezentată de firma lui Alin Ionescu, în condiţiile în care aceasta era neconformă, propunerea tehnică nerespectând cerinţele chiar şi sumar definite în caietul de sarcini.
Încheierea contractului s-a făcut prin nerespectarea prevederilor legale referitoare la obligaţia constituirii şi/sau reţinerii garanţiei de bună execuţie, CNLR neasigurându-se că prestatorul va realiza serviciile în conformitate cu prevederile contractuale.
Benea dă... Urgent!
Alte două contracte încheiate de Benea pentru secătuirea bugetului CNLR, nr. 31/31 ianuarie 2011 şi 395/20 octombrie 2010, în valoare totală de 1.159.487 lei fără TVA, au fost încheiate cu firma Urgent Curier SRL, pentru transportul revistei Loto-Prono în ţară şi pentru servicii de curierat. Modul fraudulos de încheiere a contractelor a dus la majorarea nejustificată cu aproape 277.000 lei a preţului contractelor.
Gagu de la Concas Buzău, preferat de Benea
Şi firma Concas Buzău, al cărei patron este Ionel Gagu, cea care a construit multe săli de sport în timpul guvernării Năstase, a primit de la pedelistul Benea bani frumoşi pentru diverse lucrări.
Astfel, CNLR a încheiat contractul nr. 438 din 24 noiembrie 2009 cu Concas SA Buzău, în valoare de 7.943.159 lei fără TVA. Un contract cu dedicaţie pentru că, aşa cum au constatat auditorii Curţii de Conturi, au fost încălcate prevederile legislaţiei în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Pentru a limita participarea la procedura de atribuire, în documentaţia de atribuire au fost impuse condiţii abuzive prin care ofertanţii erau descalificaţi.
Tot cu firma Concas CNLR a încheiat şi contractul nr. 411/3 noiembrie 2010, în valoare de 2.094.427 lei fără TVA. Contract încheiat fără licitaţie, pentru că, aşa cum spun specialiştii Curţii de Conturi, Benea a vrut o încredinţare directă a lucrărilor către Concas SA Buzău, firmă care a fost favorizată la licitaţia organizată pentru adjudecarea contractului iniţial prin descalificarea tuturor contracandidaţilor în condiţiile în care oferta declarată câştigătoare prezenta neconformităţi faţă de documentaţia de atribuire.
Vor îndrăzni procurorii DNA să finalizeze acest dosar?
Acum, procurorii DNA mai au încă un dosar fierbinte trimis de Curtea de Conturi a României, în afară de multe altele care nu sunt încă rezolvate şi nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Baza de la care procurorii urmează să înceapă cercetările este foarte bună, experţii Curţii de Conturi făcând o documentare amănunţită a cazului, anchetatorilor aproape nemairămânându-le decât să-i întrebe pe cei acuzaţi de aceste fraude uriaşe – cât aţi luat şpagă?
Despre firmele implicate
SVF MANAGEMENT PROD SERV SRL – este situată pe str. Pătrarului nr.2, sectorul 6. Îi are ca directori pe Valentin S. Nica, director general, pe Cătălina Bederu, director financiar, şi pe Răzvan Ţuncu, director IT. În 2010 a mai primit comenzi, prin subcontractare, de la ANOFM, pe vremea când aceasta era condusă de Silviu Bian, acum aflat în puşcărie pentru luare de mită.
INDUSTRIAL COMPUTER GROUP SRL – este situată pe Calea Plevnei nr. 178, sectorul 6. Gabriel Badea este director general şi IT, Roxana Cristofic este director economic, iar Dan Carabulea este director de vânzări.
SC PROFESSIONAL CLIMA INSTAL SRL – are sediul în Pantelimon, Ilfov, şi îi are ca acţionari pe Posa Vasile (17,5 la sută), Stoian Radu (15 la sută), Drumea Dragoş Mihail (17,5 sută), Marin Florica (25 la sută), care este şi administratorul firmei şi Ghiţă Răzvan (25 la sută).
SC EXPERT SERVICES COMPANY SRL – radiată.
SC GRUPUL INDUSTRIAL GIR SA – a fost înfiinţată în 1992, şi este este deţinută de Vlad Constantinescu – 11 la sută, Cristian Calinescu - 30,57 la sută, Paul Alexandru Cîrstea – 14 la sută, Marianna Simona Sîrbu - 3,43 la sută, Ovidiu Prisecari - 20,5 la sută şi Georgeta Constantinescu - 20,5 la sută.
SC CAF PRODSERV SRL – are sediul la domiciul unicului acţionar, Puiu Cioagă, respectiv str. Radu Boiangiu nr. 10, sector 1. Principalul obiect de activitate îl constituie construcţiile. Pe 19 aprilie 2011, patronul Puiu Cioagă se autorevocă din funcţia de administrator al firmei şi îl numeşte în locul său pe Andreescu Nicolas-Brian.
SC EUROCO PARTNER INDUSTRY SRL – are sediul în sectorul 3, pe Şos. Mihai Bravu nr. 309 şi îi are acţionari pe Ropan Petre Dragoş (26 la sută), Alexandru Daniela Lucia (25 la sută) şi Voinea Liviu (49 la sută).
SC TOP EDGE ENGINEERING SRL – are sediul în Craiova şi îi are în board pe Dogaru Dorian, Goagă Elena, Răzvan Chiţu, Sare Cosmin şi Iacobescu Florin.

Sursa:http://www.romanialeaks.org/2013/01/fraudele-uriase-de-la-loteria-romana-pe.html