luni, 31 decembrie 2012

LA MULTI ANI!


PENTRU TOTI VIZITATORII BLOGULUI:

La multi ani cu veselie, sanatate pe vecie, casa plina de bucate, dragoste pe saturate, bani la greu, noroc cu carul, ce doriti si sus paharul! Un An Nou fericit!

sâmbătă, 29 decembrie 2012

Anina-Bozovici(pe valea Minisului)*muntii Semenicului



ANINA—BOZOVICI, PE VALEA MINISULUI

Drum auto.                                                                  

Distanta: 33 km.


Intre centrul Aninei si centrul Steierului distanta este de 4 km. Drumul spre Bozovici porneste din Steicr, avind inca 29 km; bine intretinut, el este accesibil pentru masini.
Din marginea Steierului, drumul insoteste piriul cu acelasi nume ce strabate comuna. La km 2 se ramifica spre dreapta drumul forestier ce duce la cantonul silvic Crivina. Dupa aceasta ramificatie drumul paraseste un timp piriul, mentinindu-se pe versant si coboara apoi, dupa circa 2 km, in valea Minisului. O recunoastem dupa debitul mai mare, dupa calea ferata forestiera ce o urmareste si dupa versantele stincoase de calcar ce o inconjura. La km 5,5 se ramifica spre dreapta un alt drum forestier, pe valea Pauleasca. Aceasta vale, destul de lunga, vine din sud, izvorind in apropiere de valea Beiului.
Trecind de valea Pauleasca, Minisul continua sa strabata cheile marunte in care s-a angajat, pina la km 7. Aici valea se deschide, apar lunci cultivate, culminind cu lunca de la km 10, unde se afla mica asezare Colonia Minisului. In trecut a existat aici un mic centru industrial: o fabrica de spirt si una de pulbere, in jurul carora s-a creat o colonie. Fabricile au disparut dupa primul razboi mondial, iar asezarea este in prezent o colonie forestiera. De aici, din apropiere, linia ferata forestiera transporta lemn la Anina.
Trecind de Colonia Minisului, luncile continua inca vreo 2 km, pina la Gura Golimbului, unde Riul Alb isi coboara apele din culmile dinspre sud, din framintatul teren calcaros ce da in pasunile Lapusnicului Mare. Alungita din aceste culmi, Cirsia Rosie se apropie pina in valea Minisului.
De la Gura Golimbului, km 12, valea se ingusteaza iarasi, incepind a doua zona de chei. Peretii cheilor, puternic sfirtecati, salbatici, cu pesteri, nu au inaltimi prea mari. Pe la mijlocul lor, ogasul Gura Izvorului vine din stinga, din dealul Zabal. La km 15, valea se deschide iarasi, cu lunci cultivate si salase izolate. La km 16, valea Minisului primeste din stinga un afluent, Poneasca. In sus pe vale exista un drum forestier, pe care, la circa 4 km, se afla colonia Poneasca. Situata intr-o frumoasa pozitie, unde valea se largeste intr-o lunca deschisa, la confluenta cu un alt piriias, colonia are mult farmec. Cladirea centrala, din piatra, si inca alte trei cladiri sint situate pe o mica terasa a apei, la circa 10—20 m deasupra acesteia, inconjurate de brazi, curate, ingrijite, ele au in preajma un parculet vechi, baraje, uzina, precum si intinderile nesfirsite ale codrilor.
Terenul si vechile constructii au fost distruse dupa primul razboi mondial, dar astazi, refacute si amenajate, functioneaza din 1959 ca tabara de pionieri.
Urmind in amonte piriul Poneasca, se poate trece usor in valea Birzavei prin saua denumita Trei Movile. La circa 500 m in aval de varsarea piriului Poneasca, valea Minisului se angajeaza in cea de-a treia zona de chei, denumite cheile Bigarului. Desi mai scurte, ele sint mai impresionante prin inaltimea peretilor si prin curiozitatile ce le ofera. Cirsia Mare, ce se ridica pieptis in stinga, este denumita Cirsia Zagrazii, iar cea din dreapta, Gozna.
Apa si-a sapat aici anevoie albia strimta si adinca, ca un canal de piatra presarat cu bolovani, sub pereti uriasi. Cheile nu au nici un kilometru lungime. In ele Minisul primeste pe dreapta un piriias, Bigarul, care izvoraste de sub stinca uriasa a Cirsiei Goznei si i se adauga cu un salt spectaculos, printr-o spintecatura a albiei. Locul acesta al izbucnirii, la numai vreo 100 m de valea Minisului, pazit de inaltimea peretelui, e plin de farmec. Suvoiul de apa se aduna in firul piriiasului, sare un prag, apoi, la umbra padurii, inspumeaza in cadere apa Minisului. Aici s-a amenajat un pod si un mic loc de popas, binevenit pentru drumet. Iesita din chei, valea se deschide brusc in spatele unui cleant mic, cu o padurice de pini alaturi. De aici, spre vale, Minisul nu va mai fi incatusat de stincarii, curgind linistit si agale pe cei mai bine de 10 km pina la Bozovici.
Pe stinga se ramifica mai multe drumuri forestiere: pe valea Zagrade, valea Cizmarului, valea Radovacea. La km 23 se apropie un alt afluent mare, valea Taria. Luncile sint din ce in ce mai largi, frumoase, cu finete si livezi, cu salase tot mai numeroase. Apoi cind dealurile se deschid in largul Tarii Almajului, intram in comuna Bozovici, situata pe valea Minisului.
Sursa:scrigroup.com

vineri, 28 decembrie 2012

Divizarea grupului de partizani din Banat-Rezistenta(1946-1958) Partea III


Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 – 1958)-(cap-V-)
de Cicerone Ionitoiu
-PARTEA III-
Preluat din Rex Histrianorum


REZISTENTA ARMATA DIN BANAT, RAMURA VARCIOROVA

Cauzele care au generat solidaritatea anticomunista:
--Comportamentul trupelor de "ocupaţie" sovietice si al oportuniştilor care s-au pus la dispoziţia lor dezlănţuind teroarea si jaful populaţiei.
--Regimul instaurat prin forţă de URSS a căutat să se legitimeze printr'o parodie de alegeri pe care le-au furat si falsificat cu neruşinare.
Această atitudine împotriva populaţiei si bineînţeles a voinţei naţionale a făcut ca ţăranii să riposteze si înainte si după 19 Noiembrie 1946.
Speranţa salvării si intrării în legalitate se îndrepta spre Iuliu Maniu si marea majoritate (peste 80%) au dat votul Partidului National ţărănesc. Fiind prinşi cu furtul voinţei lor exprimate prin vot secret si împotriva minciunilor neruşinate pe care le spuneau, oamenii au reacţionat prompt.
Intr-o astfel de întâlnire a reprezentanţilor P.N.T din com. Balint.jud.Severin, la care fruntaşii PNT, Ion Târziu, Aurel Vernichescu, Ion Ută si Dandu Jucu prezentau programul partidului - a sosit, o maşină împrumutată de la fabrica de ţiglă "Muschong" din Lugoj si au început să provoace strigând: votaţi soarele. Unul din ei a fost rănit de săteni si seara a murit.
Făcându-i vinovaţi, fără motiv, pe vorbitori care în acelaşi timp erau si candidaţi pe listele de deputaţi, s-a cerut de câtre autorităţile comuniste arestarea lor si condamnare. După o anchetă superficială pentru că nu aveau motive de reţinere, de la Timişoara au fost puşi în libertate până la proces. Acesta n-ar fi trebuit să aibă loc, dar aşa erau ordinele autorităţilor comuniste.
Şeful legiunii de jandarmi, locotenent colonel Ştefan Popescu i-a sfătuit să dispară fiindcă se fac presiuni pentru a fi condamnaţi. Au mai stat câtva, că se apropiau alegerile din 19 Nov.1946 si puţin înainte de acestea, ing.Aurel Vernichescu, avocatul Ionul Târziu si colonelul Ion Ută si-au luat raniţele în spate si suiţi în trenul ce mergea spre Orşova au coborât în gara Cârpa. Fostul senator Dandu Jucu rămăsese ascuns la nişte prieteni din Lugoj. Cei trei, încet încet au pornit la drum trecând prin satul Bolvasnita, fără să oprească si au poposit la intrarea în Vârciorova, sub umbra unui nuc stufos, răcorindu-se pe fată din apa unui firav fir de apă ce mai şiroia în acel an secetos .

CINE ERAU CALATORII:

Ion Târziu , renumit avocat din Lugoj, secretarul organizaţiei judeţene PNT al cărei preşedinte era Emil Ghilezan, un om curajos si foarte popular.
Ion Ută, născut pe 22 Oct.1891 la Caracal, a făcut campania din 1913 în Bulgaria, apoi primul război mondial şi în 1940 a fost numit la comanda Reg. 17 Infanterie Lugoj , iar pe 19 Ianuarie 1940 până la 31 oct. 1943 a deţinut funcţia de prefect al judeţului Severin. După 23 Aug: 1944 a ocupat funcţia de preşedinte a organizaţie PNT din oraşul Lugoj. După "incidentul" de la Balint, împreună cu ceilalţi au fost trimişi sub escortă la Timişoara si după ancheta preliminară, până la proces lăsaţi liberi, dar sfătuiţi să dispară.
Aurel Vernichescu , n.24 Mai 1898, inginer agronom, fost directorul Camerei agricole din jud.Severin (stabilit în Lugoj), fiul preotului Martin Vernichescu un patriot deosebit care sub austro-ungaria a militat în rândurile Partidului National si după condamnarea memorandistilor a cunoscut si el schingiuirile din temniţele de la Budapesta si Seghedin, continuând să sprijine Unirea si apoi până la moarte P.N.T-ul. A avut trei copii, pe Aurel si două fete. Una, Aurelia căsătorită cu Sergiu Morariu , directorul Băncii agricole din Orşova, fost deputat PNT în timpul guvernării din 1928-1931(amândoi arestaţi si trecuţi din închisoare cu D.O. la Rubla pe Bărăgan, si a doua fată, căsătorită cu un colonel, căzut prizonier şi mort în lagărele de exterminare din URSS.
Aceştia erau cei trei, care după ce s-au răcorit la marginea satului Vârciorova, s-au oprit In mijlocul satului, în fata casei cele mai arătoase si au bătut la poartă. A apărut o bătrână de 77-78 de ani, mică de stat dar cu o privire ageră , le-a deschis, si-a îmbrăţişat îndelung feciorul si i-a poftit pe cel trei în casă. Era bătrâna preoteasă care-si trăia acele zile, nu prea liniştite pentru tară, în casa părinteasca clădită de tatăl ei , preotul Dumitrescu mort în 1908, iar soţul, părintele Martin venise din comuna Cârpa de unde era de origine.
In această casă îndestulată si-au început existenta de proscrişi ai regimului comunist, puşi sub urmărire după furtul alegerilor din 19 Nov.1946 în vederea lichidării tuturor adversarilor regimului de venetici.
După plecare lor din Lugoj, col. Ştefan Popescu, şeful legiunii de jandarmi, l-a chemat pe Constantin Jumanca, tânăr din Vârciorova ce-si. făcea armata în termen la jandarmi si cunoscându-l ca om de mare caracter i-a spus că-l mută la postul de jandarmi din com. Cârpa, unde era la 7 km.de casă având obligaţia să vegheze asupra celor trei si. să le transmită ce era nevoie din partea lui . I-a dat si trei puşti mitralieră, una pentru fiecare ca să le aibă ca apărare, fiindcă dintre ei , numai colonelul lor, Ută avea un parabelum.
Nici nu s-a sfârşit luna Noiembrie si Constantin Jumanca a fost chemat la legiune unde colonelul i-a spus să le comunice că au fost puşi sub urmărire si e bine să-si schimbe locul. Colonelul avusese grijă ca la postul din Cârpa să fie un adjutant, pe nume Cioclov pe care l-a înştiinţat să colaboreze cu Constantin Jumanca în ajutorarea celor trei.
Iarna fiind pe aproape n-au avut timp să-si găsească adăpost prin pădure si au apelat la Nicolae Dare, bun cunoscut al familiei Vernichescu si care avea sălaşul la marginea pădurii. De abia s-au mutat si agenţii siguranţei au si vizitat pe bătrâna preoteasă, dar n-au găsit nimic suspect. Dar siguranţa nu s'a mulţumit. A trimis un agent care s'a angajat ca slugă la un fost primar ce era prieten cu familia Vernichescu si sluga nouă, săptămânal făcea un drum până la Caransebeş, probabil pentru a tine la curent stăpânii cu veştile adunate.
Pentru că noua gazdă era un om mai nevoiaş , cei trei au angajat un om de încredere, pe Nicolae-Lae Stângii zis Picicu. Era un ţigan muncitor si foarte cinstit care a acceptat cu bucurie să meargă săptămânal la Lugoj si să care câte o raniţă cu alimente si în special carne de la măcelarul Luca. A făcut acest serviciu până în Martie 1949, aprovizionându-i peste tot unde-si schimbau locul. Armele pe care le-au avut nu le-au folosit, nici împotriva mistreţilor, pentru a nu atrage atenţia prin zgomotul lor.
Nu la mult timp după alegerile din 19 Nov., colonelul Ştefan Popescu înaintat în funcţie a ajuns la Timişoara. A avut grijă să-l pună la curent pe înlocuitorul lui, maiorul Ion Corciova, cu situaţia celor trei. In toamna anului 1947 maiorul însoţit de căpitanul Mateescu au venit la Vărciorova si au stat de vorbă cu cei trei în casa lui Constantin Jumanca-îngerul lor păzitor.
In primăvara anului 1947, au hotărât să se mute si ing.Aurel Vernichescu a luat legătura cu Mogos Ivănescu, om de încredere, pe care-l cunoştea de când mergeau la vânătoare si acesta le-a pus la dispoziţie un sălaş, cu două încăperi, care se găsea la 8 km., la punctul "Pojorîta", unde s'au simţit mai bine, puteau să se si mişte. Alimentaţia era mai greoaie, Lae Stângii ducea mâncarea la Mogos acasă, iar acesta o aducea cu calul la sălaş.
Numărul "partizanilor" de la Pojorîta a crescut la patru. Mogos Ivănescu avea un nepot de soră, pe Miron Ivănescu din comuna vecină Borlova, care dezertase din armată , cu o carabină Z.B., si pe care unchiul l-a alăturat celorlalţi.
In toamna anului 1947 s'a hotărât de "sus" să se facă razii în toată tara, în regiunile unde erau semnalaţi "partizani" pentru a fi arestaţi. Maiorul Ion Corciova l-a anunţat pe Constantin Jumanca să-i muta pe cei urmăriţi. In comună a sosit adjutanţii Cioclov, cu plutonierul Fleancu de la Otelul Roşu si opt jandarmi între care se aflau si agenţi ai siguranţei. De cazarea si mâncarea celor zece s'a ocupat Constantin Jumanca si lucrurile bine aranjate au mulţumit pe toţi. După trei zile, căutătorii, au plecat mulţumiţi ca nu avuseseră probleme.
Dar veştile se adunau si din alte parti. Jandarmii si pădurarii răscoleau desişurile pădurii , între Petrosnita, Bucosnita pe valea Golotului; până spre creasta Nemanului Mare, în căutarea tăbăcarului Nicolae Crestoi si a tâmplarului Ion Brânzei care sălăşluiau împreună cu Filon Verca(evadat de la curtea marţială a Timişoarei, refăcând legăturile mişcării legionare si ascunzându-se prin viroagele de nepătruns ale Semenicului. Si-i vor căuta mereu.
Cât au stat la Pojorîta "cei patru" au cunoscut un pădurar, petre Jumanca zis Neagra(născut la Vârciorova în 1920 si care le-a pus la dispoziţie un sălaş pe raza cantonului său, la numai 4 km. distantă de Vârciorova, la punctul numit "Ogaşul cireşilor" si unde îi venea si lui Lae Stângu mai uşor să-i alimenteze. Au stat câtva timp pană ce într'o zi a trecut pe acolo un cioban cu o turmă de oi si de teamă să nu-i. denunţe s'au reîntors la Pojorîta.
Nesiguranţa începuse să pună stăpânire pe munte mai ales că după vânzarea de către Vasile Comau (venit si el din Germania) , a curierului Dragos Hoinic, ce făcea legătura cu occidentul, s'a trecut pe 15 Mai 1948 la arestarea a circa 5000 de legionari , în toată tara, desfăcându-se pactul dintre Nicolae Petrasu şi Teohari Georgescu. Poterile erau din ce în ce mai dese, devenind anexele jandarmilor(ochii si urechile stăpânirii) iar numărul informatorilor mărindu-se în lumea statelor, unde şantajul si banul începuse să corupă.
Intr-o astfel de atmosferă, pe 9 Iulie 1948 mult căutatul Filon Verca s-a pomenit înconjurat de 7 ţevi de puşti, printre mânuitori depistând pe plutonierul major de jandarmi Cojocari , caporalul Dragomir, pădurarii Madincea, soanda s.a, Fusese arestat si avea buletin pe numele de Ion Moraru din com. Leucusesti la circa 30 km.de Lugoj. Intrat pe mâinile chestorului Kling Zoltan(fost geamgiu) si a comisarului Anghelescu , unul mai ticălos decât celălalt. Lăsăm acest grup trimis de la Lugoj în torturile lui Mois Aurel Ambrus Coloman, de la si*guranţa din Timişoara si ne întoarcem la"cei patru" din regiunea Vârciova.
Lae Stângu împreună cu tatăl său, plecat în luna August la poalele muntelui Tarcu pentru confecţionarea câtorva mii de bucăţi de şindrilă pentru acoperiş. Pentru a schimba decorul si a se mişca fără frică si mai ales pentru a se grăbi confecţionarea s-au dus si "cei patru" partizani daţi în urmărire. Acolo nu mai erau deranjaţi de ciobanii cu oi din cauza pădurii seculare, fără iarbă de păscut .
După terminare, în Septembrie s-au întors la Pojorîta unde s-a început iar aprovizionarea cu calul. Dar si raziile erau mai accentuate si mai dese deoarece Filon Verca reuşise să evadeze pentru a doua oară de la Timişoara si era căutat peste tot, cu asiduitate, mai ales că masivele păduroase unde se adăposteau erau vecine . Două rude apropiate ale lui Aurel Vernichescu, adică Zărie Vernichescu si Petru Murgeală au venit la Pojorîta spre sfârşitul lui Septembrie 1948 si i-au invitat să poposească si la sălaşele lor situate pe teritoriul com.Cârpa. S-au dus si nu au regretat pentru aceste rude fiind înstărite i-au omenit cum se cuvine si cu de toate încât n-a mai fost nevoie de ajutorul lui Lae Stângu.
O altă grupă de partizani legionari ce acţiona, în fază de organizare, în regiunea Băile Herculane-Orşova a fost arestată începând din 5 Sept. 1948 cu Marineasa Zagaria până la 20 Nov când după arestarea lui Petchescu Ion, maiorul Kling Zoltan a întocmit dosarul de trimitere în judecată. Unul din principalii membri ai organizaţiei, cristegu Gheorghe, tâmplar din Plugova a fost omorât pe 29 Oct. 1950 la Lugoj în temniţă de către criminalul Kling Zoltan.

CEI PATRU AU RĂMAS TREI

După instalarea în sălaşul de la Cârpa, colonelul Târziu i-a părăsit si a plecat în regiunea Globu Craiove-Borlovenii Noi unde acţiona cu un grup de 30 de ţărani. Tot în toamna anului 1948, pe 12 Noiembrie s-a retras în munte si comandorul Petre Domăsneanu care cu un grup mic s-a ataşat lui Spiru Blănaru care se organizase în jurul comunei Teregova.
Cei trei rămaşi în jurul comunei Cârpa si-au continuat existenta peste iarna destul de grea, în care tânărul Miron Ivănescu s-a îmbolnăvit de o boală gravă de plămâni. In timpul unei nopţi geroase a fost adus cu sania doctorul Jurca de la Caransebeş.Nu s-a putut face nimic si a fost nevoie să fie transportat tot cu sania la un cunoscut din Caransebeş unde a fost tratat până la vindecare.
Intensificându-se urmărirea partizanilor , pe 21 Ianuarie 1949 s-a insituit Comandament unic la dispoziţia generalului Ion Băjenaru (comandantul zonei) si din care făceau parte lt.col.Ambrus Coloman si maior Mois Aurel. Acest organ va raporta zilnic generalului Pintilie Gheorghe( Bodnarenco Pantiusa). La dispoziţie li s-au pus Batalionul 5 securitate la Caransebeş si Batalion 9 securitate la Orşova. Toate satele au fost împânzite cu militari si prin şantaj se recrutau informatori chiar si din rândurile familiilor celor retraşi în munte.
Nu din întâmplare, la Timişoara se formează un grup care "iniţia" o lovitură de stat armată, prin ocuparea autorităţilor din Arad , Timisoara , Caransebeş si blocarea accesului feroviar pe valea Timişului până la Arnenis. In vederea acestui scop au fost trimişi în Feb. 1949 la. Vârciorova Tănase Ion , popovici Gheorghe, Ungureanu Teodor si Voichita Constantin(din Vârciorova originar). Prin intermediul unui bun gospodar din Vârciorova, Ion Dalea zis Cioca, au reuşit să-i aducă pe Aurel Vernichescu si Ion Tărziu de la sălaş în casa lui Ion Jumanca , în sat, unde au stat de vorbă asupra acţiunii ce intenţionau s-o declanşeze. Au fixat chiar data 18/19 Martie .De la Timişoara au mai venit o dată interesându-se dacă ştiu de acţiunea grupului lui Ion Ută si oameni pentru a ocupa autorităţile din Caransebeş.
De fapt datorită informatorilor , trupele de securitate au pornit atacul împotriva partizanilor si numai în noaptea de 7/8 Feb. 1949 au fost distruse trei puncte de adăpostire a partizanilor:
1 . In com. Globul Craiovei la locuinţa lui Paraschiv Andrei a fost capturat partizanul Grozăvescu Petre zis Dragu, de către securistii slt.Giuchici Rista conduşi de o călăuză.
2. In aceiaşi noapte spre orele 2, securiştii însoţiţi de o călăuză de la Ocolul silvic Mehadia sub comanda plutonului slt.Sărăteanu Vasile, au mers pe Valea Bolvasnitei la sălaşul lui Dumitru Bosulescu zis Radoslav unde au arestat pe comandorul Petre Domasneanu cu încă două persoane.
3. Tot în aceiaşi noapte, în urma trădării lui Vădrariu Andrei si tot de la Mehadica au pornit 20 de securisti conduşi de maiorul Corapciu Pamfil, care către ora 6,45au ajuns la Poiana Baciului, la sălaşul lui Careba Meilă unde în timpul luptei ce s-a angajat a fost împuşcat colonelul Ion Ută cu încă 3 partizani.
Mai notăm, tot fără a intra în amănunte că pe 22 Feb. 1949 a avut loc lupta de la Pietrele Albe (la 8 km.de Teregova) între grupul partizanilor conduşi de Spiru Blănaru si securitatea condusă de slt.Airoaei Gh.Vasile căzut grav rănit în luptă.Din partea partizanilor au dost împuşcaţi Petre Anculia si Ghită Ungureanu si prinşi Nicolae Ghimboase si Gheorghe Smultea pe când securitatea a avut 3 răniţi. Restul partizanilor s-au retras în noapte, s-au împârit în diferite direcţii şi a început urmărirea lor.
Pe 6 şi 7 Martie a avut loc urmărirea unor partizani si la punctul "Cracul Stânei" (22 km. vest de Cornereva; a fost împuşcat Izbasa Horia din Cănicea si a scăpat rănit Nistor Armas zis Gârbin.
Intre 11 si 13 Martie a avut loc ciocnirea dintre grupul Spiru Blanaru si securitatea condusa de cap. Mihălcescu Gheorghe ajutat de 3 plutoane. Acţiunea în urma trădării socrului lui Ion Caraiman a avut loc la sălaşele de pe Cracu Farcului la circa 2 km. de com Fenes. Au fost împuşcaţi Caraiman Ion, Berzescu Ion si Smultea Horia. Rănit, Spiru Blănaru a fost urmărit până a fost prins.
La aceste acţiuni de lichidare a grupului de partizani din Semenic a participat si compania de securitate condusă de căpitanul Trandaf Narcis. De subliniat că acest căpitan a fost arestat după aceia, de la Oradea si a trecut prin mina de plumb de la Baia Sprie unde a întâlnit pe unii dintre cei urmăriţi de el si arestaţi .
Acţiunea de "lovitura de stat" din 18/19 Martie 1949
Am pus sub semn de întrebare această acţiune deoarece ea se năştea odată cu deplasarea forţelor securităţii în cadrul Comandamentului Unic în vederea lichidării partizanilor din Semenic. Si această ideie "se naşte"la Timişoara si Arad unde Tănase Ion (născut în corn Bratovoieşti -Dolj Impreună cu Popovici Gheorghe(din Sângiorgiu jud.Timis), Ungureanu Teodor(fost gardian public originar din com.Petricani-Iaşi si Volchita si Voichita Constantin hotărăsc să dea lovitura de răsturnarea regimului.
A făcut si un manifest pe care l-a dat si în satul Checsa lui Giulvezau E.Ion(n.l925) Pe care l-a declarat la arestare. Manifestele au fost scrise de el si sapirografiate iar la multiplicare l-a ajutat si Popovici Gheorghe. A luat legătura si cu Bucurestiul unde a contactat pe Florea Stefănescu si Corbu Constantin. Planul de ocuparea instituţiilor din Arad a fost conceput de Tănase Ion împreună cu avocatul Bugariu B.Vasile, născut la Arad in 1913 .
In ceea ce priveşte armamentul la locuinţa lui Popovici Gheorghe s-au "depozitat 4 pistoale, un pistol automat si 15-16 grenade. Iar formaţia de acţiune era formată din 11 oameni. Aceasta era situaţia în seara de 17 Martie 1949 când s-au convocat oamenii ca să li se citească ordinul scris de către Bugariu Vasile trimis de Tănase Ion si prin care se cerea trecerea la ocuparea instituţiilor si arestarea conducătorilor autorităţilor.
A doua zi , pe 18 Martie 1949, Constantin Jumanca a fost trimis de Aurel Vernichescu la Timişoara să ia legătură cu colonelul Ştefan Popescu si la Lugoj cu maiorul Ion cărora să le transmită mesajul ca să oprească unităţile în subordine ca să lupte a doua zi când vor trece la ocuparea autorităţilor din Caransebes. Dar ceea ce nu se ştia, era faptul că şeful miliţiei Severin-Ion Corciovu -participase la uciderea grupului colonelului Uta si la prinderea comandorului Petre Domasneanu.
Seara de 18 Martie când se întorcea spre casă Constantin Jumanca, la marginea comunei Cârpa a văzut 8 camioane încărcate cu armată ce se îndreptau spre Vârciorova. Un cunoscut din acest sat l-a oprit să doarmă acolo spunându-i că la Vâciorova a intervenit armata.
Din raportul securităţii semnat de col. Ambrus Coloman adresat lui Pintilie Gheorghe reiese că în noaptea de 18/19 au coborât de la Sălaş, ing.Aurel Vernichescu, lonut Târziu, Miron Ivănescu, fostul prim procuror Sebastian Crasnaru si alţi câţiva săteni, în casa ţăranului Ion Jumanca din Vârciorova.
In cursul zilei de 18 Martie au fost arestaţi Cristea Gheorghe si Victor C. Bisericosul amândoi din Vârciorova, socotiti curieri de legătură ai partizanilor. S-a aflat că în noaptea de 17/18 se adunaseră circa 30-35 ţărani la Ion Jumanca. Au mai fost arestaţi Buhevici Mihai, Pârvu Nicolas Stângu zis Pecicu si Stângu Silvestru zis Peciu. Din cercetările făcute asupra arestaţilor , în noaptea de 18/18 Martie 1949 , însoţiti de Cristea Gheorghe zis Doilei au plecat la răscolirea sălaşelor din comunele Borlova si Bolvasnita.
CICERONE IONIŢOIU. Rezistenţa anticomunistă din munţii României, 1946 - 1958. Ediţia a II-a, revizuită şi completată. "Gîndirea Românească", 1993, 140 p. ISBN 973-95688-1-2
Documente preluate din : http://www.procesulcomunismului.com/...efault.asp.htm
Sursa:universulromanesc.com

Oravita-Anina(cu trenul)*muntii Semenicului


ORAVITA—ANINA (CU TRENUL)

Distanta: 34 km.                                                                

Durata calatoriei: 2—3 ore.

Oravita reprezenta in secolul al XIX-lea un important centru economic si industrial, dovada linia ferata ce s-a construit de la Bazias inaintea altora. In apropierea ei, la actuala Anina, s-a descoperit atunci un bogat zacamint de carbune superior. Necesitatea economica de a valorifica aceasta bogatie a determinat construirea liniei ferate Oravita—Anina, un exemplu al indraznelii de proiectare, al gindirii si al energiei creatoare chiar pentru tehnica timpurilor noastre. Trebuiau rezolvate doua probleme dificile: neregularitalea si salbaticia reliefului si diferenta mare de nivel (de peste 300 m) intr-un traseu scurt. Solutionarea diferentei mari de nivel s-a facut prin lungirea traseului. In ceea ce priveste dificultatea reliefului, singura solutie a fost indrazneala: lupta cu stinca, cu haurile adinci ale vailor, cu culmile prelungi ce ieseau in cale. Din aceasta lupta, anticipata tehnic si tactic de ingineri si dusa de miinile harnice ale oamenilor, s-a nascut aceasta linie, cu numeroase viaducte si tunele, adevaratii constructie de arta.
La pornirea din Oravita, in timp ce strabate pantele domoale si cultivate cu finete si livezi ale Braduletului (fost Maidan), nici nu banuiesti originalitatea ei. Treptat, ea intra in privelistea inchisa a vaii Lisava, dupa care relieful tot mai accidentat o obliga sa strabata tunele si sa treaca peste viaducte. Traseul, pe o mare lungime, este sapat in versantul stincos de calcar. Dupa un tunel, viaductul peste valea Jitinului este un indraznet salt de pe un munte pe altul. Pe versantele stincoase, acoperite cu liliac si mojdrean, trenul se strecoara incet, parca abia tirindu-se prin piatra dura, cu perspectiva ce creste mereu. Undeva la poalele versantului apare colonia Ciudanovitei, peste care, departe, se vede valea Carasului si, undeva mai sus. comuna Carasova, cu drumul ce duce la Resita. Dupa gara Girliste se strabate un tunel, apoi linia iese in pasunea Girliste, de unde ochiul cuprinde o mare parte a Muntilor Semenicului, ispraviti cu insusi golul de munte.
Apropiindu-ne de Anina, linia angajata acum in bazinul vaii Aninei se zbenguie la inaltimi ametitoare deasupra vaii, uneori cu adevarate abrupturi sub ea. Trenul merge foarte incet, pentru a avea deplina siguranta si parca pentru a te lasa sa te saturi de splendoarea peisajului. Un ultim viaduct, dupa care intrarea in Anina se face pe linga mina centrala, ispravindu-se astfel o calatorie cu trenul, aproape unica in tara.

In prezentarea acestui traseu, socotim binevenit un expresiv citat al scriitorului banatean Virgil Birou:

„Sa descrii frumusetea liniei ? Dar ea trebuie traita ! Nu se poate povesti, cum nu se poate povesti farmecul unui tablou facut de un mester mare. Trebuie sa traiesti cu linia, sa te cateri cu ea pe coaste, cu ea sa te guduri sub frunzis de fag si sa te scalzi in razele de lumina ce se strecoara prin frunzis. Trebuie sa ametesti cu ea deasupra prapastiilor si pe viaducte inalte, sa te infioare fluierul locomotivei cind ai intrat in adincul tunelului si sa zburzi cu voiosia unui copil cind ai iesit la lumina, ca peste un minut sa intri iar in negura din sinul muntelui. Pe dreapta, stinca inalta, pe stinga, prapastia abrupta. O intorsatura, un salt de pe un munte pe altul si tabloul se schimba, acolo unde ai avut coasta, privirea ti se afunda intr-o vale insorita, in care pacurarul ti se pare copil, iar oaia cit pisica. De cealalta parte, in schimb, nu poti scoate capul pe geam, ca-ti freci nasul de stinci. Iar sufletul tau se bucura ca sta sigur intre ele pe o platforma lata de trei metri.'

Sursa:scrigroup.com

joi, 27 decembrie 2012

Divizarea grupului de partizanidin Banat -Rezistenta(1946-1958) PARTEA II


Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 – 1958)-(cap-V-)
de Cicerone Ionitoiu
-PARTEA II-
PRELUAT din Rex Histrianorum


ARESTAŢI DIN LOTUL ION - U T A - PETRE DOMASNEANU

ANGHEL Nicolae, neştiutor de carte din Domasna, arestat in Dec. 1949; i-au smuls unghiile de la picioare si a făcut 5 ani.Băiatul i-a fost si el arestat si nepotul ADAM Sever, lt.Colonel din Lugoj . a fost arestat pentru legaturi cu I.Uta.

ANCULEA Horea, morar din com.Horea a fost arestat pentru sprijin. ARMAS Nicolae, tăran din com.Cornereva, sprijinitor a fost arestat. ARMAS Pantelimon, ţăran din Domasna, născut 1924, sprijinitor arestat.

ARMAS Nistor zis Gârbin, târan a fost rănit la Cracul Stânei, spre Cornereva si a reuşit sa scape, pierzând mult sânge pe zăpada si i s-a pierdut urma.

BĂCILA Ioan ţăran din Valea Bolvasnita a fost convins prin informatorul securităţii recrutat din comună, să se predea si a fost dus la securitatea din Caransebeş unde a intrat în anchetă.

BĂSULESCU Dumitru, ţăran din Valea Bolvasnitei, folosit curier a fost arestat pe 7/8 Feb.1949, proprietarul sălaşului a fost prins împreuna cu comandorul Petr Domăsneanu după declaraţiile lui Băcilă Ion după arestare.

BĂSULESCU Ilie, ţăran din com.Valea Bolvasnitei a fost arestat ca sprijinitor.

BIOA Ilie, ţăran din com.Teregova, informator si şantajist, mergea pe la ţărani si-i ameninţa că daca nu-i dau ţuică si bani îi denunţă.A fost arestat si el si condamnat 5 ani a trecut prin Peninsula unde făcea pe informatorul administraţiei si al ofiţerului politic Chirion.

CAREBA Dionisie , ţăran din com.Borlovenii Noi , gazdă si curier al colonelului Ion Ută a fost arestat în noaptea 7/8 Feb.1949 prin trădarea lui Andrei Vadrariu într'un sălaş de la Mehadia spre Bozovici, odată cu col.Ion Ută. Era născut în 1912, avea o fata(Ana) si a fost condamnat 10 luni cu Sent.1507/21-11-1949.

CAREBA Meilă, proprietarul sălaşului unde era adăpostit Ion Ută a murit în luptă cu securitatea pe 7/8 Feb.1949.

CAREBA Gavrilă , ţăran din com.Borlovenii Noi a fost arestat pentru legaturi cu col.Ion.Ută.

CERNESCU Nicolae, sublocotenent disponib., funcţionar la Văliug, era originar din Cornereva si prin el urmărea col.Ion Ută sa extindă organizaţia de partizani si în jud.Caras.

CRISTESCU P.Dumitru, cojocar din com. Domasna arestat pe 21 Mai 1949 a fost condamnat 4 ani si a trecut prin temniţele din Caransebeş, Timişoara, Gherla si munca forţată de la Poarta Albă de unde s'a eliberat pe 30-04-1953. ' '

CRISTESCU Ianos, n.l929 la Caransebeş arestat în Feb.1949 a fost condamnat.

CRISTESCU Ghită din Caransebeş a fost împuşcat în 1950 la Timişoara.

CRISTESCU Ilie zis Voica din comuna Domasna a murit în lupta cu securitatea pe 7/8 Feb.1949 odată cu col.Ută, în acelaşi loc.

DAVIDESCU Grigore, absolvent de liceu făcea legătura între col.Ion Uta si lt. col. Adam Sever din Lugoj. A fost condamnat.

DANIELESCU Gheorghe, târan din com. Valea Bolvasnitei , curier si gazdă a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 împreună cu comandorul Petre Domăsneanu.

DOMASNEANU Petre, comandor, trecut la executaţi pe 2-08-1949. DRAGANESCU Ion din Cornea, a fost arestat ca sprijinitor.

DRAGHICESCU Pavel din com.Valea Bolvasnitei a fost condamnat pentru găzduirea col.Ion Uta. DRAGULESCU Serafim, colonel în rezerva din Plugova, arestat pe 3 Feb.1949 pentru pretinse legături cu col.I.Ută si comandorul P.Domăsneanu. A făcut 4 ani.

DUICU Ion, din Domasna a murit în luptă la Pietrele Albe pe 22-02-1949.

DUICU N Nistor, din com.Domasna a participat la luptele de la Pietrele Albe din 22 Feb.1949 reuşind să se retragă si a continuat cu Nicolae Ciuricu lupta de partizan. A fost împuşcat mai târziu în luptă , pe 28 august 1952. Era născut pe 20-01-1920.

DUIGU Petre, n.1926 la Domasna a fost arestat după lupta de la Pietrele Albe si condamnat la 25 ani s'a eliberat în 1964 cu decretul de graţiere.

DUIGU Samoilă din Domasna cel de al patrulea frate a fost arestat în Martie 1949 si condamnat 3 ani prin Sent.nr.15O7 din 21 Noiembrie.

FERESCU Cârstea , ţăran din Cornereva a fost arestat în Martie 1949.

GURGU Mihai din Caransebes, colonel în rezervă, arestat pe 8 Feb.1949 pentru legaturi cu col.I.Ută si condamnat în 1950.

GURAN Petre, ţăran din Mehadica, nâscut în 1914, tată a 2 copii a fost arestat în lotul partizanilor. IDVOREANU Ileana, funcţionară din Lugoj a fost arestată în Feb.1949 pentru legături cu organizaţia col.I.Ută.

ILITESCU Gheorghe, pensionar CFR din com.Globul Rău a fost arestat în Feb. 1949 pentru legături cu col.I.Ută.

IRIMESCU Pantelimon, ţăran din com.Luncavita a fost împuşcat pe 8 Feb.1949 în luptă alături de col.Ion Ută;

JUCU Constantin, cărăuş din Lugoj a fost arestat pentru legături cu I.Uţă.

JUCU Dandu, din com. Răchita de lângă Făget, fost senator P.NT., urmărit după alegerile din 19 Nov.1946 a stat ascuns cu col. Ion Ută si avocatul Ion Târziu si în anul 1947 s-au despărţit stând ascuns în Lugoj si prin 1952 arestat a murit la închisoarea Aiud.

LUMINOSU Gheorghe, cârciumar din Lugoj asasinat pe 2-08-1949.Trecut.

MUTASCU Fus a reuşit să scape din încercuire pe 8 Feb. 1949 în încercuirea colonelului Ion Ută. A continuat lupta si a murit împuşcat pe 28-11-1954 în pădurea de lângă Văliug(Caras) în luptă cu securitatea. MURARIU Zevedei, profesor din Lugoj arestat în legătură cu Ion Ută. NICOARA Ion, învăţător din com.Cănicea arestat pentru legături cu I.Ută. NICOARA Petre, student din Iablanita a fost arestat în Feb.1949. PAU Ion, cârciumar din Lugoj arestat pentru sprijinire. SURU Toma, preot din com.Verendin arestat pentru legături cu col.I.Ută. SANDRU Petre, ţăran din com.Cornea a fost arestat ca sprijinitor. TALPES Samson, comerciant a fost arestat. TARCO Dumitru, fost perceptor din Lugoj arestat ca sprijinitor.

TOTIR Constantin, învăţător din Lugoj, secretarul organizaţiei PNT -oraş, a fost arestat pentru legături cu partizani si sprijin.

TÂRZIU Ion, avocat din Lugoj, secretarul general PNT al judeţului Severin, a stat cu col.I.Ută si Aurel Vernichescu pe la sălaşe si după 19-03-1949 a plecat în Arad unde a stat ascuns până în 1952 când arestat si condamnat pe viată a ajuns la Aiud unde a murit în 1958.

VADRARIU Andrei, ţăran din Mehadica a stat cu col.Ută şi în seara de 7 Feb. 1949 s'a dus si a trădat securităţii locul. A servit de călăuză si la sfârşit a fost condamnat 5 ani.

VLADESCU Mircea rănit în lupta alături de col.I.Ută pe 7/8-02-1949, tată a trei copii( Ioana, Iconia si Mircea).A fost condamnat la 20 ani prin Sen. nr.1507/21 Nov.1949.

VELTANESCU Grigore, ţăran din com.Globul Craiovei a fost arestat în 7 Feb..

1949 într-un grup de 51 de arestaţi si a declarat că la sălaşul lui Andrei Paraschiv sunt ascunşi 2 Partizani împreună cu 10 jandarmi a mers la sălaşul denunţat si au fost arestat 4 partizani.

VOICA Ilie a fost împuşcat mortal în dimineaţa de 8 Feb.1949 alături de colonelul Ion Ută.

VLADESCU Maria, care avea soţul care fusese arestat, avea legătură cu grupul partizanilor Isfănut , a fost infiltrată de Budescu Iosif(urmărit si făcut informator) reuşind să fie depistaţi în vara 1953.

VADRALIU Lazăr, din grupul partizanilor lui Isfânut Dumitru, continuând acţiunea a fost arestat în 1953.

VULPES Gheorghe, ţăran din com.Oornereva a fost arestat în Feb.1949 ca sprijinitor al grupului Ion Ută.

VULPES Petru, ţăran din com.Cornereva arestat pentru sprijinirea lui Ută.

UTA Ion, n.22 Dec.1891 la Caracal. A participat la Campania din Bulgaria în 1913, a fost comandantul Reg. 17 infanterie Lugoj în 1940 si după rebeliunea legionara a fost numit prefectul jud.Severin, funcţie deţinuta până la 31 Oct. 1943 când a demisionat, iar peste o luna a ieşit din armată. A activat în PNT ca şeful organizaţiei oraşului Lugoj si în Sept.1946 în plină campanie electorală i s-a cerut condamnarea pentru că sătenii din Balint bătuseră un comunist care veniseră să perturbe manifestaţia ţăranilor împotriva comuniştilor . Împreună cu Ion, Târziu si Aurel Vernichescu s-au retras în sălaşele din jurul Vârciorovei, iar în Sept.1948 s-a retras în regiunea muntoasă a Semenicului organizând un grup de partizani care colabora cu comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru. Trădat de Andrei Vădrariu din Mehadia a fost împuşcat în luptă pe 8 Feb. 1949 împreună cu încă 3 partizani.

VĂDRARIU Andrei, din Mehadia, trădătorul grupului Ion Ută, după ce i-a dus pe jandarmi la locul unde se găseau partizanii a fost arestat si el si condamnat la 5 ani. De fapt cam aceiaşi soartă au avut-o toate iudele.

Aceşti luptători neînfricaţi ai Banatului au fost numai o parte. Satele gemeau sub teroarea securităţii."De la Caransebeş la Orşova toată întinderea era controlată de un batalion de securitate si o patrulă de avioane."

Andrei Pătru, copil de 14 ani îsi aminteşte: "eram cioban la oi....Pe mine m-au bătut să spun ce-am văzut. Erau mulţi cu arme si mă trânteu pe jos si mă articulau cu cizmele...Pe bunicu l-au arestat si i-or tras unghiile de la mâini si de la picioare, că de ce o dus haine si mâncare la partizani. Săracu moş a făcut 5 ani . Si pe tata l-or dus la Timişoara si l-au nefericit acolo, nici nu mai putea vorbi că l-au bătut cu un cauciuc. Aici la Domasna era mare frică atunci.

Nu aveam voie să ieşim în stradă nici după apă. Seara, după ora 9 eram prinşi, eram duşi cu duba si până dimineaţa ne băteau ca să spunem pe cine am văzut. Odată m-or prins la horă, m-or dus la postu'de jandarmi să le spun de unu Sfârloagă . Io nu le-am zâs nica . Şapte ofiţeri stăteau la o masă si tapau la mine. Mi-o stat inima-n gât, da tot n-or scos nica de la mine."

Atanase BERZESCU, coordonator între Spiru Blânaru si col.Ion Ută: "La Pietretrele Albe au fost cele mai mari lupte din tot partizanatul românesc: 33 de oameni contra unei companii de securitate. Focul a fost continuu, de la 15,30 până după, miezul nopţii. Cu doar 2 pierderi, în timp ce tabăra adversă (securitatea) îşi încărca morţii în căruţe". Mois (călăul securităţii) recunoaşte că partizanii erau putini dar înfrăţiţi cu terenul. Securitatea avea în spatele ei tancurile ruseşti iar partizanii, codrul si pe Dumnezeu".

Ion DUICU îsi reaminteşte că Spiru Blănaru a ordonat: Nu mai trage Ioane cu mitraliera că-i omorâm pe toţi românii ăştia. S-a trecut la pistoale, astfel, din toată compania nu mai rămânea nimic ... "

Petre DUICU unul dintre cei 4 fraţi eroi care au luptat la Pietrele Albe îsi aminteşte: "Săraca mama si pe ea or anchetat-o, dar n-a recunoscut nimic. Or bătut-o sa spună ca ştie despre noi, dacă are legături cu noL. Eram cu Românu Petru când m-au prins. Am vrut atunci să mă împuşc, să nu ajung viu în mâna lor. Ne-or legat de mâini si de picioare între două mese, atârnaţi de un par si ne loveau cu ce apucau. Iar la Timişoara în clădirea securităţii am vrut să mă spânzur. Nu mai puteam suporta chinurile....M-am spânzurat si n-am murit. Aveam picioarele umflate, nu mai puteam suporta...Am stat închis 14 ani si jumătate."

Maria povesteşte îndurerată după o jumătate de veac despre moartea fratelui Ion Caraiman: "In seara aia nimeni n-a dormit. Toţi erau la fereşti. Neaua era albă , luna era plină. Se vedea ca zaua. l-or adus târându-l de picioare. Când pe mumă-sa or pus-o să-l atingă era cald încă. După aia l-or cărat la Armenis si-o stat acolo aruncat în stradă. i-or luat bocancii din picioare si hainele de pe el. Nici cruce n'are bietu' frate'mio.."

Sursa:universulromanesc.com

miercuri, 26 decembrie 2012

Oravita -Anina(prin Marila)*muntii Semenicului



ORAVITA-ANINA (PRIN MARILA)

Distanta: 17 km. Drum auto.

Drumul spre Anina strabate Oravita in toata lungimea ei, pe strazi inguste, gituite, ca si intreg orasul vechi, de dealurile vecine, cu case aratoase, unele urcate pe terasele versantelor. In partea de sus a orasului, unde drumul incepe sa urce, se afla doua baraje, construite inca din 1733, pentru apa necesara orasului si exploatarilor miniere. Unul din lacurile de baraj este in mare parte colmatat.
Depasind ultimele case si barajele amintite, drumul incepe sa urce pe versant, parasind valea Oravitei. Un drum bun ce se desfasoara in numeroase curbe, pentru a ocoli piraiele, cu perspectiva apropiata a versantului impadurit al muntelui Simion, a Sanatoriului Marila ce se apropie mereu si a Oravitei ce ramine jos, in vale. Dupa un urcus continuu, de aproape 8 km, se ajunge in culmea apelor, unde se afla Sanatoriul Marila. Asezat intr-o splendida pozitie, la curmatura dintre obirsiile vailor Oravitei si Jitinului, el domina aceasta parte a muntilor. Constructia inalta, multietajata, masiva, pare crescuta din munte. Privita dinspre Oravita, te frapeaza masivitatea ei, pe care o compari cu cea a dealurilor invecinate si place ritmica teraselor suprapuse, motiv arhitectural furat parca de la padure, din suprapunerea cetinilor de brad. Aerul e mereu proaspat aici, bogat in ozonul pe care-l emana intinsele paduri de brad. E multa lumina.
In dreptul sanatoriului, imediat sub drum, se afla colonia Bradisor. Infiintata ca statiune climaterica la inceputul secolului al A-lea, ea este in prezent colonia personalului ce deserveste sanatoriul. Numeroase vile originale stau ascunse parca in padurea racoroasa de brad. Sanatoriul Marila a fost construit in 1933 de catre stat.
Trecind de Marila, drumul strabate in contituare padurile bine inchise de brad si fag, instalate pe o alta platforma calcaroasa, bogata in doline, platforma Bradetului, ce se intinde in aceasta parte a Muntilor Aninei, prin acelasi relief neregulat, confuz, enigmatic. El trece pe linga doua canoane silvice, traverseaza o cale ferata industriala si, inainte de a intra in Steierdorf, iese in lumina finatelor.
In apropiere de Steierdorf (suburbie a Aninei) relieful se contureaza din nou, drumul angajindu-se in bazinul unui piriu, valea Steierului, afluent al vaii Minisului. Drumul strabate citeva colonii marginale ale Steierului, asezate pe culmi, dupa care coboara in centrul comunei. De aici se continua la dreapta, in jos pe valea Minisului spre Bozovici, sau la stinga, unde dupa 4 km ajunge la Anina.
Sursa:scrigroup.com

Divizarea grupului de partizani din Banat-Rezistenta (1946-1958) Partea I

Divizarea grupului de partizani din Banat - Rezistenţa (1946 – 1958)-(cap-V-)
-PRELUAT din Rex Histrianorum-
de Ciceronbe Ionitoiu
-PARTEA I-


Notarul Gheorghe IONESCU, născut pe 30-08-1899 în com.Verendin domiciliat în com.Teregova, şeful grupului de partizani a plecat împreună cu VÂLUSESCU D.Vasile, născut pe 19 Feb.1915 în com. Horlovenii-Vechi, jud.Caras, domiciliat în com Prigor , lângă Bozovici(fost ofiţer deblocat) si cu GHIMBOASE Iancu, zis Nicut, din Teregova, au plecat în regiunea muntoasă Almaj, la sud de Bozovici.
Acolo li s-a alăturat si Purdelea Emil care rănise un comunist si doi miliţieni pe 22 Mai 1949 cu o grenadă. Acesta împreună cu Pitic Iosif au stat împreună cu cei trei de la Teregova până la 5 Aug. 1950 când s-au despărţit. Până atunci au stat prin mai multe sălaşe şi din Almaj, din pădurile de la Gârbovăt ajungând si în jurul Teregovei, de unde la această dată Purdelea Emil si Pitic Iosif au plecat iar spre Gârbovât unde pe 6 Oct.1950 cei doi fiind depistaţi au avut o luptă cu miliţia în urma câreia au fost arestaţi.
Vasile VĂLUŞESCU care se despărtise de grup de la 3 Marti 1950 instalându-se în pădurile din jurul com. Prigor unde a stat împreună cu Bejan Petru până la data de 23 Iunie 1950 când a rămas singur. A fost arestat pe 16 Oct.1950. PURDELEA A. Emil, născut 12-04-1920 în com.Borloveni, jud.Caras domiciliat com Gârbovăt (de pe valea Nerei), deoarece unchiul sau Purdelea Iosif fusese afişat ca exploatator de către activişti comuniştii Orbulescu Iosif si Păducel Iosif, pe 24 Aprilie 1949 a luat arma si s-a dus sa-l pedepsească pe Orbulescu. Ajuns în fata casei acestuia a tras un foc de arma. Intervenind garda comunală, Purdelea Emil a lovit cu muchia toporului pe unul iar în celalalt (Boluloi a tras un foc de armă, rănindu-l la braţul drept. După aceasta a luat calea codrului si s-a întovărăşit cu Damaschin Capătână si au stat în sălaşul lui Pitic Iosif . Când a fost descoperit a deschis foc asupra miliţiei rănind doi dintre ei. In lupta Purdelea Emil si Pitic Iosif au fost împuşcaţi pe 6 Oct.1950.
PITIC Iosif, după ce s-a despărţit de Ionescu Gheorghe si Valusescu Vasile pe 5 Aug.1950 întorcându-se la Gârbovăt, pe 6 Oct.1950 când s-a întâlnit cu miliţia care-l căuta, a deschis foc asupra lor. A fost împuşcat pe 6 Oct.1950.
BEJAN Petre, ţăran partizan s'a ataşat grupului Ionescu Gh. si Valusescu V., însotindu-i de la Gârbovăt în pădurile Teregove. A a fost prins pe 7 Oct.1950 în jurul comunei Rodna Veche din jud. Năsaud.
După torturile la care au fost supuşi de Mois Aurel, trib.Mil.Timişoara prin Sent.nr.792/12-06-1951, semnata de lt.col.Bădut Ştefan au fost condamnaţi:
IONESCU Gh.Gheorghe a fost condamnat la moarte, fiind executat pe 7-06-1952.
VALUSESCU Vasile a fost condamnat la muncă silnica pe viata., prin Sent. nr.792/12 Iunie 1951, a Trib. mil.Timişoara, semnată de lt.col. Băjuţ Ştefan si procuror Argeseanu Gheorghe. În aceiaşi sentinţă a fost condamnat la moarte şi IONESCU Gh.Gheorghe (notar public din Teregova).
NIMU Francisc a fost arestat pe 16 Oct.1950 în jurul Caransebeşului.
ZOICA Dumitru, din acelaşi grup a fost arestat pe 17 Oct.1950 tot la Caransebeş.
Aproape în totalitate grupurile de partizani erau formate din ţărani si muncitori care refuzau să devină instrumentele regimului comunist de asuprire.

ANCHETELE

Arestările cu sutele şi torturarea celor ridicaţi s-a făcut din momentul ridicării "învinuiţilor" de dragoste de tara. N-a fost nimeni cruţat, de la copii până la oameni ce-si purtau bătrâneţea sprijiniţi în bastoane. S-a folosit si fierul roşu, scosul unghiilor cu cleştele, bătăile până la leşin si readucerea la viată prin găleţi de apă aruncate pe victime , torturi scoase din minţile bolnăvicioase, puse în practică de Vida Nedici si alţii tot aşa de fioroşi. Printre călăii anchetatori s-au numărat:
Ambrus Coloman, Mois Aurel, Steiner, Schnelbach Martin, Kling Zoltan,Weiss Adam, DARABANCEA (locotenent), Groza Traian (căpitan), Kraus, Plăcintă Alexandru, Lois Traian, Iancu Valeriu, Koppe Rudolf, si mulţi , mulţi alţii.

JUDECĂTORII

Printre cei care s-au pretat să judece pe aceşti români ce căutau să înlăture jugul sovietic, etichetaţi ca trădători s-au numărat:
STEFANESCU Mihai, lt , colonel care a condamnat înainte comunişti, a fost folosit în pronunţarea a circa 20 condamnări la moarte, pronunţând mii de ani de temniţă . În 1951 a fost şi el arestat şi condamnat la 10 ani. A ajuns la Peninsula şi s-a văzut înconjurat de ţăranii bănăţeni pe care-i condamnase el, şi care-i aminteau mereu că i-a condamnat pe nedrept. N-a mai putut suporta afronturile verbale şi a cerut să plece la închisoare. A ajuns la Aiud.

CONSTANTINESCU Nicolae, lt. colonel. procuror , acuzator, un mare ticălos. STANESCU Simion, lt.col. procuror acuzator, tot un ticălos ordinar.

ARGESEANU Gheorghe, căpitan, procuror acuzator tot acelaşi calificativ. Judecători-asesori:

PATRICIU Ştefan maior combatant

DANAU Ioan maior combatant

MIHAILA Efrem, căpitan magistrat

DARIE Silviu căpitan combatant.

BADUT Stefan.lt.col. preşedinte

LEIBOVICI. Wili.lt.major

ŞTEFAN Mihai, lt.major

SIGHETI Ştefan, locotenent

Românii noştrii care si-au apărat cu demnitate moşia strămoşească au fost condamnaţi de cei de mai sus, de la Trib. mil. Timişoara, în peste 10 procese.
Sentinţa 1091/ 21-06-1949 Au fost condamnaţi: Spiru BLANARU, condamnat la moarte; Petre DOMASNEANU, condamnat la moarte; Petre PUSCHITA, zis Mutascu, condamnat la moarte; Romulus MARITESGU, condamnat la moarte; Aurel VERNICHESCU, condamnat la muncă silnică pe viată; Ion TANASE condamnat la moarte; Gheorghe POPOVICI condamnat muncă silnică pe viată; Nicolae GHIMBOASE zis Miclut condamnat la 20 ani; M.S. Teodor UNGUREANU, condamnat 20 ani M.S. ; Gheorghe SMULTEA, condamnat 20 ani M.S. ; Petre PUSCHITA, zis Liber condamnat la 15 ani M.S. ; Gheorghe LUMINOSU , condamnat la 10 ani M.S.
Executia celor condamnaţi la moarte şi nu numai a lor, ci a întregului lot de 12 persoane, s-a făcut pe 2 Aug. 1949 de faţă fiind procurorul Stănescu Simion si din partea Ministerului de Interne căp. Câmpeanu Cornel. Cei 7 care nu aveau sentinţe de condamnare la moarte au fost pur si simplu asasinaţi. Reprezentanţii autorităţilor nu s-au întrebat pe ce bază sunt omorâţi. Moartea celor 7 asasinaţi a fost înregistrată după 7 ani, adică pe 14 Aug.1957, într-un registru secret al Oficiului Stării Civile de la Primăria Timişoara. Moartea a fost declarata de un securist anume Nica Vasile, care n-a fost depistat nici până astăzi , cine este, unde locuieşte. Declaraţia a fost făcuta pe motive imaginare, toţi fiind morţi în aceiaşi zi si nu numai cei 7 din acel lot, ci în total un număr de 25 politici, împreună cu cei asasinaţi în Martie si Mai 1950, tot fâră forme si pe bază de diagnostice fanteziste.
La cei 7 din lotul partizanilor bănăţeni li s-au eliberat certificate de deces dupâ cum urmează:
Certificat deces 101 LUMINOSU Gheorghe născut 27-07-1914 la Fădimac asasinat pe 2-08-1949, înregistrat pe 14 -08-1957 cu "insuf.Cardiacă".
GHIMBOASE Nicolae, cert.deces 102/14-08-1958 cu TBC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era nas.pe 3-06-1901 la Teregova.
POPOVICI Vasile, cert.deces 193/14-08-1957 cu miocardită cronică, asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era n.5-07-1906 la Sângeorgiu-Timis.
PUSCHITA Petru, cert.deces 104/ 14-08-1957 cu hipertensiune arterială, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era născut 31-08-1910 la Domasna.
SMULTEA Gheorghe, cert.deces 105/14-08-1957 cu TRC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un glonţ în ceafă.Născut 17-03-1920 la Teregova.
VERNICHESCU Aurel, cert.deces 106/14-08-1957 de hipertensiune, fusese asasinat pe 2 -08-1949 cu un glonţ în ceafă. Era născut pe 24-05-18990 la Vârciorova.
UNGUREANU Teodor, cert.deces 107/14-08-1957 cu TBC pulmonar, asasinat cu un glonţ în ceafă pe :2-08-1949.Era nas.16-02-1913 la Petricani-Bacău.
Acesta a fost primul lot al partizanilor din Banat exterminat, unii prin Sentinţe comandate judecătorilor, restul asasinaţi mişeleşte, nici măcar cu acte justificative.Numai după 8 ani au întocmit certificate de deces false tinându-le . ascunse într'un registru dublu al Oficiului Stării Civile.

ALŢI ARESTAŢI, TORTURAŢI SI CONDAMNAŢI

-În legătură cu Spiru Blănaru
ANGULIA Ana din Teregova, a fost arestată
ANGULIA Moise, ţăran din Teregova , implicat în Sent.nr.49/25-01-1950.
ANGULIA Petru, om de serviciu la pretura din Teregova a fost împuşcat în luptâ pe 22 Feb.1949 la Pietrele Albe.
ANGULIA Romulus zis Miloi, nasc.11-09-1905 în com.Teregova, tată a 4 copii ( Ana, Romulus, Salomie si Elena) arestat pe 16-03-1949 a fost condamnat 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.
ANDREI Paraschiv , ţăran din Globul Craiovei arestat pe 7/8 Feb.1949 pentru găzduirea a 2 persoane (Grozăvescu Dragu-Petre si Popet Ion). A fost rănită soţia lui si internată în spital.
ARTINESCU Gh.Petre, n.11-06-1923 la Mehadia, arestat pe 30 Nov. 1948.
BUMBACILA Petru zis Grigorescu, n.8-02-1922 în com.Teregova tatăl unui copil (Călin), arestat pe 11*03-1949 a fost condamnat 3 ani cu Sent.49/25-01-1950. BERZESCU Atanase, învăţător din com.Slatina-Timiş.
BERZESCU Ion zis Berda, n.11-04-1918 în com.Teregova, tâmplar de meserie, arestat pe 13 -03-1949 a fost condamnat 15 ani Sent.nr. 49/25-01-1950. Tată a doi copii: Ioan si Elena.
BERZESCU Petre zis Păsulă, n.28-01-1911 în com.Teregova, ţăran, tată a 5 copii (Gheorghe, Petru, Ilie, Roza si Ion), arestat pe 13-01-1949 a fost condamnat 15 ani M.S. prin Sent .49/25-01-1950.
BONA Pavel zis Ilovanu, n.22 Oct.1923 în com.Ilova-Severin, ţăran, tatăl unui copil ( Matei), arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 4 ani, sen.49/1050.
BOBA Petre, din Domasna nr.100, născut 1915, tată a 4 copii a fost arestat.
BERZESCU Ioan, ţăran din Teregova a fost rănit mortal pe 11-03-1949.
CARAIMAN Ion, cojocar din com. Fenes a fost trădat de socrul său, rănit de securitate. Şi-a tras un glonte în cap într-o râpa. Atunci a tras şi securitatea , 8 Feb.1949.
CIMPOCA Iacob, târan din Teregova, a reusit să scape din incercuirea de la Fenes din 11 Martie 1949 când a murit Caraiman. Arestat a fost condamnat 15 ani.
COJOCARU Ilie, târan din com.Teregova a fost arestat.
COLTAN Ana din Teregova a fost arestată.
COLTAN E. Ion, n.14-10-1922 din com.Teregova arestat pe 4 Feb.1949 a fost condamnat la 8 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950. Tatăl unui copil : Iconia.
COLTAN I.Petru, n. 15 Nov.1898 în com.Teregova , tatăl lui Ion de mai sus, ţăran, arestat pe 26 Oct.1949 a fost condamnat 6 ani prin Sent.49/25-01-1950.
COPACEANU Martin a fost arestat în Martie 1949, i s-a găsit un pistol.
COSTESCU Cornel, avocat din Teregova, n. 1915, arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 8 ani prin Sent.49/25-01-1950.
CRISTESCU Călina a fost arestată.
CRISTESCU Ianos, ţăran din com.Domasna, tatăl unui copil, frate cu Cristescu Gheorghe-Gogu, tâmplar din lotul Zaharia Marineasa, arestat în Feb.1949.
CRISTESCU Gheorghe zis Galea din Domasnea a fost arestat în Feb.1949.
CRISTESCU Maria, n.14 Nov. 1914 a fost condamnată în 1951 la 4 ani.
CRISTESCU Tudor , sef de tren din Orusovăt a fost condamnat 8 ani în 1949-prin Sent.nr.307.A fost chinuit în anchetă de col.Ambrus Coloman.
DOMASNEANU Petre, nepotul comandorului executat, student an. V la Medicina. Veterinară de la Bucureşti, arestat în Nov.1949 a fost condamnat 8 ani. .
GALESCU Petre, a fost condamnat 3 ani prin Sent.307/ 1949.
GHIMBOASE Ana, soţia lui Nicolae arestată si torturată în mod barbar.
GHIMBOASE Iancu arestat în Feb.1949 a fost condamnat.
GHIMBOASE Ilie zis Covaciu a fost arestat în Feb.1949 si condamnat.
GHIMBOASE Nicolae, ţăran din Teregova a fost arestat în timpul luptelor de la Pietrele Albe din 22 Feb. 1949 a fost împuşcat cu lotul din 2-08-1949.
G0RG0V Mihai a fost condamnat 3 ani prin Sent. 307/21 Nov.1949-GROZAVESCU Florica a fost arestată.
GROZAVESCU Ilie, zis Pârvu, născut 1925, ţăran, tatăl unui copil( Anuta), arestat pe 9 Martie 1949 a fost condamnat 3 ani prin Sent. nr.49/25-01-1950.
GROZAVESOU Gheorghe, zis Mutu, n.l920 , ţăran, tată a doi copii ( Salomia si Maria) arestat pe 10 Martie 1949 a fost condamnat la 6 ani, prin.S.nr.49/25-01-1950.
GROZAVESCU Ion zis Pârvu , n. l902, din com.Teregova, arestat pe 13 Martie odată cu Spiru Blănaru , a fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.49/25-01-1950.
GROZAVESCU Petre, zis Dragu, a fost arestat la sălaşul din ciobul Craiovei împreună cu proprietarul sălaşului Andrei Paraschiv pe 7/8 Feb 1949 si condamnat prin Sent.49/25-01-1949.
GROZAVESCU Petre zis Pârvu n.1921 a fost condamnat 1 an, s.49/25--01-1950.
GROZAVESCU Romulus, zis Roman, n. 13 Februarie 1896, ţăran din Teregova, a fost arestat pe 5*03-19949 şi a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1950. '
GROZAVESCU Toma, zis Pîrvu, n. 19-03-1893, în com. Teregova a fost arestat a fost arestat pe 5-03*1949 şi condamnat la 3 ani prin S.49/25-01-1950.
HORESCU Ana, din Domasna, studentă la Cluj 03-1893(Fac.de istorie), a fost arestată pa 13 Martie si condamnata.
HORESCU Nicolae, tatăl Anisoarei si socrul lui Spiru Blănaru a fost arestat pe 13-03-1949 şi condamnat IENASIGA Grigore, zis Ionescu, n.l891 în com.Teregova, a fost arestat pe 28 Ianuarie 1949 şi condamnat 4 ani prin Sent. nr. 49/25-01-1950.
ILIESCU Ion, profesor din comuna Cuptoare, funcţiona la Mehadica, a fost condamnat în 1950. IUGA Ion, fierar , n.l9l4 , din Domasna, tată a 2 copii a fost arestat, 1949. IVANICI Gheorghe, măcelar din Teregova a fost arestat în Feb.1949.
IZBASA Horia, zis Micşescu, partizan din grupul lui Spiru Blănaru , originar din com.Canicea a fost împuşcat pe 6-03-1949 în luptă la sălaşul lui Laitin Pavel, de pe Cracul Stânei .
JURCHESCU Moise, n.1902 , a fost condamnat 8 ani prin S. 1508/ 21 Noiembrie 1949. LAITIN Dumitru, ţăran gazdă a partizanilor, din com.Plugova arestat 7 Februarie 1949. LAITIN Ioana, casnică , din com.Plugova a fost arestată pe 7/8-02-1949.
LAITIN Pavel, proprietarul sălaşului de pe Caracul Stânei, unde au fost ascunşi partizanii din grupul Domăsneanu, a fost arestat.
LALESCU, potcovar din Mehadia, a fost arestat în Feb.1949
LAZARESCU Elena, arestată în Martie 1949, anchetata cu duritate si folosită ca martoră în proces pentru soţul ei Lăzărescu Ion.
LAZARESCU Ion zis Mutu din Teregova a trecut prin duritatea anchetelor din Martie-Aprilie 1949 , năs . 1896 , din Teregova a fost condamnat în 21.-01-1950.
LAZARESCU Ion zis But junior , tată a 2 copii (Ion si Stana), născut 1922 arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 5 ani prin Sent.49/25-01-1950
LIUBA Filimon a fost arestat pe 1 Feb.1949
LIUBA Ion zis Lulea din Bolvasnita a fost arestat pe 19-03-1949 în legătură cu Aurel Vernichescu. LIUBA Nicolae zis Boldan a fost arestat pe 19-03-1949 din Bolvasnita.
MARAN Petre zis Cornerevintu, n.l2 Feb.1916 în com.Teregova, tată a 2 copii (Petru si Ilie), arestat pe 15-03-1949 si condamnat 2 ani S.49/25-01-1950.
MILOS Gavrilă, sanitar , a făcut pe curierul între comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru, condamnat 2 ani prin Sent.1507/21 Nov.1949, arestat pe 1 Februarie 1949.
MOATER Martin, cojocar din Slatina Timiş, a făcut legătura între Verca Filon 81 Spiru Blănaru si a participat la lupta de la Pietrele Albe(22-02-1949), arestat.
MUNTEANU Constantin, arestat pe 1-02-1949, din com.Glimboca a deţinut armament împreună cu Românu Teodor si Bălănescu Nicolae.
MUNTEANU Constantin din Domasna arestat pe 1 Feb.1949.Era şeful organizaţiei legionare a lui Spiru Blănaru din comună Domasna.
NICOLICI Alexandru, preot din Teregova, tatâl unei fete(Speranţa), arestat pe 5-03-1949 pentru sprijin si mărturisirea partizanilor, condamnat 15 ani pin Sent.49/25-01-1950.A fost născut pe 3-10-1911 în com.Vălisoara si a păstorit la Tufări si Teregova iar după eliberare la Timişoara unde a murit 9-07-1987
NICOLICI Pavel, frateIe preotului a fost arestat si el.
ORZA Ilie, târan din Globul Craiovei, gazda partizani, arestat 8-02-1949.
PARVULESCU I.Ilie, n.24 Mai 1903 în com.Teregova, ţăran, tată a 5 copii(Silvia, Ana, Călina, Ilie si Ion), a fost arestat pe 5-03-1949 si condamnat 4 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.
POPESCU Dumitru zis Talia, n.1920 din com. Teregova, arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 6 ani prin S.nr.49/25-01-1950. A avut o fetită Lucretia.
POPESCU Petre din com.Globurâu-Severin, a fost condamnat 5 ani S.49/1950.
PEPA Ion, ţăran născut 1926 cu un copil, a fost arestat pe 15-O8-1951.A fost condamnat 5 ani: " Nici pui de şarpe să nu păţească ce am păţit noi..."
POPET Ioan a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 cu Grozăvescu Petre în sălaşele din Globul Craiovei
PUSCHITA Vichente zis Liber, n.28 Mai 1930 la Domasna , arestat 13-03-1949, a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1990.
ROMAN Teodor zis Bubi, băiat de colonel din Caransebeş, student, curier legionar lăsat de Filon Verca pentru, legături cu Timişoara a fost arestat.
ROMANU Constantin, cismar din Domasna, legionar , curier arestat în 1949.
ROMANU Nicolae, ţăran din Domasna a restat în 1949 si condamnat.
ROMANU Petre a fost arestat pe 30-01-1949.
ROSET Petre, zis Duma , n.l9O5 , ţăran din Teregova , arestat pe 27 Oct.1949 a fost condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49-21-01-1950 . '
ROSET Tudor zis Ciorei, năs. 1922, fiul lui Petre, a fost condamnat la 20 de ani prin Sent.nr. 49/25-01*1950 .a fost arestat pe 5-03-1949.
SMULTEA Gheorghe, elev la scoală comercială din Teregova a fost arestat pe 22 Feb.1949 si executat pe 2-08-1949.
SMULTEA Horia, ţăran din Teregova a fost împuşcat mortal pe 11 Martie 1949 la sălaşul de la Cracul Farcului(com .Fenes).
SMULTEA zis Crisu , n.1900, ţăran din com.Teregova,, arestat pe 17 Feb.1949 tata a 6 copii (Maria, Grigore, Ion, llie, Traian şi Nicolae) a fost condamnat la 6 ani prin Sent .nr .49/25-01-1950 .
SPATARESCU Ion, născut 1915 din com.Teregova, tatăl unui copil(Marta) , a fost arestat.
SPATARESCU Ştefan , n.1919, din Teregova, tatăl unui copil .arestat pe 1 Aprilie 1949 a fost condamnat 1 an prin Sent.nr.49/25-01-1950 .
STEPANESCU Călina din Teregova arestata a fost obligată să vină martoră la procesul din 25 ianuarie 1950.
STEPANESCU Petre zis Vlaicu, n.ll-04-1923 din Teregova arestat 10 Martie 1949 a fost condamnat la 2 ani prin Sent.49/25-01-1950.
STEPANESCU Traian zis Vlaicu, tatăl lui Petru, născut 3-01-1901 la Teregova, arestat pe 10 Martie 1949, a fost condamnat 1 an prin S .49/25-01-1949
STEPANESCU Ştefan, n.4-01-1919 în com.Ibănesti-Dorohoi , domiciliat în com.Teregova arestat pentru găzduirea lui Stoichescu Pavel si Ionescu Gheorghe.
STOICHESCU Gavrilă, zis Hugda, n.25-03-1927 în com.Teregova, a fost condamnat la 1 an în 1947 pentru activitate legionară si rearestat pe 10-03-1949 si condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.Avea o fată pe Călina.
STOICHESCU Horia zis Oica, n.l897 din com.Teregova , tată a 6 copii(Maria, Călina, Tasia, Petru, Valeria si Cătălin), arestat pe 5 Martie 1949 a fost condamnat la 1 an prin Sent.49/25-01-1950.
STOICHESCU Ion, zis Oica, născut 1914 , târan din Teregova , arestat 2-03-1949 a fost condamnat la 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.
STOICHESCU Pavel, zis Stirban, n.l917 din com.Teregova arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.nr.49/25-01-1950.
STOLOJESCU Petre, mecanic din com.Cuptoare-Crusovăt a fost arestat pe 19-02-1949 si a fost condamnat.
SULEA Miron din com.Borlova avea un sălaş în care se adăposteau partizanii, între comunele Borlova si Zlagna, pus în urmărire.
TÂRZIU Nicolae, învăţător diu com.Iablanita arestat în Martie 1949 în legătura cu comandorul Petre Domăsneanu si Spiru Blănaru.
TÂRZIU Ion, ţăran din Crusovăt, membru organizaţiei legionare, curierul comandorului P.Domăsneanu arestat în Martie 1949.
URECHIATU Ion, lăcătuş din com. Crusovat sprijinitor al partizanilor.
VADRARIU Tudor, pădurar din com.Mehadica arestat pentru nedenunţare.
VELA Ion, zis Boieru, n. 20 nov. l897 încom.Teregova , tată a 6 copii (Gheorghe, Jurj, Maria, Călin, Marta si Elena), arestat pe 5 Martie 1949, a fost condamnat 5 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950. VUCULESCU Petre zis Nisiporescu, n.l9l6, ţăran din Luncavita, a fost arestat.
Sursa:universulromanesc.com 

Cabana Vladeasa-Vf.Vladeasa*muntii Apuseni


9. Cabana Vlădeasa – Vîrful Vlădeasa.
                                                                                                                                                                             

Marcaj: bandă albastră.                                                                                                                                                   

Durata: 1 ½ oră.                                                                                                                                                        

Distanța: 3,5 km.                                                                                                                                       

Caracteristici: Accesibil vara și iarna.                                                                                                                          

Trasee intersectate: De pe creasta Vlădesii – traseu comun cu traseul nr. 9. Șaua Între Munți – traseul nr. 10.

Sursa:traseeromania.ro

luni, 24 decembrie 2012

Craciun fericit!


PENTRU TOTI VIZITATORII BLOGULUI:

Un gand frumos pentru toti cei dragi si un gand de multumire pentru darul pe care ni l-a trimis Dumnezeu acum 2000 de ani. Sa nu uitam ca aceasta noapte este Darul lui Dumnezeu pentru noi, este noaptea in care Dumnezeu s-a nascut ca om.

vineri, 14 decembrie 2012

Semenic-Teregova*muntii Semenicului


SEMENIC—TEREGOVA

Din apropierea Complexului Semenic, spre sud-est porneste culmea prelunga ce separa bazinul Timisului de cel al Nerei. Ea trece prin poiana Preluca si prin Tilva Nerganita Mare (1364 m). Mai departe, in locul denumit Zanoaga, culmea principala se desparte in doua: o ramura spre sud, intre valea Nerei si valea Mehadica, peste Tilva Nerganita Mica (l 264 m), iar alta spre est, intre valea Mehadica si cea a Timisului. Pe prima culme se poate cobori in Tara Almajului la Borlovenii Noi. Culmea cealalta coboara pina in apropierea Teregovei, trecind prin virful Ratcoane.

Sursa:scrigroup.com

luni, 10 decembrie 2012

Rezistenta anticomunista din Banat(1946-1958)


Preluat din: Rex Histrianorum

Rezistenţa anticomunistă din Banat (1946 – 1958) - Cicerone Ionitoiu (cap-IV-)
de Cicerone Ionitoiu
-CAPITOLUL IV-

O străină de suferinţa poporului român, Ana Pauker declara cu neruşinare pe 24 Noiembrie 1944: "Muncitorul, funcţionarul, ţăranul care căutând binele a mers pe o cale greşită , lăsându-se înşelat, acela este fratele nostru al tuturor. Cu el împreună mergem la bătălie, cu el împreună distrugem tot ce este dăunător în tară, cu el împreună distrugem pe acei înşelători fascişti care i-au stricat lui, si ne strică nouă tuturor. Când spunem fascist, când spunem legionar, când spunem criminal de război, înţelegem pe acela care, pentru a servi o cauza străina maselor populare, s'a aliat cu nemţii hitleristi, s'a aliat cu duşmanii românilor si care astăzi încă îşi continuă treaba lor de trădare ..."
Perversiunea acestei femei perverse , la scurt timp după această declaraţie se va vedea în tot ce va săvârşi împotriva tării Româneşti, când va arunca epitetul de "fascist si reacţionar" tuturor care nu vor accepta politica de trădare a intereselor poporului român.
In acelaşi timp şi acelaşi context, un fost agent al siguranţei româneşti, care îşi trădase tovarăşii, venit în "furgoanele "ruseşti, acel Vasile Luca, spunea:
"Dacă România vrea să trăiască, nu poate trăi în viitor decât ca o Românie democratică în care poporul muncitor sa-si spună cuvântul, în care clasa muncitoare, tot ce constituie element popular, să poată participa direct si nemijlocit la treburile publice."
Amintesc aceste două unelte populare pentru că noii cotropitori s-au folosit de ele , au fost abandonate si arestate, si numai ele, si scoase din viata "populară" .
Sub presiunea sovietică si sub conducerea acestor -Fără Neam si Dumnezeu- cum fuseseră botezaţi de masele populare, începuseră subminarea României prin atacarea făţisă a instituţiilor administrative , asaltarea prefecturilor de la Braşov(23 Nov) la Arad si Timişoara(28 Nov).
Atmosfera era din ce mai apăsătoare în tară pentru că rusii refuzau intrarea administraţiei româneşti în teritoriul Transilvaniei de Nord eliberat cu mult sânge vărsat de "biet român săracul...", si continua să-si dea tributul...
In acest context al situaţiei politice interne, din 25 Noiembrie 1944 încep nemţii să paraşuteze echipe de legionari în spatele frontului pentru obţinerea de informaţii si acţiuni de sabotaj. De la început trebuie subliniat că nici una din echipe n-a trecut la acţiuni de sabotaj, ca din cele 6-7 echipe nici-una n-a transmis informaţii(de fapt prin cădere n-a rămas în funcţiune decât un aparat de recepţie-emisie) si toate echipele au trecut la reorganizarea organizaţiilor legionare în prima fază, până la 6 Dec.1945.
Paraşutările au început cu prima echipă a lui Nicolae Petrasu pe 25 Nov. 1944. La sfârşitul lui Noiembrie au fixat ca şef al reorganizării din Banat pe Ion Constantin care si-a fixat centrul conspirativ la Timişoara în str. Dacilor nr. 4.
Pe 9 Decembrie 1944 s'a trimis o echipă formată din Filon Verca, Nicolae Bălănescu, Ion Chirilă, Ion Carapantea si Tismănaru a fi paraşutată în zona Domasnea Teregova dar lansarea s'a făcut la întâmplare codrilor Poiana Ruscăi din Hunedoara. Şeful echipei paraşutate s'a lămurit mai târziu că întâmplarea n'a fost chiar întâmplătoare. Şeful care pregătea pe paraşutişti, un anume Pleifer din serviciul secret al "Marelui Reich" trecuse de partea inamicului si arunca "încărcătura" la întâmplare.
In Ianuarie 1945 căzuse din cer o altă echipă formată din Iosif Găvăgină (din Berzovia), Nicolae Târziu(din Sânicolaul Mare), Pintilie Tintoiu(din jud. Timiş) , cu un telegrafist neamţ, fuseseră azvârliţi în munţii Cernei. Pasca aruncat tot la început de an 1945 se zdrobise de crestele Carpaţilor. Un altul , se pare Tamas, avusese aceiaşi soartă în munţii Cernei. Unii, nu prea mulţi veniseră si pe jos, prin Iugoslavia ca să se întâlnească pe teritoriul Banatului care trebuia să fie fruncea.
Dar pe urmele lor se si pusese potera bolşevică si la sfârşitul lui Aprilie 1945 deja fuseseră arestaţi Ion Constantin, Nicu Balănescu, Sofia Borobaru, cu alte cuvinte căzuse "centrul" din calea Dacilor 4. Insă activitatea continua. Filon Verca alerga când la Arad, la Mediaş, la Timişoara, prin jurul Domasnei de unde era originar, dar mama încă nu si-o văzuse. Ghită Brahonschi, cel care-l înlocuise pe Ion Constantin căzuse si el iar locu-i fusese luat de Viorel Boborodea.
De parcă ar fi fost o comemorare, la un an de zile de la paraşutare în vederea luptei clandestine , Filon Verca a fost chemat de trimisul Comandantului în tară, în prezenta lui Ion Halmaghi, i s-a adresat: " împrejurările grele, ne-au adus să încheiem cu guvernul un acord, prin care ne angajam să încetăm orice activitate, pentru a permite o acţiune de reconstruire a tării. Vom depune toate armele si armamentul de care dispunem, ca semn de garanţie a acestui acord. In schimb, toţi camarazii din închisori, cei duşi în Rusia pentru anchetă, precum si cei clandestini, vor fi eliberaţi si legalizaţi ca cetăţeni liberi. Vei supraveghea personal la executarea acestor măsuri ..."
Legalizat, revine la Petrosnita la cei dragi si numit profesor la Caransebeş continuă să tina legăturile cu bănăţenii lui, nu numai ca o poruncă lăuntrică, dar si ca o riposta la furtul voinţei naţionale si fărădelegile ce se săvârşeau "în schimbul reconstruirii ţârii" .
Acestea au stat la baza rezistentei împotriva comunismului ce a împins pe oameni în a pune mâna pe arme si a lua calea codrului, urmăriţi de călăi de teapa lui Mois Aurel, Ambrus Goloman, Kling Zoltan, Steiner... care se bazau pe o "armată" de informatori, ridicând delaţiunea la rang de "datorie naţională."
Astfel, pe 3 aug. 1947 Filon Verca, în urma unei trădări, a fost arestat si dus la Timişoara unde Mois Aurel l-a torturat îngrozitor până a scos 2 mitraliere si aparatul de emisie-recepţie, îngropate si nepredate conform "pactului". S'a trezit înconjurat în beciul securităţii de vechi luptători precum Carapantea Ion, Nicolae Bălănescu, Gavrilă Beindescu, Petre Grozăvescu...si vestitul Ion Sadovan, vestit prin modul de a lucra în clandestinitate fiind prezent peste tot unde era nevoie si evadat de nenumărate ori. Filon Verca reuşeşte si el în ajunul Crăciunului 1947 să evadeze de la Timişoara împreună cu Nicolae Bălănescu si Ion Carapantea.
Văzând că altă soluţie nu este decât lupta împotriva comunismului, trece la organizarea clandestină, colindând sălaşele si intrând în sate numai noaptea pentru a scoate lumea din pasivitate. Astfel în luna Martie 1948, Filon Verca ca şef al judeţului Severin în clandestinitate si-a ales ca locţiitor pe Zaharia Marineasa (ziarist, născut pe 8-08-1920 în com. Iablaniţa) care mai fusese condamnat în 1941 la 10 ani din care executase 5 ani. Scopul era de a strânge armament si de a colecta cotizaţii în vederea luptei pe care o socoteau iminentă. Si Zaharia Marineasa s-a pus la lucru imediat organizând plasa Orşova.
Dificultăţile în care a pornit la lucru au fost deosebit de grele, din cauza trădărilor si a represiunii dezlănţuită pe 15 Mai 1948. Aceste trădări au pornit din interior si au dus la decapitare. Cine ar fi putut şti de venirea lui Eugen Teodorescu din străinătate, de întâlnirea de pe Făgăras la care participase numai Nistor Chioreanu, Aurel Călin, şi Nicolae Petrascu? Prezenţi erau numai brazii si cerul! Dar dintre apropiaţii lor, dintre cei veniţi din Germania, un anume Coman Vasile ( fost ajutor de comandant, si în politia legionară de la Luduş) bine informat, a informat la rândul lui că în timpul lunii Aprilie va veni un curier din Germania cu instrucţiuni importante pentru organizarea centrului de informaţii.
Şi curierul Dragos Hoinic a fost în acest fel arestat pe teritoriul Ungariei, trimis la Bucureşti si astfel declanşându-se arestarea în baza ordinului nr.5 Cabinet MAI, din 14 Mai 1948. Astfel în baza acestui ordin au fost arestaţi în noaptea de 14/15 Mai un număr de 3229 legionari, restul până la 5.000 fiind puşi sub urmărire. Erau căutaţi peste tot, la rude, prieteni, prin munţi si la aceste operaţiuni participau tot felul de agenţi, chiar si cei acoperiţi, jandarmii , pădurarii , informatorii satelor al căror număr era în creştere.
In această acţiune de scotocire, într'o capcană , pe 9 Iulie 1948 a fost arestat si Filon Verca de către 7 jandarmi si pădurari, spre creasta Nemanului unde zmeurişul se înfrăţeşte cu făgetul. Legat burduf, dus într'o căruţă ajunge însoţit de plutonierul major Cojocaru si câţiva jandarmi până-n biroul lui Klig Zoltan. Si de aici, mai departe este dus în ghearele lui Aurel Mois...Surpriza călăului a fost mare, dar mai mare i-a fost când pe 23 Aug.1948 i-a lăsat celula goală. 0 minune a făcut să iasă afară "prin ziduri" şi printre cerberii nopţii care parcă orbiseră...
Din nou calea codrului i se deschidea, dar si teama creştea...de două ori în mai puţin de un an să reuşeşti să scapi din ghearele călăilor...nu-i uşor, chiar aproape imposibiL, dar pentru Filon a fost posibil.
REORGANIZAREA CONTINUĂ
Zaharia Marineasa se apucase de treabă si ţinea legătura cu Filon Verca prin Cristescu Gheorghe (tâmplar din com. Plugova). Işi împărţise plasa pe sectoare, numise curieri si începuse strângerea armamentului si cotizaţiilor. Cam în aceiaşi perioadă când Filon Verca îsi lăsase amanet opincile lui Mois si plecase de data aceasta fără întoarcere, numai cu ochii spre apus, în acelaşi timp Zaharia Marineasa împreună cu Cristescu Gheorghe si Petchescu Ion plecaseră de la locuinţa comandorului Petre Domăsneanu si ajunşi în gara Băile Herculane au fost legitimaţi de jandarmi.
Neavând legitimaţii, au fost duşi spre biroul de Miscare, Gogu Cristescu a reuşit să fugă urmărit de un jandarm. Profitând de situaţia jandarmilor luaţi prin surprindere, unul fugind după presupusul infractor , Zaharia Marineasa a scos din traistă un pistol si a tras asupra jandarmului care a rupt-o la fugă. Astfel au reuşit si ei să dispară de pe peron afundându-se în pădure. Pus sub urmărire, pe data de 5 Sept.1948 Zaharia Marineasa a fost arestat găsindu-se asupra lui un pistol si 2 grenade de mână franceze.
Petchescu Ion (n.5 ianuarie 1906 în com. Globul Rău, domiciliat în Iablanita nr.150, a fost căutat de siguranţă pe . 21-22 Aug.1948 reuşind să scape după ce a tras asupra celor de la siguranţă. A colindat pe la sălaşele din regiune pâna pe 20 Noiembrie 1949 când a fost arestat.
Cristescu Gheorghe zis Gogu, tâmplar din com. Plugova a fost arestat pe 30 noiembrie 1948 de către miliţie într-o colibă de pe valea Cernei, împreună cu Petre Artimescu (n.ll Iunie 1923 în com.Mehadia) A fost dus în anchetă la Lugoj unde a fost omorât în timpul cercetărilor de Kling Zoltan.
După evadarea de la Timişoara, filon Verca ajuns în pădurile din jurul Teregovei a trimis pe MOATER Martin, cojocar din com. Slatina de Timiş, jud.Severin, la Spiru Blănaru căruia i-a spus să formeze echipe de 3 legionari, să aibă câte un şef si să fie înarmate, până la 15-20 Sept.1948 pentru că se va declanşa un război. Verca după această data a plecat prin Iugoslavia în apus. Astfel s'au pus bazele grupului Spiru Blănar a cărui activitate va urma mai jos.
GRUPUL Zaharia MARINEASA
Printre ţăranii ce au fost arestaţi si au trecut prin chinurile lui Kling Zoltan la securitatea din Lugoj s*au numărat, în afară de cei enumeraţi mai sus, următorii: Artimescu Petre zis Tica, n.11-06-1923 la Mehadia arestat pe 30-11-1948 Bulbucan N. Iosefina, n.24-12-1914 în com.Tufări Boană Dumitru din com.Tufări, Ciucurel Ilie din com .Cerna Chilom Dumitru din com.Tufări Chera Aurel, lăcătuş mecanic din Orşova Ciucur Pavel, preot din com. Plugova
Domăsneanu Alexandru-Ică, elev de liceu, născut 3 Mai 1928 din com.Iablanita Domăsneanu Eugenia, născută 24 Decembrie 1907 în com.Clanov, jud.Mehedinţi, domiciliată în com.Băile Herculane nr.717, soţia comandorului Petre Domăsneanu Costescu Ion din Orşova Drăghicescu Nistor Dârpes Ioan din com.Toplet Dorobanţu Alexandru din com. Topleţ
Dumitrescu Ştefan zis Fănică, năs. 2 Aug.1907 din com Cumpăna- Constanţa, domiciliat în oraşul Orşova. Ismană Constantin din satul Eselnita Ghilezan Ion, Mătăsaru Ion din com.Topleţ, Lăcătuşu Cornel, doctor, n.3-11-1899 în com. Uzdin-Torontal, domiciliat în Orşova, a urmat medicina la Graz(Austria) . Maritescu Toma , n.2O Nov.1903 în com. Eselnita-Severin, ţăran MIUTESCU Lazăr din com. Jupalnic, ţăran. Pârvu Cornel, Popovici Gheorghe din com. Eselnita-Severin. Popescu Moise din com.Topleţ. Simian Mugurel, Spătar Gheorghe zis Gogu lui Băcilă din com. Jupalnic Stoicovici Gheorghe din Jupalnic. STOLOJESCU Păun din com.Crusovăţ Tomescu Ion din com. Eselniţa Vulpeş Ilie din com. Jupalnic, Talpes Milan, n.l6-09-1908, născut în Iugoslavia, domiciliat în Orşova str. Avram Iancu nr.2.
Toată această organizaţie a fost depistată de deţinutul Costescu Mihai născut în 1922, domiciliat în Orşova str.Republicii nr 3- care făcea pe informatorul comisarului Anghel Stefa din siguranţa Orşova, căruia i-a relatat că a aflat de la deţinutul Artimescu Petre că are legături cu unii care sunt fugiţi în păduri înarmaţi, dând si unele amănunte despre cei fugiţi. De aici s'a pornit firul urmăririi si în 6 luni toată organizaţia a căzut. A scăpat pentru un moment comandorul Domăsneanu care a trecut în luna Noiembrie 1948 în grupul partizanilor , cu col. Uţa Ion si Spiru Blănaru fiind prins prin trădare pe 8-02-1949) după cum vom vedea la capitolul respectiv.
Sursa:universulromanesc.com