luni, 28 martie 2011

Revelatiile lui Phil Schneider(2)



In total 66 de agenti de securitate, membri ai FBI, berete negre si altii au murit in cursul acestui incident si eu am fost acolo. Mai intai, trebuie sa stiti ca o mare parte din ceea ce va voi spune va fi destul de socant. Si probabil total incredibil. Si deci, va voi cere de a face dovada unei anume deschideri a spiritului dvs.

Baze militare la mare adancime si bugete oculte. Imi iubesc mai mult tara decat propria mea viata si aici ma expun pericolului de a mi-o pierde. Nu este fara motiv caci cred in ceea ce fac. Prima parte a acestei expuneri priveste bazele militare de la mare adancime si chestiunea bugetelor oculte. Bugetele oculte sunt bugete lovite prin definitie de sceptrul secretului si care “pompeaza” aproape 25% din PNBC (produsul national brut) al SUA. Aceste bugete din umbra consuma anual aproape 1,25 trilioane de dolari si sunt atribuite programelor oculte, secretelor ca cele ale bazelor militare de la mare adancime. Astazi, exista peste 129 de instalatii subterane de acest tip in SUA. Ei au construit aceste baze neintrerupt, zi si noapte si asta de la inceputul anilor 40. Si unele dintre ele au fost chiar construite cu mult inainte de aceasta perioada. Aceste baze consta de fapt din mari orase subterane legate intre ele prin trenuri pe baza de levitatie magnetica de mare viteza a caror viteza depaseste March 2 (peste 2000km/h). Acestui subiect i-au fost cansacrate mai multe lucruri. Richard Sauder, arhitect, si-a riscat viata vorbind despre aceste chestiuni. El a lucrat cu agentii guvernamentale in domeniul bazelor militare subterane de mare adancime. Nu mai departe de Idaho, acolo unde locuiti, exista nu mai putin de 11 instalatii de acest gen. Adancimea medie a acestor baze este de peste o mila (peste 1500 metri) si este vorba de fapt de adevarate orase subterane. In termen de volum, este vorba de instalatii mergand de la 2,66 la 4,25 mile cubi (intre 4 si 6 kilometri cubi). Si au masini de foraj cu laser capabile de a scobi un tunel de 7 mile (peste 10 km) lungime intr-o zi. Aceste “proiecte oculte” scurt – circuiteaza autoritatea Congresului si sunt deci total ilegale. Si astazi, chiar functionarea Noii Ordini Mondiale se bazeaza pe existenta acestor baze. Daca as fi cunoscut implicarea Noii Ordini Mondiale in acest proiect in perioada in care lucram, n-as fi colaborat niciodata. M-a inselat pur si simplu. Dezvoltarea tehnologiilor militare implicand interese germane, in materie de tehnologii hiper spatiale si mai mult… In mod fundamental, pentru un an “calendaristic” care se scurge, corespunde a 44,5 ani in termeni de progrese tehnologice. De aceea va fi mai greu de inteles faptul ca din 1943. Ei erau capabili de a crea o nava care putea pur si simplu sa dispara intr-un punct si sa apara in altul gratie folosirii unei tehnologii bazate pe utilizarea tuburilor sub vid. Tatal meu, Otto Oskar Schneider a luptat in timpul razboiului in cele doua tabere (n. red. – SUA si Germania). La inceput, era capitan la bordul unui submarin german pentru ca apoi sa fie capturat si repatriat in SUA. El a fost implicat in diferite proiecte cum ar fi cel al bombei atomice, bomba cu hidrogen, experienta de la Philadelphia (n. red. – proiect care se presupune ca a avut drept scop de a crea o nava invizibila radarelor si care, prin “accident” ar fi calatorit temporal, prin USS Eldrige in 1943). El a fost inventatorul unei camere de mare viteza care a filmat primele experiente nucleare care s-au desfasurat pe atolul de la Bikini la 12 iulie 1946. Am clisee ale acestor teste si aceste fotografii arata un OZN survoland in mare viteza locul unde se gasea bomba. In aceasta epoca, regiunea Bikini era cu adevarat “infestata” de aparitii de OZN-uri, in special sub apa si populatiile indigene si-au vazut animalele lor victime ale mutilarilor. Si in aceeasi epoca generalul Mc Arthur a estimat ca viitorul conflict se va face cu fiinte extraterestre provenind din alte universuri. Orice ar fi, tatal meu a efectuat impreuna cu anumiti teoreticieni lucrarile pregatitoare ale experientei de la Philadelphia cat si alte proiecte.

Incidentul de la baza Dulce. In 1954 , sub administratia lui Eisenhower, guvernul federal a decis de a evita Constitutia americana si a semnat un tratat cu entitati extraterestre. Acest tratat a fost botezat “tratatul Greda din 1954” al carei acorduri prevedeau ca extraterestrii semnatari aveau dreptul de a rapi capete de animale sau de a-si testa tehniciile de implant pe cateva fiinte umane, fiind inteles ca aveam obligatia de a da socoteala asupra experientelor facute contra persoanelor implicate in afacere. Incet, incet, extraterestrii nu au mai respectat termenii tratatului pana in momentul in care s-au decis pur si simplu sa faca ceea ce vor. Aceasta era de altfel situatia in 1979. Si in aceasta epoca a aparut aproape accidental incidentul de la Dulce. Eram ocupat de a construi instalatii anexe la baza militara de mare adancime de 2,5 mile (peste 4 km). In aceasta epoca, eram ocupati de a sapa 4 adancimi de excavatii distincte in desert. Aveam intentia de a le lega unele de altele si de a efectua explozii pe mari portiuni de teren in acest scop. Munca mea consta din a cobori in aceste foraje pentru a preleva esantioane de pamant in scopul de a determina tipul de exploziv pe care trebuia sa-l folosim. Atunci cand am coborat in situl lucrarilor, ne-am gasit confruntati cu un numar de entitati extraterestre in inima unei imense caverne, extraterestri cunoscuti sub denumirea de Marii Cenusi. Am tras asupra a doi dintre ei. In acel moment, erau implicate aproximativ 30 de persoane in aceasta poveste. Aproape 40 de alte entitati au venit in ajutor dupa inceputul incidentului si toate au fost ucise.

(va urma)

Revelatiile lui Phil Schneider(1)



Phil Schneider, figura mitica a cercetarii in domeniul conspiratiei, fost inginer afirma ca a lucrat pentru proiecte guvernamentale, printre care cele cele din domeniul ufologic de la baza militara Dulce din satul american New Mexico. El a murit in ianuarie 1996 in circumstante neelucidate. Se pare ca ar fi fost torturat apoi strangulat cu ajutorul unei coarde de pian. Sotia lui i-a descoperit cadavrul in apartamentul familial si versiunea oficiala spune ca Schneider s-ar fi sinucis.

In mai 1995, intr-o localitate din Idaho cu 7 luni inainte de moartea sa, a tinut o conferinta, din care va prezentam o parte.

Phil Schneider: “Sunt in pericol pentru ca doresc sa dezvalui lucrurile care vor urma. Cat timp voi avea inca libertatea de a ma exprima este fara indoiala intrebarea pe care fiecare si-o pune. Aceasta conferinta va fi impartita in patru. Fiecare din aceste domenii va avea repercusiuni in credintele voastre zilnice, fie ca aveti sau nu convingeri patriotice. As vrea mai intai sa va repet ca SUA este o frumoasa natiune. Am calatorit in peste 70 de tari diferite si nu pastrez amintirea unei tari care sa posede frumusetea SUA si sarmul locuitorilor sai. Mi-am construit reputatia atat ca geolog cat si ca inginer in geniu civil cu specializari, in domeniul militar si aerospatial. Am participat la constructia a doua baze de importanta majora in SUA dintre care una a capatat o anume notorietate in ceea ce se numeste “Noua Ordine Mondiala.” Este vorba de baza Dulce din New Mexico. In 1979, am fost implicat intr-un conflict armat cu extraterestrii de tip “umanoid” si am fost unul dintre cei care au scapat din acest incident. Si sunt fara indoiala singurul supravietuitor pe care il veti auzi exprimandu-se despre acest subiect. Alti doi supravietuitori se gasesc astazi sub stricta supraveghere. Sunt ultimul care are cunostinta de dosarele detaliate ale operatiei in ansamblul sau.”
(va urma)

Admirand frumusetile muntilor Zarand(2)

Comuna Siria -Saua Cazanului

Marcaj:
Cruce albastra
Timp 3 ore,lungime 9 km,diferenta de nivel 571 m.
Acces gara CFR Siria la 2 km.
Obiective: Castelul si izvorul Bohus si ruinele Cetatii Siriei.
Marcajele cruce albastra si punct albastru pornesc din centrul comunei Siria,de la izvorul Bohus. Traverseaza parcul in amonte si urca spre ruinele Cetatii Siriei cu directia est.Parasind parcul, continua pe teren semideschis si dupa cca. 20 minute de la pornire marcajele se despart.Punctul coteste la dreapta, iar marcajul nostru urca direct spre ruine pe o poteca bine conturata.Ajungand sub zidurile cetatii, le ocoleste prin dreapta,urca apoi cotind la stinga, direct in curtea acesteia.Traversea-za curtea, iese pe o poarta, coboara intr-o sa, apoi urca la releul de televiziune pe care il ocoleste prin stinga si iese la drumul auto nemodernizat cel deserveste. Aici intilneste marcajul punct albastru, inpreuna cu care continua pentru o vreme, pe un drum de care,pastrind aproximativ linia unei creste secundare.Dupa ce in urcus lin depaseste borna silvica nr.106, marcajele se despart din nou. Crucea continua inainte pastrind drumul, prin stinga crestei si dupa cca.1 ora ajunge in Saua Cazanului (450 m). Aici coteste la stanga si urca alaturi de banda galbena pana in creasta principala unde traseul ia sfarsit.




Admirand frumusetile muntilor Zarand(1)







Varful Capra-Varful Magura-Varful Otcovac (382)-Varful Chicioara-Varful Paraul Rece-Varful Carciuma-Varful Cap De Drac-Varful Crucea Tiganului-Varful Highis (793)-Varful Ivanita (707)-Varful Muntelui Alb (557)-Saua Cioaca Popii-Mt. Aria-Varful Piatra Pacurari-Varful Drocea (836)-Varful Husului (804)-Pasul Obarsia-Comuna Pietris-Comuna Vata De Jos
-1-
Vf.Capra-Vf.Ivanita 29 km,
Durata:7-8 ore.
Marcaj:banda rosie



Diferenta de nivel nu prea mari,acces de pe majoritatea traseelor din aceasta zona.
Marcajul incepe sub varful Capra, la intersectia marcajului banda albastra ( Ghioroc – V.Cladovei ) cu triunghiul albastru ( Paulis – Vf.Capra ), urmand-o pe cea din urma. Urca in vf. Capra ( 468 m / alt.), aici triunghiul albastru ia sfarsit, iar banda rosie continua cu directia nord – nordest.Depaseste curand vf. Magura ( 476 m / alt.) si curand ajunge la o banca pe partea stanga. Aici apare din dreapta marcajul triunghi galben ce urca din valea Cladovei marcaj cu care inpreuna continua spre vf. Gurgului.Traverseaza o zona defrisata pastrand curba de nivel apoi intrand din nou in padure se desparte de triunghiul galben ce urca direct in vf.Gurgului ( 392 m / alt.) mentinand curba de nivel pana in Saua Gurgului.Aici, pentru foarte putina distanta continua alaturi de marcajul banda albastra ( Covasant – Vf.Gurgului ).Tot aici intalneste drumul nemodernizat ce urca din Covasant, alaturi de care continua pastrand cumpana apelor Crisului Alb si al Muresului. Sub vf. Chicioara intalneste marcajul triunghi albastru ce urca din valea Lupilor (fosta Halta 3 ), cu care inpreuna continua. Marcajele ocolesc prin dreapta varful Chicioara ( 488 m / alt.) apoi continua pastrand creasta cu directa nord-est.Curand drumul nemodernizat coboara spre stanga la manastirea Feredeu de unde in schimb apare punctul albastru.De acum continua inpreuna trei marcaje,dar nu pentru multa vreme. Curand coboara spre stanga punctul albastru, in schimb se alatura banda galbena ce urca de la Monumentul Turistilor prin Feredeu. In continuare toate cele trei marcaje urmaresc cumpana apelor pana in varful Carciuma ( 501 m /alt.) unde se despart.Triunghiul albastru si banda galbena coboara spre Casoaia cu directia inainte iar banda rosie coteste spre dreapta, si curand ocoleste pe partea superioara varful Cap de Drac (553 m / alt.) In continuare se directioneaza spre est, apoi sud, intalneste apoi marcajul punct galben care se alatura pentru o scurta distanta. Curand punctul galben coboara iar banda rosie trece pe langa varful Crucea Tiganului ( 546 m / alt.) pe urma intalneste punctul albastru ce urca din Radna si directionandu-se spre est coboara intro sa unde intersecteaza marcajul triunghi galben ( Soimos – Casoaia ). Urca lin in continuare, prin padure rara, si curand intalneste marcajul banda albastra ce urca din stanga din Casoaia. Continua pentru o scurta vreme cu acesta, pana sub varful Livorsc unde banda albastra coboara spre Soimos ( dreapta ). Banda rosie ocoleste prin stanga varful si dupa cca.30 – 40 minute ajunge la o creasta secundara, pe care spre stanga coboara marcajul triunghi rosu, prin varful Highi la Complexul Casoaia.Acesta era ultimul marcaj de legatura spre Casoaia. Banda rosie continua fidela pe cumpana apelor ocolind spre dreapta pentru o vreme apoi ajunge sub varful Ivanita unde intalneste marcajul punct albastru ce urca din comuna Milova. Locul este marcat si de un izvor pe partea stanga a potecii.

vineri, 25 martie 2011

Calator prin mirifica Vale a Cernei(32)

Baile Herculane- Barajul Lacului de Acumulare Iovanu – Izbucu Cernei – Cheile Cernisoarei – Inseuarea dintre Vf.Paltina si Vf.Piatra Iorgovanului – Cabana Buta.
-32-
Marcaj : punct rosu (de la Lacul Iovanu) si banda rosie (de la Piatra Iorgovanului).
Traseul permite ,printre altele,cunoasterea unor obiective de mare atractie turistica din bazinul superior al Cernei:Lacul Iovanu,Izbucu Cernei,Cheile Cernisoarei si pesterile din preajma.Izbucul Cernei este considerat cel mai puternic izvor din Romania,se afla la 710m altitudine.Lacul de acumulare Iovanu s-a format dupa ridicarea unui baraj de 110m la confluenta paraului Iovanu cu Cerna,unde debitul mediu anual este 6mc/s.

miercuri, 23 martie 2011

Un episod din jurnalul unui emigrant



12. Aug. -Ne-am cumparat o casa noua in Canada.
Sunt foarte emotionat. Aici e atat de frumos.
Muntii sunt de o splendoare nedescrisa.
Abia astept sa ii vad acoperiti de zapada.

14. Oct. -Canada. E cea mai frumoasa tara de pe Pamant.
Frunzele au primit toate acele minunate nuante de culoare galbena si portocalie.
M-am plimbat cu masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale.
Cred ca am ajuns in paradis.
Iubesc Canada.

11. Nov. -Ziua sarbatorii nationale. In curand incepe vanatoarea cerbilor.
Nu imi vine sa cred ca cineva poate sa ucida un animal atat de frumos.
Sper ca va ninge in curand. E atat de frumos aici.

2. Dec. -Azi noapte a nins pentru prima oara.
M-am sculat si am vazut ca este alb peste tot ca in cele mai frumoase vederi.
Am iesit afara, am curatat in fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am castigat).
Cand a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata curtii.
Tara deosebita. Iubesc Canada.

12. Dec. -Azi noapte a nins iarasi.
Masina a curatat zapada din nou.
Ne-a blocat intrarea in curte.
Aici e splendid.

19. Dec. -Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru.
Aici e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada (lopatarie). Din nou masina aia blestemata.

22.Dec. -Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de la lopata si ma doare spatele.
Aceasta maimuta cu masina parca se ascunde dupa colt si numai asteapta sa termin de curatat in fata curtii. La naiba.

25. Dec. -Craciun Fericit pe naiba. A nins din nou zapada asta nenorocita.
Daca il prind pe homosexualul ala cu masina il omor. Fu..le. ….. ca nu arunca mai multa sare (pt. topit zapada) pe sosele.

27. Dec. -Azi noapte iarasi zapada.
Nu ies de trei zile din casa doar ca dau cu lopata intr-una dupa ce trece masina.
Nu pot pleca nicaieri, auto este blocat sub un deal de zapada si mai e si foarte frig pe deasupra. Au spus ca la noapte va mai cadea inca 30 cm de cacatul asta de zapada.

28. Dec. -Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm nu 30 cm.
Daca se continua asa nu se va topi pana la vara.
Masina de curatat a ramas blocata si maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce sa ii dau in cap cu lopata.

4. Jan. -Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de $3000.
Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorat vanatorii toamna trecuta?

3. Mai -Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea aia nenorocita care se arunca peste tot, tot timpul iernii ca sa topeasca zapada si tot degeaba.

10. Mai -Ma mut in Florida.
Nu imi pot imagina cum cineva normal poate trai in Canada asta #*’~?!@’.

Calator prin mirifica Vale a Cernei(31)

Baile Herculane (Piata Hercules) – Cerna-Sat – Barajul Lacului de Acumulare Iovanu.
-31-
Marcajul : nemarcat turistic
Urmand acest traseu,turistul poate observa indeaproape de-a lungul Vaii Cernei,intre Herculane si barajul Iovanu,frumusetile neasemuite care i se perinda prin fata ochilor oferite din belsug de formatiunile carstice atat de variate,in deosebi de stancaria versantilor si cheile salbatice,de vegetatia extraordinara.Cateva obiective accesibile din sosea : Cascada Bobot,Lacul Prisaca,peretele calcaros al Inalatului , Cheile Prisacinei,Piatra Puscata,Cheile Corcoaiei – reprezinta un obiectiv carstic turistic major al Vaii Cernei ,protejat intr-o rezervatie naturala.Ele pot fi vizitate numai in timpul apelor scazute-.

marți, 22 martie 2011

Lasarea la vatra pe motive de incompatibilitate legala




Stimate Domnule Ministru, Situatia mea familiala si familiara, ma determina sa solicit sprijin
stre in vederea lasarii la vatra. Va rog sa analizati cu atentie, ce mi s-a intimplat:
1) Inaintea incorporarii, m-am casatorit cu o vaduva de 44 de ani.
2) Dupa scurt timp fiica sotiei mele, desi avea doar 25 de ani, s-a casatorit cu tatal meu, pe care l-a indragit la prima vedere cu prilejul casatoriei mele.
In urma acestei duble casatorii, tatal meu mi-a devenit ginere fiindca s-a casatorit cu fiica mea, iar fata mea vitrega mi-a devenit soacra, ea fiind sotia tatalui meu.
3) De Craciun, sotia mea a nascut un baiat. Baiatul a devenit astfel fratele sotiei tatalui meu, deci cumnat cu tatal meu. Prin urmare baiatul meu, fiind frate cu soacra mea, mi-a devenit unchi.
4) Culmea face ca in ianuarie anul acesta, si sotia tatalui meu a nascut un baiat, care este pe de-o parte fratele meu (fiind fiul tatalui meu) si pe de alta parte nepotul meu (fiindca este fiul fiicei sotiei mele). Am devenit astfel fratele nepotului meu, si cum sotul unei mame devine tatal copiilor ei, si eu am devenit tatal sotiei mele si fratele fiului meu.
Cu alte cuvinte eu sunt propriul meu bunic? !!
Avind in vedere ca legea interzice ca tatal, fiul si nepotul sa fie mobilizati in acelasi timp, va rog respectuos, stimate Domnule Ministru, sa ma lasati la vatra. Contind pe amabilul dvs sprijin si binevoitoarea dvs intelegere de tata si adult, va rog sa agreati, stimate Domnule Ministru, salutarile mele de Inalta consideratie.
Semnatura indescifrabila
PS: Este vorba de o scrisoare veridica expediata de un tinar alsacian Ministrului Apararii Nationale Francez. Cererea sa a fost acceptata, tinarul fiind rapid reformat pt urmatorul motiv: stare psihica instabila si preocupata, tulburari mintale agravate de un climat familial perturbat”.

Calator prin mirifica Vale a Cernei(30)

Baile Herculane – Pecinisca – Creasta Cocosului – Drumul de Creasta -Vf.Stevaru – Cantonul lui Dima.
-30-
Marcaj : cruce galbena intre Pecinisca si Creasta Cocosului;banda rosie intre Creasta Cocosului si Vf.Stevaru.
Traseul reprezinta -drumul de creasta- de pe stanga Cernei care urmeaza culmea principala a Muntilor Mehedinti intre Pecinisca si cabana lui Dima.Pe parcursul traseului trecem succesiv prin :Balta Cerbului – Poiana Cerbului – Vf.Ciolanu Mare (1135m) – Vf.Pietrele Albe (1335m) – Vf.Bruscan (1300m) – Poiana Mare – Poiana Bilitin – Cabana forestiera Mazdronea – Vf.Cioaca Lacului (1150m) – Vf.Poiana Mica (1179m) – Vf.Cioaca Glameii (1047m) – Vf.Cioaca Inalta (1137m) – Vf.Stevaru (1213m).


luni, 21 martie 2011

Nea Marin-O afacere olteneasca


O afacere olteneasca

Ma frate-miu, cind faci cite o afacere, cum te taie pe tine capu, si iasa prost, iti ie
nacaz, nu zic nu. Iti ie nacaz, ce mai! Da’ cind te iei dupe capu altuia si iasa
prost, atunci sa vez, ca-t vine sa-t bagi ghearele-n oichi, nu alta!
Bag sama, c-asa ie facut omu, sa fie cu iel mai iertator decit cu ailalt!
Pa’ mie, acu, di ce mi-e nacaz? Di ce mi-e mie nacaz acu? Ca ma luoai dupe
capu si vorba lu Fanica a lu Catiru!
Vine la mine-ntr-o dimineata si zice:
- Ma nea Marine, ma, ma uit la tine si ma minunez! Om batirn si nu te taie capu!
- Pa’ di ce, ma?
- D-aia, ca stiu c-ai nevoie de bani, muncesti de te spetesti si n-ai spor!
- Cum n-am, ma, spor, ce vorba-i aia?
- Iote ca te uzmesti cu caratu la chitara pentru suseaua a noua. Mai bine faci un
drum pina la Severin si vii de-acolo pricopsit.
- Pa’ ce ma, la Severin umbla ciinii cu covrigi in coada sau ploua cu craitari?
- Cam asa ceva, zice iel! Ca-mi spusa mie Florica a lu Conovat, de-o tine pe
Tanta lu Fasui, ca la Severin de cind cu santeru al nou, sa facu ou trei frangi,
bucata.
- Cit, ba?
- Trei frangi!
- Sa-i saie oichii?
- Sa-i!
- Pa’ ce ma, aia p-acolo n-au gaini, nu sa oua, ori dete fr’o bolesnita-n iele?
- Ba, au iei, da’ nu prididesc. Ca de cind se facu santeru al mare, la portile de
schier, venira muncitori puzderie. Munca grea, oamenii, daca muncesc, trebuie
sa manince, si ouale-s bune, ca-ti dau znaga.
- Pa’ tu de ce nu te duci sa vinzi, ma Fanica?
- Ma nea Marine, t-o spui p-a dreapta! N-am nici oua, n-am nici bani sa le
cumpar d-aci, sa le vind acolo! Da’, spui matale ca-m-esti preten si n-asi vrea sa
pricopsasc frun dusman.
Ma, fratilor, sa va spui drept, de cind imi baga Fanica a lu Catiru sarpele asta-n
gind, nu mai avusai liniste!
Faceam io ce faceam, da’ tot acolo ma gindeam. Ma, zic, trei frangi ou, nu ie rau!
M-apucai sa string toate ouale, du pin casa, du pin cuibare… Ba facui una si mai
boacana… Cum pusasa Veta fr’o patru clota cu o zi mai-nainte, ma dusai si luoai
ouale, usurel, de supt iele, si pusei niste chietre di la girla, ca sa nu prinda de
veste clotale si sa paraseasca sirviciu. Lu Veta nu-i spusai nimic, ca cine stie ce
mai imi zice, sau scapa fr’o vorba, cum fac muierile, aude frunu si-mi sufla afacerea.
- Ma frate-miu, strinsai io fr’o doua sute de oua… Ma, zic, doi ori trei, sasa.
Parca n-ar merita sa bat io drumu pin la Severin, pentru sase sute de frangi!
Daca asi avea o mie, alta treaba!
Ma gindii… ma sucii… ma, zic, mi-ar trebui un om de nadejde.
Il chemai pe nepotu-miu Suca, si-i zic:
- Ma Suca, vrei sa facem o afacere-npreuna?
- Nea Marine, cu matale vind si pe dracu drept inger.
- Ma, zic, io te iau cu mine la Severin, iti platesc trinu, si-t dau s-o suta de
frangi! Fa-mi rost de opt sute de oua!
- Ma nea Marine, pe’ c-o suta de frangi nu facem treaba, sau vrei sa le fur?
- Ma fi-t-ar starea a dracu, sa nu te prind ca furi un ou, ca te omor!
- P-atunci cum?
- Ma, zic. Fi atent la mine-aci! Suta de frangi i-a ta pentru osteneala. Pentru oua
it dau io alti bani, cu care cumperi. Da’ nu d-aci di la noi din sat, te duci pi la
Catane, pi la Covei, pi la Ghidici-n colo. Nu sufli o vorba si ai grija sa nu fie ouale clocite, si sa vii iute! Ma, venisi?
- Nea Marine, zbor!
Facu Suca al meu, treaba buna. A treia zi, avuseram o mie de oua. Le chitiram
noi in patru papornita, in malai, si-i zisai lu Suca:
- Ma, pana plecam, le pituli la voi in paie, da’ vez sa nu le simta cataua lu Marin
Galiceanu, ca daca maninca frun ou, te maninc cu coaja cu tot.
- N-ai grija, nea Marine, ma culc pa iele!
- Cum pa iele, ma, ce iesti narod?
- Hai ma, nea Marine, ce nu stii de gluma, vorba vine?! Auz, nea Marine, da’ ce
faci cu-atitea oua?
- Cozonaci, zi io.
- Pa’ ce faci cu iei?
- Iote, umplu gura la ai de-ntreaba!
- Vasazica, tot hotie!
- Taci ma, zic, ai rabdare s-o vezi ce-i aia o afacere!
Ma dusai la colectiva, sa ma-nvoiesc la brigadier, la nea Tanasuca a lu Colan a
lu Mirea.
- Ma, nea Tanasuca, invoieste-ma fr’o doua zile!
- Pa’ di ce?
- Iote d-aia, ca nu ma simt prea bine, nus-ce am, si vreau sa ma duc la doftor, la Craiova!
- Pa’ ce ma, aci n-avem doftor?
- N-avem, zic io, ca ie doftorita si io mai bine mor, decit sa ma dezbrac in fata
unei muieri.
- Taci ma, ca te scoate Veta mincinos!
- Ia te uita la talica, pa’ ce Veta i-e doftorita?
- Ma, narod iesti, zice nea Tanasuca! Pa’ ce boala are rusine?
- N-are, zic io cu gindu la oua, da’io am!
- Bine ma, du-te! Da’ sa stii ca cherzi zile-munca!
- Pa’ ce sa fac? Boala ie boala, nu te-ntreaba!
Zis si facut, plecaram! Da’ plecaram cu-n trin de noapte, sa nu vada careva ce fel
de boala am io!
Ma fratilor, va spui drept, ca n-ghierea si rusine; om batirn, sa pleci noaptea, pe furis.
Da’ acu daca ma prinsasam in ‘ora, trebuia sa joc ca bagasem banii-n oua!
Da-n trin, ne trecura toate naduselile, ca ierea o-nghesuiala, de fu musai sa tinem
papornitale-n brata. Ca ne si zisa unu:
- Ma fratilor, lasasi-le colea jos, ca va spetiti!
- Nu se poate! zic io.
- Pa’ d-or n-ot avea oaua-n iele!
- Facem prinsoare? zice Suca.
Ii detei una cu cotu, de-si cherdu rasuflarea.
- Ce dai ma nea Marine?
- Pa’ daca am in plus, zic io.
Ma frate-miu, di la Craiova-n colo, avusaram naroc, ca ierea lumea mai rasfirata,
puteai sa-t tragi sufletu!
Zice Suca,
- Ma nea Marine, la Severin, ma duci si pa mine la portiile de schier, sa vad daca
nu m-a mintit Gogu llu Pecingine.
- Pa’ ce ti-a zis, ma?
- Pa’ i-auz, ca i-a spus lu ta-su, ca stie de la al batirn, care a fost la Severin prin
opt sute sapte-sapte, ca cica la portile de schier ie lacatu cit ploasca. Si, mie
parca nu-mi vine sa cred sa iziste un lacat asa mare!
- Bine ma narodule, dupa ce firsim treaba, te duc!
E, din vorba-n vorba, ajunseram la Severin! cind ne deteram jos din trin, cascatu
de Suca, cu oichii dupe una, de-i intrasa rochita la apa, cit p-aci sa dea cu
papornitale intr-un carucior d-ala de cara marfa.
- Ma, zic, calca usor, umbla cu bagare de sama, si daca faci fruna si ma bagi in
belea, te bat ca pe oaua cind le faci jumari!
Ma frate-miu, cu chiu cu vai, ajunseran la piata.
Sa cad jos din picioare, nu alta! Cit ierea piata de mare, ierea alba… alba… de
oaua, de ziceai c-a nins in toiul verii! cind ma uit la pret, mi se facu rau de tot!
Optzeci de bani bucata si ieu le luoasem c-un frang!
Ma frate-miu, vazui negru-naintea oichilor. Auzi, numa oaua negre vedeam!
Ma-ntorc la Suca, ridea cu gura pina la urechi.
- Ma nea Marine, daca afla Grecu ala… Onasus ala… te-angajeaza conselor, auz?
Incepu Suca sa urle, s-o rupsa la fuga. Luoai papornitele si ma luoai dupe iel.
cind vazu c-acu-acu l-ajung, incepu sa strige:
- ‘otiii… ‘otiii!
Ma, se facu o harmalaie… ciraiau muierile… urla lumea… “punet mina pe iei”…
fluiera militiia…
- Ma, zic, daca-l prind, il omor!
S-avusai noroc, ca-l prinsai… Ca se-nchiedeca d-un maldar de praz, si veni in
cap ca uliu, cu papornita cu tot, peste o taraba cu oaua!
Ma, cum imi luoasa Dumnezau mintile, ii mai detei si io c-o papornita de-a mea
in cap!
Veni militiia si ierea sa iasa dandanaie mare, ca, pe Suca pina nu-l spalara de
galbenusuri, nu samana cu buletinu!
Facuram socotelile, al dracu ala cu taraba parca le numarasa p-ale noastre, ale
zdravane!
Ca zicea ca iel avu trei sute cinzaci de oaua, si cind le numararem p-ale noastre,
mai iereau trei sute cinzaci si trei!
Cu ala ne lamuriram, da’ nu scapam de militiie! Ca ce avusai cu Suca, de fugii
dupe iel? Da’ tot cu narodu avusai noroc, ca-i facu cu oichii militiianului, il luoa
la o parte, si-i zisa:
Nu te uita la iel, ca-i om batirn cu paru alb, ii place sa joace tiligosu, leapsa, de!
Ca-n colo ie cuminte, nu face rau!
Militiianu sa uita lung la mine, nu-s ce mutra oi fi avut, ca ofta si pleca!
Ii zice Suca lui ala cu oauale:
- Auzi, ba nene? Noi scaparam da’ matale pin’le vinzi, fac pui!
- Vad si io, zice omu, ca nu merg afacerile! O sa ma duc sa le vind spre Calafat,
incolo!
- Auz ma nene, t-as spune io un merchez, da’ mi-e frica ca ma bate omu asta,
zice iel, s-arata spre mine!
- Spune-i ma, zic, ca nu-ti fac nimic!
- Auz, nene, daca te duci spre Calafat, treci si pe la Bailesti, ca cunosc io unu,
Marin a lu Juvete, care-t cumpara oauale c-un frang bucata!
Auz vorba la iel!
Ma fratilor, ne umfla isu pe amindoi ma, ne rideam si ne pupam!
Ala cu oauale, se uita la noi cu gura cascata, incepu sa-si faca cruci si sa adune
oauale.
Plecaram noi dincolo si ne duseram spre portile de schier. Ma fratilor, minunea
minunilor!
Cind sa deschisa odata vederea larga, pina-n malu alalalt, ni sa taie rasuflarea.
Puzderie de masini si de oameni dintr-o parte si din alta misunau ca furnigile, sa
puie Dunarea la ham de chiatra si schier.
Mare minune tecnica si mare ie puterea omului!
- Ma Suca, zic, nu vazusi tu lacatu cit plosca, da’ vazusi altele mai dihai.
Sta Suca-al meu si se uita cu oichii dusi la furnigaru de oameni si masini…
Zice:
- Ma nea Marine, nu te supara, asta ie treaba, nu gluma!
Bravo lor! Asta afacere!!!… Aia a nostra cu oauale, ie gainarie da-o dracu, bine
ca se sparsara!

Calator prin mirifica Vale a Cernei(29)

Baile Herculane (Piata Hercules) – Gara Herculane – Drumul de Creasta – Piatra Iorgovanului – Cabana Buta.
-29-
Marcaj : banda rosie
Traseul reprezinta -drumul de creasta- de pe dreapta Cernei care urmeaza culmea principala a Muntilor Cernei,iese in zona alpina a Masivului Godeanu si se incheie in Parcul National Retezat.El permite drumetului pornit din Baile Herculane cu un cort,merinde si apa pentru 4-5 zile sa ajunga la Cabana Buta.Pe parcursul traseului ajungem si la Varful Arjana (1513m),Muntele Arjana fiind ca si Domogledul un rai al faunei de insecte,in speta al fluturilor. Totodata ajungem si la Varful Vlascu Mare (1608m),Varful Babei (1826m) Varful Dobrii (1928m)-aflandu-ne in plina zona alpina, Vf.Olanului (1990m),Vf.Godeanu (2,229),Vf.Borascu (2158m) si Varful Piatra Iorgovanului.



Calator prin mirifica Vale a Cernei(25)

Baile Herculane – Poiana Tesnei (km 14) – Vf.Pietrele Albe – Poienile de Sus (Plostinioarele Medvedului,Porcului,Crovu Mare,Izvernelor si Bilitin) – Cheile Tamnei – Confluenta Tamnei cu Cerna (km 22).
-25-
Marcaj : punct galben (Poiana Tesnei – Poienile de Sus – Piatra Puscata)
Traseul are ca obiectiv parcurgerea Poienilor de Sus ale Cernei – un relief carstic extrem de original,unic in carstul carpatin,reprezentat printr-o insiruire de depresiuni adanci,adesea cu fundul foarte neted si cu versantii taiati in calcare abrupte si puternic lapiezate.Ca sa patrundem in tara misterioasa ,izolata a Poienilor de Sus pornim din Poiana Tesnei pe poteca punct galben.E bine sa fim aici in zorii unei lungi zile de vara ,odihniti deoarece ne asteapta portiunea cea mai salbatica si dificila a traseului,urmata de multe ore de mers pana vom revedea Valea Cernei,mai in amonte,la km 22.Altfel vom fi nevoiti sa dormim in padure sau,daca n-avem cort,sa veghem cu randul la foc de tabara ca sa nu fim surprinsi de carnivorele care vaneaza noaptea. De sus de la Varful Pietrele Albe (1335m) avem o ampla vedere panoramica,pana departe,asupra muntilor si Vaii Cernei.In prim plan,in directia NNE,se insiruie seria de depresiuni adanci,cu fundul plat,inconjurate de pereti calcarosi – obiectivul traseului nostru.


Calator prin mirifica Vale a Cernei(24)

Baile Herculane – Confluenta cu Ogasu lui Roset -Poiana Fantana Mosului – Poiana Balta Cerbului – Vf.Ciolanu Mare – Cheile Tesnei – Poiana Tesnei (km14).
-24-
Marcaj : banda albastra (Podetul de la confluenta Cernei cu Ogasu lui Roset – Poiana Tesnei).
Traseu in circuit avand ca obiective principale Poiana Balta Cerbului si Cheile Tesnei. Cheile Tesnei,fiind ocrotite,se desfasoara uimitor :pereti amenintatori,rupturi in stanca,pini izolati sau in buchete,poteca sapata in perete,abrupta si periculoasa,misterul haului prin care se avanta jos de tot apa Tesnei.Cheile Tesnei nu au egal in frumusete si salbaticie,este o lume fantastica,de neinchipuit,cu o bogatie de forme calcaroase,jgheaburi,pinteni stancosi,ace,guri de pesteri,o imensa masa de calcar invinsa de firavul parau al Tesnei care sclipeste in saltul zglobiu al unei cascade.Uluitor este peretele din stanga Tesnei : pe muchie atarna mai multe exemplare ale pinului negru banatean,in nici un alt loc din lume nu poti intalni o asemenea desfatare. Poiana Balta Cerbului este o insula de granite intre calcare,lunga de vreo 800 de m,strajuita de Varfurile Inalatu Mic (1146m) si Inalatu Mare (1301m) si in care este o cabana a Ocolului Silvic.



Calator prin mirifica Vale a Cernei(23)

Baile Herculane – Confluenta Cu Ogasu Lui Roset – Poiana Fantana Mosului – Creasta – Gornenti.
-23-
Marcaj : triunghi albastru (Podetul de la confluenta – Gornenti)
Accesibilitate:iarna este interzis
Traseu de legatura intre Baile Herculane si Gornenti trecand peste creasta Muntilor Mehedinti. Ca sa ajungem la capatul traseului trebuie sa ajungem pana sub peretele falnicului cleant al Muntelui Cociu.Desi mai scund decat vecinii sai,acest munte se impune prin abruptul dinspre Cerna.Continuand traseul ajungem in Poiana Fantana Mosului unde se afla un izvor.


Calator prin mirifica Vale a Cernei(22)

Baile Herculane – Confluenta cu Ogasu lui Roset – Cascada Cociului.
-22-
Marcaj : punct rosu (Podetul de la confluenta – Cascada)
Traseul are ca obiectiv Cascada Cociu care este prezentata in unele scrieri drept cea mai inalta si spectaculoasa cascada din Romania . Intr-adevar aici putem admira ,mai ales cand arborii sunt desfrunziti,caderea de apa de la 120 m inaltime,despletita in doua suvoaie.Cascada este permanenta pentru ca ogasul nu seaca niciodata,in ciuda faptului ca e relativ scurt si dezvoltat pe calcare.Apa se pravaleste continuu,vertical fara trepte.Spre deosebire de bratul stang (in sensul curgerii) ,cel drept care creste mult dupa ploi,nu poate fi vazut in toata lungimea si splendoarea sa deoarece cade intre doi pereti.


Calator prin mirifica Vale a Cernei(21)

Baile Herculane – Uzina Electrica Veche – Cheile Saua Padina – Poiana Sauna Padina – La Margina.
- 21-
Marcaj : banda galbena (Uzina electrica veche – La Margina).
Traseu de legatura intre Baile Herculane si drumul de creasta cu ramificatie spre Podeni. Poiana Saua Padina este o intindere plana,lunga de vreo 3 km,situata in apropierea crestei Muntilor Mehedinti.Din frumoasa Poiana Saua Padina apucam drumul care trece pe langa Cabana Ocolului Silvic si urca pe un podis calcaros si arid pana in locul numit La Margina,situat langa drumul de creasta al Muntilor Mehedinti.

Calator prin mirifica Vale a Cernei(18)

Baile Herculane – Crucea Alba – Fantana Jelarau – Poiana Musuroaie – Valea Ferigari – Fosta Fabrica de Var.
-18-
Marcaj : banda albastra (Hotel Cerna – Fabrica de var)
Accesibilitate : in sezonul cald.
Acest traseu cuprinde partea estica a Rezervatiei Domogled. Poiana Musuroaie,declarata rezervatie floristica,este o imensa pajiste cu iarba grasa,unde avem o frumusete peisagistica rezultata din varietatea nuantelor de verde de la cel crud al ierbii pana la cel intunecat al coniferelor,pigmentata de paleta multicolora a florilor.