luni, 28 martie 2011

Revelatiile lui Phil Schneider(2)



In total 66 de agenti de securitate, membri ai FBI, berete negre si altii au murit in cursul acestui incident si eu am fost acolo. Mai intai, trebuie sa stiti ca o mare parte din ceea ce va voi spune va fi destul de socant. Si probabil total incredibil. Si deci, va voi cere de a face dovada unei anume deschideri a spiritului dvs.

Baze militare la mare adancime si bugete oculte. Imi iubesc mai mult tara decat propria mea viata si aici ma expun pericolului de a mi-o pierde. Nu este fara motiv caci cred in ceea ce fac. Prima parte a acestei expuneri priveste bazele militare de la mare adancime si chestiunea bugetelor oculte. Bugetele oculte sunt bugete lovite prin definitie de sceptrul secretului si care “pompeaza” aproape 25% din PNBC (produsul national brut) al SUA. Aceste bugete din umbra consuma anual aproape 1,25 trilioane de dolari si sunt atribuite programelor oculte, secretelor ca cele ale bazelor militare de la mare adancime. Astazi, exista peste 129 de instalatii subterane de acest tip in SUA. Ei au construit aceste baze neintrerupt, zi si noapte si asta de la inceputul anilor 40. Si unele dintre ele au fost chiar construite cu mult inainte de aceasta perioada. Aceste baze consta de fapt din mari orase subterane legate intre ele prin trenuri pe baza de levitatie magnetica de mare viteza a caror viteza depaseste March 2 (peste 2000km/h). Acestui subiect i-au fost cansacrate mai multe lucruri. Richard Sauder, arhitect, si-a riscat viata vorbind despre aceste chestiuni. El a lucrat cu agentii guvernamentale in domeniul bazelor militare subterane de mare adancime. Nu mai departe de Idaho, acolo unde locuiti, exista nu mai putin de 11 instalatii de acest gen. Adancimea medie a acestor baze este de peste o mila (peste 1500 metri) si este vorba de fapt de adevarate orase subterane. In termen de volum, este vorba de instalatii mergand de la 2,66 la 4,25 mile cubi (intre 4 si 6 kilometri cubi). Si au masini de foraj cu laser capabile de a scobi un tunel de 7 mile (peste 10 km) lungime intr-o zi. Aceste “proiecte oculte” scurt – circuiteaza autoritatea Congresului si sunt deci total ilegale. Si astazi, chiar functionarea Noii Ordini Mondiale se bazeaza pe existenta acestor baze. Daca as fi cunoscut implicarea Noii Ordini Mondiale in acest proiect in perioada in care lucram, n-as fi colaborat niciodata. M-a inselat pur si simplu. Dezvoltarea tehnologiilor militare implicand interese germane, in materie de tehnologii hiper spatiale si mai mult… In mod fundamental, pentru un an “calendaristic” care se scurge, corespunde a 44,5 ani in termeni de progrese tehnologice. De aceea va fi mai greu de inteles faptul ca din 1943. Ei erau capabili de a crea o nava care putea pur si simplu sa dispara intr-un punct si sa apara in altul gratie folosirii unei tehnologii bazate pe utilizarea tuburilor sub vid. Tatal meu, Otto Oskar Schneider a luptat in timpul razboiului in cele doua tabere (n. red. – SUA si Germania). La inceput, era capitan la bordul unui submarin german pentru ca apoi sa fie capturat si repatriat in SUA. El a fost implicat in diferite proiecte cum ar fi cel al bombei atomice, bomba cu hidrogen, experienta de la Philadelphia (n. red. – proiect care se presupune ca a avut drept scop de a crea o nava invizibila radarelor si care, prin “accident” ar fi calatorit temporal, prin USS Eldrige in 1943). El a fost inventatorul unei camere de mare viteza care a filmat primele experiente nucleare care s-au desfasurat pe atolul de la Bikini la 12 iulie 1946. Am clisee ale acestor teste si aceste fotografii arata un OZN survoland in mare viteza locul unde se gasea bomba. In aceasta epoca, regiunea Bikini era cu adevarat “infestata” de aparitii de OZN-uri, in special sub apa si populatiile indigene si-au vazut animalele lor victime ale mutilarilor. Si in aceeasi epoca generalul Mc Arthur a estimat ca viitorul conflict se va face cu fiinte extraterestre provenind din alte universuri. Orice ar fi, tatal meu a efectuat impreuna cu anumiti teoreticieni lucrarile pregatitoare ale experientei de la Philadelphia cat si alte proiecte.

Incidentul de la baza Dulce. In 1954 , sub administratia lui Eisenhower, guvernul federal a decis de a evita Constitutia americana si a semnat un tratat cu entitati extraterestre. Acest tratat a fost botezat “tratatul Greda din 1954” al carei acorduri prevedeau ca extraterestrii semnatari aveau dreptul de a rapi capete de animale sau de a-si testa tehniciile de implant pe cateva fiinte umane, fiind inteles ca aveam obligatia de a da socoteala asupra experientelor facute contra persoanelor implicate in afacere. Incet, incet, extraterestrii nu au mai respectat termenii tratatului pana in momentul in care s-au decis pur si simplu sa faca ceea ce vor. Aceasta era de altfel situatia in 1979. Si in aceasta epoca a aparut aproape accidental incidentul de la Dulce. Eram ocupat de a construi instalatii anexe la baza militara de mare adancime de 2,5 mile (peste 4 km). In aceasta epoca, eram ocupati de a sapa 4 adancimi de excavatii distincte in desert. Aveam intentia de a le lega unele de altele si de a efectua explozii pe mari portiuni de teren in acest scop. Munca mea consta din a cobori in aceste foraje pentru a preleva esantioane de pamant in scopul de a determina tipul de exploziv pe care trebuia sa-l folosim. Atunci cand am coborat in situl lucrarilor, ne-am gasit confruntati cu un numar de entitati extraterestre in inima unei imense caverne, extraterestri cunoscuti sub denumirea de Marii Cenusi. Am tras asupra a doi dintre ei. In acel moment, erau implicate aproximativ 30 de persoane in aceasta poveste. Aproape 40 de alte entitati au venit in ajutor dupa inceputul incidentului si toate au fost ucise.

(va urma)

Revelatiile lui Phil Schneider(1)



Phil Schneider, figura mitica a cercetarii in domeniul conspiratiei, fost inginer afirma ca a lucrat pentru proiecte guvernamentale, printre care cele cele din domeniul ufologic de la baza militara Dulce din satul american New Mexico. El a murit in ianuarie 1996 in circumstante neelucidate. Se pare ca ar fi fost torturat apoi strangulat cu ajutorul unei coarde de pian. Sotia lui i-a descoperit cadavrul in apartamentul familial si versiunea oficiala spune ca Schneider s-ar fi sinucis.

In mai 1995, intr-o localitate din Idaho cu 7 luni inainte de moartea sa, a tinut o conferinta, din care va prezentam o parte.

Phil Schneider: “Sunt in pericol pentru ca doresc sa dezvalui lucrurile care vor urma. Cat timp voi avea inca libertatea de a ma exprima este fara indoiala intrebarea pe care fiecare si-o pune. Aceasta conferinta va fi impartita in patru. Fiecare din aceste domenii va avea repercusiuni in credintele voastre zilnice, fie ca aveti sau nu convingeri patriotice. As vrea mai intai sa va repet ca SUA este o frumoasa natiune. Am calatorit in peste 70 de tari diferite si nu pastrez amintirea unei tari care sa posede frumusetea SUA si sarmul locuitorilor sai. Mi-am construit reputatia atat ca geolog cat si ca inginer in geniu civil cu specializari, in domeniul militar si aerospatial. Am participat la constructia a doua baze de importanta majora in SUA dintre care una a capatat o anume notorietate in ceea ce se numeste “Noua Ordine Mondiala.” Este vorba de baza Dulce din New Mexico. In 1979, am fost implicat intr-un conflict armat cu extraterestrii de tip “umanoid” si am fost unul dintre cei care au scapat din acest incident. Si sunt fara indoiala singurul supravietuitor pe care il veti auzi exprimandu-se despre acest subiect. Alti doi supravietuitori se gasesc astazi sub stricta supraveghere. Sunt ultimul care are cunostinta de dosarele detaliate ale operatiei in ansamblul sau.”
(va urma)

Admirand frumusetile muntilor Zarand(2)

Comuna Siria -Saua Cazanului

Marcaj:
Cruce albastra
Timp 3 ore,lungime 9 km,diferenta de nivel 571 m.
Acces gara CFR Siria la 2 km.
Obiective: Castelul si izvorul Bohus si ruinele Cetatii Siriei.
Marcajele cruce albastra si punct albastru pornesc din centrul comunei Siria,de la izvorul Bohus. Traverseaza parcul in amonte si urca spre ruinele Cetatii Siriei cu directia est.Parasind parcul, continua pe teren semideschis si dupa cca. 20 minute de la pornire marcajele se despart.Punctul coteste la dreapta, iar marcajul nostru urca direct spre ruine pe o poteca bine conturata.Ajungand sub zidurile cetatii, le ocoleste prin dreapta,urca apoi cotind la stinga, direct in curtea acesteia.Traversea-za curtea, iese pe o poarta, coboara intr-o sa, apoi urca la releul de televiziune pe care il ocoleste prin stinga si iese la drumul auto nemodernizat cel deserveste. Aici intilneste marcajul punct albastru, inpreuna cu care continua pentru o vreme, pe un drum de care,pastrind aproximativ linia unei creste secundare.Dupa ce in urcus lin depaseste borna silvica nr.106, marcajele se despart din nou. Crucea continua inainte pastrind drumul, prin stinga crestei si dupa cca.1 ora ajunge in Saua Cazanului (450 m). Aici coteste la stanga si urca alaturi de banda galbena pana in creasta principala unde traseul ia sfarsit.





Admirand frumusetile muntilor Zarand(1)







Varful Capra-Varful Magura-Varful Otcovac (382)-Varful Chicioara-Varful Paraul Rece-Varful Carciuma-Varful Cap De Drac-Varful Crucea Tiganului-Varful Highis (793)-Varful Ivanita (707)-Varful Muntelui Alb (557)-Saua Cioaca Popii-Mt. Aria-Varful Piatra Pacurari-Varful Drocea (836)-Varful Husului (804)-Pasul Obarsia-Comuna Pietris-Comuna Vata De Jos
-1-
Vf.Capra-Vf.Ivanita 29 km,
Durata:7-8 ore.
Marcaj:banda rosie



Diferenta de nivel nu prea mari,acces de pe majoritatea traseelor din aceasta zona.
Marcajul incepe sub varful Capra, la intersectia marcajului banda albastra ( Ghioroc – V.Cladovei ) cu triunghiul albastru ( Paulis – Vf.Capra ), urmand-o pe cea din urma. Urca in vf. Capra ( 468 m / alt.), aici triunghiul albastru ia sfarsit, iar banda rosie continua cu directia nord – nordest.Depaseste curand vf. Magura ( 476 m / alt.) si curand ajunge la o banca pe partea stanga. Aici apare din dreapta marcajul triunghi galben ce urca din valea Cladovei marcaj cu care inpreuna continua spre vf. Gurgului.Traverseaza o zona defrisata pastrand curba de nivel apoi intrand din nou in padure se desparte de triunghiul galben ce urca direct in vf.Gurgului ( 392 m / alt.) mentinand curba de nivel pana in Saua Gurgului.Aici, pentru foarte putina distanta continua alaturi de marcajul banda albastra ( Covasant – Vf.Gurgului ).Tot aici intalneste drumul nemodernizat ce urca din Covasant, alaturi de care continua pastrand cumpana apelor Crisului Alb si al Muresului. Sub vf. Chicioara intalneste marcajul triunghi albastru ce urca din valea Lupilor (fosta Halta 3 ), cu care inpreuna continua. Marcajele ocolesc prin dreapta varful Chicioara ( 488 m / alt.) apoi continua pastrand creasta cu directa nord-est.Curand drumul nemodernizat coboara spre stanga la manastirea Feredeu de unde in schimb apare punctul albastru.De acum continua inpreuna trei marcaje,dar nu pentru multa vreme. Curand coboara spre stanga punctul albastru, in schimb se alatura banda galbena ce urca de la Monumentul Turistilor prin Feredeu. In continuare toate cele trei marcaje urmaresc cumpana apelor pana in varful Carciuma ( 501 m /alt.) unde se despart.Triunghiul albastru si banda galbena coboara spre Casoaia cu directia inainte iar banda rosie coteste spre dreapta, si curand ocoleste pe partea superioara varful Cap de Drac (553 m / alt.) In continuare se directioneaza spre est, apoi sud, intalneste apoi marcajul punct galben care se alatura pentru o scurta distanta. Curand punctul galben coboara iar banda rosie trece pe langa varful Crucea Tiganului ( 546 m / alt.) pe urma intalneste punctul albastru ce urca din Radna si directionandu-se spre est coboara intro sa unde intersecteaza marcajul triunghi galben ( Soimos – Casoaia ). Urca lin in continuare, prin padure rara, si curand intalneste marcajul banda albastra ce urca din stanga din Casoaia. Continua pentru o scurta vreme cu acesta, pana sub varful Livorsc unde banda albastra coboara spre Soimos ( dreapta ). Banda rosie ocoleste prin stanga varful si dupa cca.30 – 40 minute ajunge la o creasta secundara, pe care spre stanga coboara marcajul triunghi rosu, prin varful Highi la Complexul Casoaia.Acesta era ultimul marcaj de legatura spre Casoaia. Banda rosie continua fidela pe cumpana apelor ocolind spre dreapta pentru o vreme apoi ajunge sub varful Ivanita unde intalneste marcajul punct albastru ce urca din comuna Milova. Locul este marcat si de un izvor pe partea stanga a potecii.

vineri, 25 martie 2011

Calator prin mirifica Vale a Cernei(32)

Baile Herculane- Barajul Lacului de Acumulare Iovanu – Izbucu Cernei – Cheile Cernisoarei – Inseuarea dintre Vf.Paltina si Vf.Piatra Iorgovanului – Cabana Buta.
-32-
Marcaj : punct rosu
 (de la Lacul Iovanu) si banda rosie
 (de la Piatra Iorgovanului).

Traseul permite ,printre altele,cunoasterea unor obiective de mare atractie turistica din bazinul superior al Cernei:Lacul Iovanu,Izbucu Cernei,Cheile Cernisoarei si pesterile din preajma.Izbucul Cernei este considerat cel mai puternic izvor din Romania,se afla la 710m altitudine.Lacul de acumulare Iovanu s-a format dupa ridicarea unui baraj de 110m la confluenta paraului Iovanu cu Cerna,unde debitul mediu anual este 6mc/s.


miercuri, 23 martie 2011

Un episod din jurnalul unui emigrant

12. Aug. -Ne-am cumparat o casa noua in Canada. Sunt foarte emotionat. Aici e atat de frumos. Muntii sunt de o splendoare nedescrisa. Abia astept sa ii vad acoperiti de zapada.

14. Oct. -Canada. E cea mai frumoasa tara de pe Pamant. Frunzele au primit toate acele minunate nuante de culoare galbena si portocalie. M-am plimbat cu masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred ca am ajuns in paradis. Iubesc Canada.

11. Nov. -Ziua sarbatorii nationale. In curand incepe vanatoarea cerbilor. Nu imi vine sa cred ca cineva poate sa ucida un animal atat de frumos. Sper ca va ninge in curand. E atat de frumos aici.

2. Dec. -Azi noapte a nins pentru prima oara. M-am sculat si am vazut ca este alb peste tot ca in cele mai frumoase vederi. Am iesit afara, am curatat in fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am castigat). Cand a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata curtii. Tara deosebita. Iubesc Canada.

12. Dec. -Azi noapte a nins iarasi. Masina a curatat zapada din nou. Ne-a blocat intrarea in curte. Aici e splendid.

19. Dec. -Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru. Aici e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada (lopatarie). Din nou masina aia blestemata.

22.Dec. -Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de la lopata si ma doare spatele. Aceasta maimuta cu masina parca se ascunde dupa colt si numai asteapta sa termin de curatat in fata curtii. La naiba.

25. Dec. -Craciun Fericit pe naiba. A nins din nou zapada asta nenorocita. Daca il prind pe homosexualul ala cu masina il omor. Fu..le. ….. ca nu arunca mai multa sare (pt. topit zapada) pe sosele.

27. Dec. -Azi noapte iarasi zapada. Nu ies de trei zile din casa doar ca dau cu lopata intr-una dupa ce trece masina. Nu pot pleca nicaieri, auto este blocat sub un deal de zapada si mai e si foarte frig pe deasupra. Au spus ca la noapte va mai cadea inca 30 cm de cacatul asta de zapada.

28. Dec. -Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm nu 30 cm. Daca se continua asa nu se va topi pana la vara. Masina de curatat a ramas blocata si maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce sa ii dau in cap cu lopata.

4. Jan. -Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de $3000. Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorat vanatorii toamna trecuta?

3. Mai -Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea aia nenorocita care se arunca peste tot, tot timpul iernii ca sa topeasca zapada si tot degeaba.

10. Mai -Ma mut in Florida. Nu imi pot imagina cum cineva normal poate trai in Canada asta #*’~?!@’.

Calator prin mirifica Vale a Cernei(31)

Baile Herculane (Piata Hercules) – Cerna-Sat – Barajul Lacului de Acumulare Iovanu.
-31-
Marcajul : nemarcat turistic
Urmand acest traseu,turistul poate observa indeaproape de-a lungul Vaii Cernei,intre Herculane si barajul Iovanu,frumusetile neasemuite care i se perinda prin fata ochilor oferite din belsug de formatiunile carstice atat de variate,in deosebi de stancaria versantilor si cheile salbatice,de vegetatia extraordinara.Cateva obiective accesibile din sosea : Cascada Bobot,Lacul Prisaca,peretele calcaros al Inalatului , Cheile Prisacinei,Piatra Puscata,Cheile Corcoaiei – reprezinta un obiectiv carstic turistic major al Vaii Cernei ,protejat intr-o rezervatie naturala.Ele pot fi vizitate numai in timpul apelor scazute-.




marți, 22 martie 2011

Lasarea la vatra pe motive de incompatibilitate legala




Stimate Domnule Ministru, Situatia mea familiala si familiara, ma determina sa solicit sprijin
stre in vederea lasarii la vatra. Va rog sa analizati cu atentie, ce mi s-a intimplat:
1) Inaintea incorporarii, m-am casatorit cu o vaduva de 44 de ani.
2) Dupa scurt timp fiica sotiei mele, desi avea doar 25 de ani, s-a casatorit cu tatal meu, pe care l-a indragit la prima vedere cu prilejul casatoriei mele.
In urma acestei duble casatorii, tatal meu mi-a devenit ginere fiindca s-a casatorit cu fiica mea, iar fata mea vitrega mi-a devenit soacra, ea fiind sotia tatalui meu.
3) De Craciun, sotia mea a nascut un baiat. Baiatul a devenit astfel fratele sotiei tatalui meu, deci cumnat cu tatal meu. Prin urmare baiatul meu, fiind frate cu soacra mea, mi-a devenit unchi.
4) Culmea face ca in ianuarie anul acesta, si sotia tatalui meu a nascut un baiat, care este pe de-o parte fratele meu (fiind fiul tatalui meu) si pe de alta parte nepotul meu (fiindca este fiul fiicei sotiei mele). Am devenit astfel fratele nepotului meu, si cum sotul unei mame devine tatal copiilor ei, si eu am devenit tatal sotiei mele si fratele fiului meu.
Cu alte cuvinte eu sunt propriul meu bunic? !!
Avind in vedere ca legea interzice ca tatal, fiul si nepotul sa fie mobilizati in acelasi timp, va rog respectuos, stimate Domnule Ministru, sa ma lasati la vatra. Contind pe amabilul dvs sprijin si binevoitoarea dvs intelegere de tata si adult, va rog sa agreati, stimate Domnule Ministru, salutarile mele de Inalta consideratie.
Semnatura indescifrabila
PS: Este vorba de o scrisoare veridica expediata de un tinar alsacian Ministrului Apararii Nationale Francez. Cererea sa a fost acceptata, tinarul fiind rapid reformat pt urmatorul motiv: stare psihica instabila si preocupata, tulburari mintale agravate de un climat familial perturbat”.

Calator prin mirifica Vale a Cernei(30)

Baile Herculane – Pecinisca – Creasta Cocosului – Drumul de Creasta -Vf.Stevaru – Cantonul lui Dima.
-30-
Marcaj : cruce galbena intre Pecinisca si Creasta Cocosului;banda rosie intre Creasta Cocosului si Vf.Stevaru.
Traseul reprezinta -drumul de creasta- de pe stanga Cernei care urmeaza culmea principala a Muntilor Mehedinti intre Pecinisca si cabana lui Dima.Pe parcursul traseului trecem succesiv prin :Balta Cerbului – Poiana Cerbului – Vf.Ciolanu Mare (1135m) – Vf.Pietrele Albe (1335m) – Vf.Bruscan (1300m) – Poiana Mare – Poiana Bilitin – Cabana forestiera Mazdronea – Vf.Cioaca Lacului (1150m) – Vf.Poiana Mica (1179m) – Vf.Cioaca Glameii (1047m) – Vf.Cioaca Inalta (1137m) – Vf.Stevaru (1213m).


luni, 21 martie 2011

Nea Marin-O afacere olteneasca

O afacere olteneasca

Ma frate-miu, cind faci cite o afacere, cum te taie pe tine capu, si iasa prost, iti ie nacaz, nu zic nu. Iti ie nacaz, ce mai! Da’ cind te iei dupe capu altuia si iasa prost, atunci sa vez, ca-t vine sa-t bagi ghearele-n oichi, nu alta! Bag sama, c-asa ie facut omu, sa fie cu iel mai iertator decit cu ailalt! Pa’ mie, acu, di ce mi-e nacaz? Di ce mi-e mie nacaz acu? Ca ma luoai dupe capu si vorba lu Fanica a lu Catiru! Vine la mine-ntr-o dimineata si zice: - Ma nea Marine, ma, ma uit la tine si ma minunez! Om batirn si nu te taie capu! - Pa’ di ce, ma? - D-aia, ca stiu c-ai nevoie de bani, muncesti de te spetesti si n-ai spor! - Cum n-am, ma, spor, ce vorba-i aia? - Iote ca te uzmesti cu caratu la chitara pentru suseaua a noua. Mai bine faci un drum pina la Severin si vii de-acolo pricopsit. - Pa’ ce ma, la Severin umbla ciinii cu covrigi in coada sau ploua cu craitari? - Cam asa ceva, zice iel! Ca-mi spusa mie Florica a lu Conovat, de-o tine pe Tanta lu Fasui, ca la Severin de cind cu santeru al nou, sa facu ou trei frangi, bucata. - Cit, ba? - Trei frangi! - Sa-i saie oichii? - Sa-i! - Pa’ ce ma, aia p-acolo n-au gaini, nu sa oua, ori dete fr’o bolesnita-n iele? - Ba, au iei, da’ nu prididesc. Ca de cind se facu santeru al mare, la portile de schier, venira muncitori puzderie. Munca grea, oamenii, daca muncesc, trebuie sa manince, si ouale-s bune, ca-ti dau znaga. - Pa’ tu de ce nu te duci sa vinzi, ma Fanica? - Ma nea Marine, t-o spui p-a dreapta! N-am nici oua, n-am nici bani sa le cumpar d-aci, sa le vind acolo! Da’, spui matale ca-m-esti preten si n-asi vrea sa pricopsasc frun dusman. Ma, fratilor, sa va spui drept, de cind imi baga Fanica a lu Catiru sarpele asta-n gind, nu mai avusai liniste! Faceam io ce faceam, da’ tot acolo ma gindeam. Ma, zic, trei frangi ou, nu ie rau! M-apucai sa string toate ouale, du pin casa, du pin cuibare… Ba facui una si mai boacana… Cum pusasa Veta fr’o patru clota cu o zi mai-nainte, ma dusai si luoai ouale, usurel, de supt iele, si pusei niste chietre di la girla, ca sa nu prinda de veste clotale si sa paraseasca sirviciu. Lu Veta nu-i spusai nimic, ca cine stie ce mai imi zice, sau scapa fr’o vorba, cum fac muierile, aude frunu si-mi sufla afacerea. - Ma frate-miu, strinsai io fr’o doua sute de oua… Ma, zic, doi ori trei, sasa. Parca n-ar merita sa bat io drumu pin la Severin, pentru sase sute de frangi! Daca asi avea o mie, alta treaba! Ma gindii… ma sucii… ma, zic, mi-ar trebui un om de nadejde. Il chemai pe nepotu-miu Suca, si-i zic: - Ma Suca, vrei sa facem o afacere-npreuna? - Nea Marine, cu matale vind si pe dracu drept inger. - Ma, zic, io te iau cu mine la Severin, iti platesc trinu, si-t dau s-o suta de frangi! Fa-mi rost de opt sute de oua! - Ma nea Marine, pe’ c-o suta de frangi nu facem treaba, sau vrei sa le fur? - Ma fi-t-ar starea a dracu, sa nu te prind ca furi un ou, ca te omor! - P-atunci cum? - Ma, zic. Fi atent la mine-aci! Suta de frangi i-a ta pentru osteneala. Pentru oua it dau io alti bani, cu care cumperi. Da’ nu d-aci di la noi din sat, te duci pi la Catane, pi la Covei, pi la Ghidici-n colo. Nu sufli o vorba si ai grija sa nu fie ouale clocite, si sa vii iute! Ma, venisi? - Nea Marine, zbor! Facu Suca al meu, treaba buna. A treia zi, avuseram o mie de oua. Le chitiram noi in patru papornita, in malai, si-i zisai lu Suca: - Ma, pana plecam, le pituli la voi in paie, da’ vez sa nu le simta cataua lu Marin Galiceanu, ca daca maninca frun ou, te maninc cu coaja cu tot. - N-ai grija, nea Marine, ma culc pa iele! - Cum pa iele, ma, ce iesti narod? - Hai ma, nea Marine, ce nu stii de gluma, vorba vine?! Auz, nea Marine, da’ ce faci cu-atitea oua? - Cozonaci, zi io. - Pa’ ce faci cu iei? - Iote, umplu gura la ai de-ntreaba! - Vasazica, tot hotie! - Taci ma, zic, ai rabdare s-o vezi ce-i aia o afacere! Ma dusai la colectiva, sa ma-nvoiesc la brigadier, la nea Tanasuca a lu Colan a lu Mirea. - Ma, nea Tanasuca, invoieste-ma fr’o doua zile! - Pa’ di ce? - Iote d-aia, ca nu ma simt prea bine, nus-ce am, si vreau sa ma duc la doftor, la Craiova! - Pa’ ce ma, aci n-avem doftor? - N-avem, zic io, ca ie doftorita si io mai bine mor, decit sa ma dezbrac in fata unei muieri. - Taci ma, ca te scoate Veta mincinos! - Ia te uita la talica, pa’ ce Veta i-e doftorita? - Ma, narod iesti, zice nea Tanasuca! Pa’ ce boala are rusine? - N-are, zic io cu gindu la oua, da’io am! - Bine ma, du-te! Da’ sa stii ca cherzi zile-munca! - Pa’ ce sa fac? Boala ie boala, nu te-ntreaba! Zis si facut, plecaram! Da’ plecaram cu-n trin de noapte, sa nu vada careva ce fel de boala am io! Ma fratilor, va spui drept, ca n-ghierea si rusine; om batirn, sa pleci noaptea, pe furis. Da’ acu daca ma prinsasam in ‘ora, trebuia sa joc ca bagasem banii-n oua! Da-n trin, ne trecura toate naduselile, ca ierea o-nghesuiala, de fu musai sa tinem papornitale-n brata. Ca ne si zisa unu: - Ma fratilor, lasasi-le colea jos, ca va spetiti! - Nu se poate! zic io. - Pa’ d-or n-ot avea oaua-n iele! - Facem prinsoare? zice Suca. Ii detei una cu cotu, de-si cherdu rasuflarea. - Ce dai ma nea Marine? - Pa’ daca am in plus, zic io. Ma frate-miu, di la Craiova-n colo, avusaram naroc, ca ierea lumea mai rasfirata, puteai sa-t tragi sufletu! Zice Suca, - Ma nea Marine, la Severin, ma duci si pa mine la portiile de schier, sa vad daca nu m-a mintit Gogu llu Pecingine. - Pa’ ce ti-a zis, ma? - Pa’ i-auz, ca i-a spus lu ta-su, ca stie de la al batirn, care a fost la Severin prin opt sute sapte-sapte, ca cica la portile de schier ie lacatu cit ploasca. Si, mie parca nu-mi vine sa cred sa iziste un lacat asa mare! - Bine ma narodule, dupa ce firsim treaba, te duc! E, din vorba-n vorba, ajunseram la Severin! cind ne deteram jos din trin, cascatu de Suca, cu oichii dupe una, de-i intrasa rochita la apa, cit p-aci sa dea cu papornitale intr-un carucior d-ala de cara marfa. - Ma, zic, calca usor, umbla cu bagare de sama, si daca faci fruna si ma bagi in belea, te bat ca pe oaua cind le faci jumari! Ma frate-miu, cu chiu cu vai, ajunseran la piata. Sa cad jos din picioare, nu alta! Cit ierea piata de mare, ierea alba… alba… de oaua, de ziceai c-a nins in toiul verii! cind ma uit la pret, mi se facu rau de tot! Optzeci de bani bucata si ieu le luoasem c-un frang! Ma frate-miu, vazui negru-naintea oichilor. Auzi, numa oaua negre vedeam! Ma-ntorc la Suca, ridea cu gura pina la urechi. - Ma nea Marine, daca afla Grecu ala… Onasus ala… te-angajeaza conselor, auz? Incepu Suca sa urle, s-o rupsa la fuga. Luoai papornitele si ma luoai dupe iel. cind vazu c-acu-acu l-ajung, incepu sa strige: - ‘otiii… ‘otiii! Ma, se facu o harmalaie… ciraiau muierile… urla lumea… “punet mina pe iei”… fluiera militiia… - Ma, zic, daca-l prind, il omor! S-avusai noroc, ca-l prinsai… Ca se-nchiedeca d-un maldar de praz, si veni in cap ca uliu, cu papornita cu tot, peste o taraba cu oaua! Ma, cum imi luoasa Dumnezau mintile, ii mai detei si io c-o papornita de-a mea in cap! Veni militiia si ierea sa iasa dandanaie mare, ca, pe Suca pina nu-l spalara de galbenusuri, nu samana cu buletinu! Facuram socotelile, al dracu ala cu taraba parca le numarasa p-ale noastre, ale zdravane! Ca zicea ca iel avu trei sute cinzaci de oaua, si cind le numararem p-ale noastre, mai iereau trei sute cinzaci si trei! Cu ala ne lamuriram, da’ nu scapam de militiie! Ca ce avusai cu Suca, de fugii dupe iel? Da’ tot cu narodu avusai noroc, ca-i facu cu oichii militiianului, il luoa la o parte, si-i zisa: Nu te uita la iel, ca-i om batirn cu paru alb, ii place sa joace tiligosu, leapsa, de! Ca-n colo ie cuminte, nu face rau! Militiianu sa uita lung la mine, nu-s ce mutra oi fi avut, ca ofta si pleca! Ii zice Suca lui ala cu oauale: - Auzi, ba nene? Noi scaparam da’ matale pin’le vinzi, fac pui! - Vad si io, zice omu, ca nu merg afacerile! O sa ma duc sa le vind spre Calafat, incolo! - Auz ma nene, t-as spune io un merchez, da’ mi-e frica ca ma bate omu asta, zice iel, s-arata spre mine! - Spune-i ma, zic, ca nu-ti fac nimic! - Auz, nene, daca te duci spre Calafat, treci si pe la Bailesti, ca cunosc io unu, Marin a lu Juvete, care-t cumpara oauale c-un frang bucata! Auz vorba la iel! Ma fratilor, ne umfla isu pe amindoi ma, ne rideam si ne pupam! Ala cu oauale, se uita la noi cu gura cascata, incepu sa-si faca cruci si sa adune oauale. Plecaram noi dincolo si ne duseram spre portile de schier. Ma fratilor, minunea minunilor! Cind sa deschisa odata vederea larga, pina-n malu alalalt, ni sa taie rasuflarea. Puzderie de masini si de oameni dintr-o parte si din alta misunau ca furnigile, sa puie Dunarea la ham de chiatra si schier. Mare minune tecnica si mare ie puterea omului! - Ma Suca, zic, nu vazusi tu lacatu cit plosca, da’ vazusi altele mai dihai. Sta Suca-al meu si se uita cu oichii dusi la furnigaru de oameni si masini… Zice: - Ma nea Marine, nu te supara, asta ie treaba, nu gluma! Bravo lor! Asta afacere!!!… Aia a nostra cu oauale, ie gainarie da-o dracu, bine ca se sparsara!

Calator prin mirifica Vale a Cernei(29)

Baile Herculane (Piata Hercules) – Gara Herculane – Drumul de Creasta – Piatra Iorgovanului – Cabana Buta.
-29-

Marcaj : banda rosie

Traseul reprezinta -drumul de creasta- de pe dreapta Cernei care urmeaza culmea principala a Muntilor Cernei,iese in zona alpina a Masivului Godeanu si se incheie in Parcul National Retezat.El permite drumetului pornit din Baile Herculane cu un cort,merinde si apa pentru 4-5 zile sa ajunga la Cabana Buta.Pe parcursul traseului ajungem si la Varful Arjana (1513m),Muntele Arjana fiind ca si Domogledul un rai al faunei de insecte,in speta al fluturilor. Totodata ajungem si la Varful Vlascu Mare (1608m),Varful Babei (1826m) Varful Dobrii (1928m)-aflandu-ne in plina zona alpina, Vf.Olanului (1990m),Vf.Godeanu (2,229),Vf.Borascu (2158m) si Varful Piatra Iorgovanului.



Calator prin mirifica Vale a Cernei(25)

Baile Herculane – Poiana Tesnei (km 14) – Vf.Pietrele Albe – Poienile de Sus (Plostinioarele Medvedului,Porcului,Crovu Mare,Izvernelor si Bilitin) – Cheile Tamnei – Confluenta Tamnei cu Cerna (km 22).
-25-
Marcaj : punct galben (Poiana Tesnei – Poienile de Sus – Piatra Puscata)
Traseul are ca obiectiv parcurgerea Poienilor de Sus ale Cernei – un relief carstic extrem de original,unic in carstul carpatin,reprezentat printr-o insiruire de depresiuni adanci,adesea cu fundul foarte neted si cu versantii taiati in calcare abrupte si puternic lapiezate.Ca sa patrundem in tara misterioasa ,izolata a Poienilor de Sus pornim din Poiana Tesnei pe poteca punct galben.E bine sa fim aici in zorii unei lungi zile de vara ,odihniti deoarece ne asteapta portiunea cea mai salbatica si dificila a traseului,urmata de multe ore de mers pana vom revedea Valea Cernei,mai in amonte,la km 22.Altfel vom fi nevoiti sa dormim in padure sau,daca n-avem cort,sa veghem cu randul la foc de tabara ca sa nu fim surprinsi de carnivorele care vaneaza noaptea. De sus de la Varful Pietrele Albe (1335m) avem o ampla vedere panoramica,pana departe,asupra muntilor si Vaii Cernei.In prim plan,in directia NNE,se insiruie seria de depresiuni adanci,cu fundul plat,inconjurate de pereti calcarosi – obiectivul traseului nostru.


Calator prin mirifica Vale a Cernei(24)

Baile Herculane – Confluenta cu Ogasu lui Roset -Poiana Fantana Mosului – Poiana Balta Cerbului – Vf.Ciolanu Mare – Cheile Tesnei – Poiana Tesnei (km14).
-24-
Marcaj : banda albastra (Podetul de la confluenta Cernei cu Ogasu lui Roset – Poiana Tesnei).
Traseu in circuit avand ca obiective principale Poiana Balta Cerbului si Cheile Tesnei. Cheile Tesnei,fiind ocrotite,se desfasoara uimitor :pereti amenintatori,rupturi in stanca,pini izolati sau in buchete,poteca sapata in perete,abrupta si periculoasa,misterul haului prin care se avanta jos de tot apa Tesnei.Cheile Tesnei nu au egal in frumusete si salbaticie,este o lume fantastica,de neinchipuit,cu o bogatie de forme calcaroase,jgheaburi,pinteni stancosi,ace,guri de pesteri,o imensa masa de calcar invinsa de firavul parau al Tesnei care sclipeste in saltul zglobiu al unei cascade.Uluitor este peretele din stanga Tesnei : pe muchie atarna mai multe exemplare ale pinului negru banatean,in nici un alt loc din lume nu poti intalni o asemenea desfatare. Poiana Balta Cerbului este o insula de granite intre calcare,lunga de vreo 800 de m,strajuita de Varfurile Inalatu Mic (1146m) si Inalatu Mare (1301m) si in care este o cabana a Ocolului Silvic.



Calator prin mirifica Vale a Cernei(23)

Baile Herculane – Confluenta Cu Ogasu Lui Roset – Poiana Fantana Mosului – Creasta – Gornenti.
-23-

Marcaj : triunghi albastru (Podetul de la confluenta – Gornenti)

Accesibilitate:iarna este interzis
Traseu de legatura intre Baile Herculane si Gornenti trecand peste creasta Muntilor Mehedinti. Ca sa ajungem la capatul traseului trebuie sa ajungem pana sub peretele falnicului cleant al Muntelui Cociu.Desi mai scund decat vecinii sai,acest munte se impune prin abruptul dinspre Cerna.Continuand traseul ajungem in Poiana Fantana Mosului unde se afla un izvor.


Calator prin mirifica Vale a Cernei(22)

Baile Herculane – Confluenta cu Ogasu lui Roset – Cascada Cociului.
-22-
Marcaj :
punct rosu (Podetul de la confluenta – Cascada)

Traseul are ca obiectiv Cascada Cociu care este prezentata in unele scrieri drept cea mai inalta si spectaculoasa cascada din Romania . Intr-adevar aici putem admira ,mai ales cand arborii sunt desfrunziti,caderea de apa de la 120 m inaltime,despletita in doua suvoaie.Cascada este permanenta pentru ca ogasul nu seaca niciodata,in ciuda faptului ca e relativ scurt si dezvoltat pe calcare.Apa se pravaleste continuu,vertical fara trepte.Spre deosebire de bratul stang (in sensul curgerii) ,cel drept care creste mult dupa ploi,nu poate fi vazut in toata lungimea si splendoarea sa deoarece cade intre doi pereti.




Calator prin mirifica Vale a Cernei(21)

Baile Herculane – Uzina Electrica Veche – Cheile Saua Padina – Poiana Sauna Padina – La Margina.
- 21-
Marcaj : banda galbena (Uzina electrica veche – La Margina).
Traseu de legatura intre Baile Herculane si drumul de creasta cu ramificatie spre Podeni. Poiana Saua Padina este o intindere plana,lunga de vreo 3 km,situata in apropierea crestei Muntilor Mehedinti.Din frumoasa Poiana Saua Padina apucam drumul care trece pe langa Cabana Ocolului Silvic si urca pe un podis calcaros si arid pana in locul numit La Margina,situat langa drumul de creasta al Muntilor Mehedinti.

Calator prin mirifica Vale a Cernei(18)

Baile Herculane – Crucea Alba – Fantana Jelarau – Poiana Musuroaie – Valea Ferigari – Fosta Fabrica de Var.
-18-
Marcaj : banda albastra (Hotel Cerna – Fabrica de var)
Accesibilitate : in sezonul cald.
Acest traseu cuprinde partea estica a Rezervatiei Domogled. Poiana Musuroaie,declarata rezervatie floristica,este o imensa pajiste cu iarba grasa,unde avem o frumusete peisagistica rezultata din varietatea nuantelor de verde de la cel crud al ierbii pana la cel intunecat al coniferelor,pigmentata de paleta multicolora a florilor.





Calator prin mirifica Vale a Cernei(17)

Baile Herculane – Crucea Alba – Pestera de sub Sarban – Vf.Domogledu Mic – Vf.Domogledu Mare – Cheile Ferigari – Fosta Fabrica de Var.
-17-
Marcaj : banda galbena (Hotelul Cerna – Fosta Fabrica de Var) ; triunghi rosu (pana la Vf.Domogledu Mic).
Accesibilitate: traseul se recomanda drumetilor temerari din mai si pana in octombrie.
Este unul dintre cele mai frumoase si totodata dificile trasee in circuit care strabat teritoriul Rezervatiei naturale Domogled.Parcurgerea traseului este un bun prilej de a lua contact cu raritatile floristice si faunistice din rezervatie.Este un traseu cu multe obstacole dar efortul nostru de a ajunge la capatul traseului este rasplatit de vederi panoramice minunate si de frumusetea formelor carstice



sâmbătă, 19 martie 2011

Nea Marin si Anul Nou



Nea Marin si Anul Nou
Ma frate-miu, cum zicea al batirn a lu al batirn, cind il intrebam io de viata,
zicea “ma nepoate, fusa, fusa si se dusa”. Asa trecu si 1971.
Fu un an bun, de ce sa zic! Fusai sanatos… Veta sanatoasa, copiii, nepoti,
sanatosi, griu se facu, porumb se facu, vin se facu, ce mai, an cu belsug! An bun,
ce mai, ca se mai intimplara si unele lucruri de-mi mearsera la inima! P-aia de la
comparativa, de bagasera miinile pin-la umeri in gestiune, ii dovedi si-i baga
acolo unde le ie locu, ca poate le vine mintea la cap, pe nepotul Stanel Brabete,
il decora… ma fiecaruia dupe munca si straduinta!
Si cum s-apropria anu de sfirsit, ii zic lu Veta:
- Ma Veto, fata tatii, ‘ai sa petrecem anu nou cum scrie la carte ma, iote, facem
cum vrei tu! Cum vrei tu, asa facem.
Ee, daca vrei sa facem cum zic io, zice ia, ‘ai sa mergem la Bucuresti, sa
petrecem anu nou la nasu Pantelica, ca tot a zis iel sa venim. S-as merge si io o
data sa petrec si sa n-am treaba! Ca de cind ma stiu, de anu nou muncesc de dau
in brinci!
Ma, zic, are dreptate muierea! Ia s-o mai scot, ma, in lume, sa fim si noi o data
musafiri, ca gazda fusai de cind ma stiu, de cind ma stiu, fusai gazda!
Zis si facut, plecaram, cu toate ca nu ma prea bucurai, ca al de nasu la Bucuresti
nu petrec anu nou, fac un soi de sirbatoare de-i zice ca la bulion…
Loai io o damijeana de zaibar si un curcan, cozonaci si o oala cu sarmale, ca sa
nu ma duc cu mina goala.
Pina la Craiova, merseam cum merseram. Di la Craiova, loai bilete la acelerat cu
locuri rezervate.
Rezervate vorba vine, ca locurile ierau, da’ fiecare loc mai avea rezervat cite doitrei
calatori. Ierea un scandal in trin intre ai cu locuri rezervate, care sedeau jos,
si ai cu locuri rezervate, de sedeau in picioare, de mai mare dragu, auz?
Io cu Veta avuseram noroc ca ne-ntepeniram la capu vagonului, pe-nculoar si nu
mai ajunseram la locuri, asa ca scaparam de scandal. Da’pe drum mai incolo,
auzii unii care se certau pe locurile noastre, asa ca strigai si io:
- Taica, fa matale scandal, ca sintem din acelas sindicat!
Ierea o-nghesuiala, de ma gindii “bine ca loai curcanu taiat” ca altfel il duceam
strosit de tot, da’de tot, auz?
Damijana, ramasai cu ia-n brata. Adica vorba vine in brata, ca nu puteam sa
ajung cu miinile la ia. Sta singura inghesuita pe deoparte de mine, pe de alta
parte de doi militari si un popa. Cred ca pe burta popii sta mai mult!
La Piatra-Olt se mai dete lume jos, de putui sa schimb picioru, ca-mi amortisa al
atang de tot, de tot.
Pusa si Veta oala cu sarmale linga fereastra, da’ n-apucaram sa rasuflam, ca se
sui puhoi de lume de ziceai ca e trinu de cauciuc, c-altfel nu-mi dau sama cum
de-ncapuram atitia.
Pa oala de sarmale se sui un copilas si se uita pe geam. Suca al mic, nepotu lu
nasu, ajunsasa pe la jumatea vagonului, ca uitai sa va spui, ca-l loasem si pe
Suca. Ca zisasa nasu sa i-l aducem si ta-su zice:
- Duce-ti-l ma, barem de anu nou sa stau si io linistit!
Imi spusasa iel:
- Ma Marine, pe Suca asta mic, leaga-l!
Da’io cind vazui inghesuiala, zic, lasa ca n-are un’sa duce!
Da’al jurat de copil, mai in patru labe, mai musca pe unu de picior, mai intapa o
cocoana, ajunsa pi la mijlocu vagonului.
- Sucaaa, zic, unde iesti?
- Acilea, nene Marine!
- Vino-ncoa, ma!
- Vino matale!
- Pa’io nu pot, ca ie-nghesuiala!
- Pa’daca nu poci matale, io cum sa vin, ca sint mic?!
- Pa’vino cum te susasi, auz?
- Nu pot sa mai trec pe unde venii, ca ma bat aia de-i muscai.
Ma, zic, mare minune cu Suca asta!
- Stai dracu acolo cuminte, sa nu te cherd!
Da’cum vorbeam io cu Suca, unu care se suisa la Piatra_olt, imi baga cotu-n
damijana. Ma frate-miu, s-avea un palton frumos, o culoare asa deschisa… Sa
prinsa zaibaru de ia, minune mare! Ii facu mineca neagra, ce mai!
Incepu un scandal…! Ce ma fac io, zicea ala cu paltonu al nou… ce vin ie
asta?…, iasa la curatat…?
- Zaibar, zic io, si iasa de iesit, da’numa cu foarfeca!
- Ce vorba-i asta? zice iel.
- Romaneasca, zic io.
- Pa’atunci, ce fac?
- Ii faci alta mineca, zic io.
- O sa-mi platesti paltonul, zice iel.
- Pa’di ce, zic io, cu tu-mi platisi vinu?
- Pa’ce io sint de vina?
- Da’ce io, io detei cu damijana-n dumneata, sau dumneata detesi cu cotu-n damijana?
- Pa’daca ie-nghesuiala! zice iel.
- Si ce, inghesuiala o facui io?
- Pa’di ce nu stat acasa? zice omu. Nici in ajunu anului nou nu va potoliti!
- Pa’matale di ce nu stai acasa?
- Lasa, nu mi-o mai inoarce, zi mai bine ce fac cu paltonu, ca nu mai am stofa
sa-i schimb mineca!
Zic:
- Imi dati mie adresa si va aduc io o damijana cu vin.
- Ce sa fac cu iel, zice omu, ca io nu beau vin negru.
- N-are nimic, zic io, va aduc io o damijana, o varsam intr-o caldare si bagam
paltonu sa-l scoatem la o culoare, ca alt leac nu ezista! Zaibaru n-are moarte,
auz?
Cum stam eu de vorba cu omu, numai ca vad intr-o gara ca coborisa unu cu
Suca de mina.
- Ma frate-miu, strigai io pe geam, ce iesti chior, nu vez ca ala nu-i copilu tau?
- Lasa, zice iel, vad io, ca un copil asa narod n-am vazut in viata mea.
- Pa’atunci di ce loasi copilu din trin?
- Ca sa facem schimb, zice ala. Da-mi-l p-al meu de sta pe oala cu sarmale linga
dumneata si ti-l dau pe geam p-asta.
- Auzi ma la iel, zic. Stii ce ti-ar trebui? Sa te las sa faci anu nou cu Suca, sa tenveti
minte sa mai pui mina pe ce nu-i al tau!
Al lui nu vrea sa sa dea jos din trin, Suca nu mai vrea sa urce. Pina la urma
reusiram de schimbaram narodu lui pe narodu nostru. Chiraia Suca si sa zbatea,
ca nu se lasa pina nu ma pagubi de doua perechi de palme.
Cum se sparsasa damijana, ce mai fu-n ia, fr’o cinci kile, le detei de la baura
unii. Aia asa se-ncinsara, ca sparsara un geam si-acu facuram tot chiciura la
mustati.
- Maine, zice Veta, ia vez d-asta, ca nu ma lasa-n pace!
- Iu, Doamna ia-ma, care fu?
- Asta din spatele meu.
- Nu, zice omu, nu va suparati! Tin si io miinile sub broboada la dumneaiei, cami
inghetara de tot. Daca vreti, va dau un pol.
- Ma frate-miu, ma, zic, vez c-o-ncurci, auz? Iti mai dau io un pol si ia-t manusi,
ca altfel te-ncalzesc io de-t bate coliva-n chiept, auz?
Ma frate-miu, cu chiu cu vai, ajunseram la Bucuresti.
Se facusara cam ceasurile sasa seara. Pina ajunsai la nasu Pantelica, se facu de
opt.
- Ma Marine, bine ca venisi, du-te dupa sifoane!
Ee… fusai dupe sifoane… dupe tigari… dupe chibrituri… dupe buline de cap…
dupe piine, ca uitasera… dupe vin ca sa bizuisara pe mine.
Pe la uns’ce sara, ce mai, firsii, venii acasa.
Ii gasii pe toti la masa.
- Hai ma odata, zice nasu, ca nu puturam sa sedem dupe tine, pe unde umblii, si
mincaram.
- Da’Veta unde ie? zic io.
- Fina? la bucatarie mai munceste si ia, zice nasu, ca iete, nase-ta Reta ie rupta
de oboseala.
Ee, lasa zic io, ca ia vru la Bucuresti, stii, ia vru!
M-asezai si io la masa. Ma frate-miu, adormii de fr’o trei ori in sarmale… Si
fuma unu linga mine, de ma afumase de tot.
Zic:
- Mai lasa si matale tigarea aia!
- Nu pot, zice iel, ca de trei zile nu sa gasesc “Amiral” si astazi gasii.
- S-acu ce faci, scot pirleala? zic io, mai lasa, mai rasufla o tira!
Lasa omu tigarea si aprinsa un trabuc.
Nasu zice:
- Marine, pune si mie un sprit!
- Da’unde iesti, zic io, ca nu te vad de fum.
Ii pui io vin si bag mina sub masa sa iau sifonu.
Ma fratilor, si-n loc de sifon apucai mita de coada. A dracu mita, sa facu ghem
pe mina mea.
Ma speriai, ce mai! Trasai mina de sub masa si aruncai mita in brata la nasa
Reta, care o arunca lu coana mare, care i-o arunca lu al de sedea linga mine, care
i-o arunca lu nevasta-sa, care i-o dete lu tata socru, care mi-o arunca mie, de o
aruncai sub masa unde chirai odata Suca, de lesina coana mare, soacra de!
- Da’ce-are a mita, ma nasule, zic, ie turbata?
- Ie beata, zice nasu, ca-l prinsai pe Suca, cind ii dete tuica. Da’nu-i nimic, o data
ie anu nou!
Cind ma uit bine la ala de linga mine, se facusa verde. Da-i cu otet pi la timple,
da-i palme, nimic!
Chemaram salvarea!
Zice nasu:
- Ma fine, du-te tu cu iel la urgenta, sa nu ne stricam noi petrecerea.
Ma dusai, ce iera sa fac?
Zice doftoru:
- Da’ce are?
- Nu stiu, zic, bag sama de fumat.
- As, zice eil, ie sufocat, nu vezi? cite sarmale a mincat?
- Pa’stiu io? zic, nu stiu!
Dete doftoru un telefon la nasu, si ii spusara ca nu mincase decit fr’o patruzaci si
doua.
- Ei, zice doftoru, daca reusim da-i scoatem una, doua, isi revine. Ca ie plin,
zice.
Ii facu iel ca-i facu si omu zice:
- Hai-napoi la baieram, ca odata ie anu nou!
- Lasa, zic io, ca mai e si la anu, ori vrei sa nu-l mai apuci? Du-te acasa!
Si se dusa.
Io ma-ntorsai la nasu pe jos, ca salvarea nu mai vru sa ma duca si taxi nu gasii.
Cind ajunsai la nasu, dormeau tot. Numai nasa Reta zice:
- Marine, du-te la o farmacie de servici si ia niste bicarbonat. Da’vezi sa scrie pe
punga, ca altfel nasu Pantelica nu-l ia, ca ie frica sa nu pateasca ca anu trecut,
cind a luat praf de copt, de ierea sa plezneasca.
Ma dusai la farmacie; loai ce loai, cind venii acasa, auzii zdranganeala-n
bucatarie. Ma duc io. Veta mea spala vase de-a-npicioarele, de ierea gata-gata sa
cada-n cazanu cu apa schiarta.
- A Veto, ce faci tu aci?
- Iote-i dau o mina de ajutor lu nasa Reta, ca ie rupta saraca!
- Pa’ia unde ie?
- Doarme!
- Auz, Veto, fata tatii, lasa-i sa doarma, si tu’ai cu mine, ca daca prindem trinu
asta de dimineata, ajungem pe sara acasa. Dormim pina miine sa sarbatorim anu
nou miine sara, numa noi doi. Ca n-o fi foc, daca-l sarbatorim pe doua, pe doua
daca-l sarbatorim, n-o fi foc! Il sarbatorim noi doi, ca doi porunghei!

vineri, 18 martie 2011

Nea Marin si tomobilul



Nea Marin si tomobilu

Ma nepoate, ma, iti spusai io ce mi sa-ntimpla? Ma spusai sau nu spusai? Nu
spusai, ca de cind nu te vazui, cand dracu iera sa-ti spui? Las’, ca si daca te
vedeam, ce, parca-t spuneam? Nu-t spuneam, ca nu puteam! Ca fusai la spital!
Ce te miri asa? Nu te uita ca ma vez zdravan si sanatos, ca daca me vedeai cu
fr’o doua saptamani desurupat, nu dai pe mine nici-un praz degerat, auz? Pa’stai
sa spui!
N-am de lucru intr-o vineri, si-i zic lu Veta:
- Ma Veto, fata tatii, stii ce ma gandii io?
- Ce te gindisi? ‘ce ia.
- Sa ma duc pi la Bucuresti, zic io.
- Pa’ di ce? ‘ce ia.
- Iote asa, zic io.
- Pa’ di ce “iote-asa”, zice ia.
- De-aia, zic io.
- E, daca e de-aia, du-te, zice ia, du-te, daca ie de-aia. Ca tot trebuie sa treci pi la
nasu Pantelica, sa-i duci hirdaiasu cu muraturi, de am zis noi cd i-l dam, ca poate
si-auce si iel aminte si ne da masina de cusut, pe care a zis ca ne-o da.
Zis si facut. Plecai, ajunsai. Da’ cind ajunsai aci la Bucuresti, la nasu Pantelica, ii
gasii pe tot gramada-n curte. Stau si sa uitau la un tomobil.
- Buna ziua, zic io, bine v-am gasit.
Iei nimic. Se uitau la tomobil, vorbeau tot odata, rideau, sareau in sus de
bucurie…
- Ma dracie, ce sa fie?
Cam beut, mi se parura, mai ales nasu, traznea a simbure de pruna.
O vad io pe nasa Reta mai intr-o parte, ma duc la ia si zic:
- Saru-mina nase, bine v-am gasit.
- Aa, bine venisi! Iote Pantelica, finu Marin di la Bailesti. Da’ ce-ai in hirdaiasu
ala?
- Pa’ muraturi! Nu ne fu vorba asa? Io sa va aduc muraturi si voi sa-mi dat
masina de cusut.
- Pa’ ce masina, ca nu mai ie.
- Iu, Doamne ia-ma, pa’ di ce?
- Iote, n-avu de lucru Pantelica, o vindu, si cu banii de-i loa, juca la loz in plic si
cistiga masina asta “Fiat 850″, ca chiar acusica ne pregatim sa plecam pi la
Sinaia.
- Pa’ ce treaba avet voi la Sinaia, ce catat voi la Sinaia?
- Pa n-avem nici-o treaba, da’ daca avem masina?
Asta asa ie! cind are omu masina, nu mai ie nevoie sa aiba fr’o treaba, se mai
duce si-asa sa aiba de un-sa-ntoarce.
Ei, sa suira iei in masina, nasu Pantelica cu nasa Reta in fata, al batirn cu a
batirna, parinti lu nasa, socrii lu nasu Pantelica, de, in spate…
Zice nasu:
- Loat si copiii acolo-n spate.
- Ma Pantelica, pa’ hu e voie decit patru persoane, zice al batirn.
- Ia uita ma la iel!? Pa’ ce copii ie persoane? Inghesuiti-i ma dracu acolo… Iote la
iel!
- Da’ cu ciuciu Marin ce facem? ‘ce nasa Reta.
Ciuciu sint io, stii?!
- Pa’ sa stea si iel tot in spate, ‘ce nasu.
- Pa’ cum sa stea si ciuciu Marin in spate?
- Iote pe ciuci, zise nasu Pantelica.
- Aa, ca bine zici, ‘ce nasa.
- Auzi, ciuciu Marin? Matale stai pe ciuci, da’ cind t-oi zice io sasa, te culci pe
burta, auz?
- Pa’ di ce?
- D-aia, ca-nseamna ca ie frun militian si sa nu te vada ca nu ie voie.
- Pa’ daca nu ie voie, nu ma sui, zic io.
- Hai ma, zice nasu, ce iesti copil? Sui dracu odata acolo ca ne grabim… Iot la
iel!
Ma suii. Da’ ca sa n-am bataie de cap, ma pusai di la-nceput pe burta. De vazut,
nu vedeam nimic, da’ o auzam pe nasa Reta ca-i mergea gura ca melita.
Asa Pantelica, bag-o-ntr-a patra, calc-o pe coada, depasteste-l p-ala, vez d-ala cu
camionu, ca vrea sa se suie pe noi. Iote la aia, se cauta-n poseta-n mijlocul
bulevardului, si pe ia poate-o cata moartea pe-acas’, si ia cherde vremea p-aci.
- Iote la ala cu duba, depaseste si nu semnalizeaza, zice nasu. Ce ba, iesti chior,
de nu clipesti?
- Lasa-l Pantelica, zice nasa, tu vez de volan, ca de dracuit il dracuiesc io! Ma
vaca neagra, trage pe dreapta!
Ma fratilor, dupe frun ceas juma, intepenisem de tot.
- Ma, zic, mai e mult, ma?
- Ce sa fie? zice nasa.
- Pa’ Bucuresti, zic io.
- Ha, ha, ha, iote ma, uitaram de ciuciu Marin, zice nasu, scoal ma dracu deacolo,
ce se firsi Bucurestiu de mult! Tu nu vezi ca sintem la kilometru sasa?
Cind zisa sasa, sarii pe burta, ce ierea sa fac?
Iei lesinara de ris. Al batirn zice:
- Ma fine, narod iesti, nu sarii ma pe burta, decit cind ie sasa de militie, nu de
kilometri.
- Ma, ce masina ie Fiatu asta, iote avem peste suta la ora si nici nu simtasti.
- Iote la ala cu basculanta, zice nasa, merge parca ie cu ochii mortului. Ce
Pantelica, o sa-i inghitim noi motorina astuia, ia depaseste-l!
- Tineti-va bine, zice nasu, c-o calc pe coada.
Ma frate-miu, si cind o zbici odata, ma pomenii in brata la coana mare.
- Ce te cocotasi pe mine, ma? Vezi ca nu-ti cunosti lungul nasului? Stai dracu
acolo jos, ca acu apare militia!
- Pa’ de unde sa apara, zic io, din porumb?
- Sasa, zice ia!
- Ce? zic io.
- Sasa, si nu de kilometri.
Ma, daca vazui c-o tine p-a iei, sarii pe burta, ce dracu ierea sa fac.
- Ma Pantelica, zice al batirn, de unde-l gasisi ma pe finu-tau asta, ca numa pe
bataturile mele sta, auz, mi le nenoroci, ce mai!
- Lasa ma tata, zice nasu, mai rabda si tu ca acu ajungem. Ca iete avem peste
150 la ora, da’ tineti-va bine, ca intram in curbe.
Ma fratilor si cind o incepu s-o cearna, la inceput mai rar, da’ p-orma din ce in ce
mai des, ierea cindnasu-n nasa, cind nasa-n nasu, cind al batirn in a batirna…
cind a batirna-n al batirn… Iei se veseleau tare… Asa Pantelica, calc-o pe coada…
sperie-l p-ala cu trabantu…
Io nu vedeam nimic, ca ma calca pe cap cind a batirna, cind al batirn, cind
copiii, cind tot deodata.
Ma fratilor, si cind ierea veselia mai in toi, ne bufniram o data de ceva tare, de
ma pomenii io deasupra, peste iei.
- Pantelicaaa!… ia-o la stinga, zice nasa.
- Taci fa, nu fii naroada, cum s-o mai iau la stinga, tu nu vezi ca sintem in aier si
cu roatele-n sus?
Da’ n-apuca sa firseasca vorba, ca ne mai bufniram odata.
Ma nepoate, si d-aci-n colo nu mai stiu nimica, ma!
Sa facu o bezna… si mi-era bine… si mi-era bine ca cind eram copilas mic…
Ma trezii io, ma minghiia ceva pe oichi. Deschid io oichi, o crenguta de brad,
cum o batea vintu, asa ma mingiia. Cind ma uit mai bine, eram p-o creaca, ca
rufele la uscat. La fr’o trei-patru metri supt mine, iarbe verde, floricele… frumos!
Ma, zic, ce-o fi cu mine, n-oi fi-n rai!… Da’-ncet, incet, mi-ad’sai aminte de
nasu… de nasa… Ma, zic, ce-o fi cu-aia, ma, unde-o fi aia, ma?…
Cum ma gindeam io asa, aud p-unu, zice:
- Iote, dom’le, mai ie unu-n pom!
- Ce cat acolo, bade, ce cat acolo?
- Ce sa cat, zic io, dude cat! aia cat…
- Hopa, zice, dude? Pa’ ce ma, bradu are dude, are dude bradu?
- Are, zic io, cum sa n-aiba? Daca are nasu Pantelica carnet de conducere, di ce
n-ar avea bradu dude!… iote la iel!
- Otule… otule… ia da-te jos d-acolo!
- Pa’ di ce? zic io.
- Iote-asa, ne suim frumusel in masinuta, si mergem o tirisica pin’ la Sinaia.
- Io-n masina, nici mort!
- Pa’ cit o sa stai acolo?
- Iote, pin’ la iarna, pin-o da zapada si vin io usurel la vale cu sania, ca de
zdruncinatura sint satul.
- Tovarasu maior, zice, iote asta, nu vrea sa se dea jos!
- Cind ma uit, un militiian! Sasa, zic, si sarii pe burta, ce ierea sa fac?
Ee, cu chiu cu vai, ne-aduna. Da’ sa vezi, minunea minunilor, copiii, nicaieri! Ii
cautaram, ne suciram, nu-i gaseam de fel, de fel. Cum intrasam noi in a padure
cu peste 130 de kilometri, copilasii, mai usori, ii arunca peste un dimb, intr-o
plasta de fin. N-avura nimic copiii, da’acolosa ierea o tabara de pioneri care se
pregatea sa plece la Brasov si aia, la-nghesuiala, ii luara si pe-ai nostri!
Pe noi ne dusa la spital. Io scapai usor, ca n-avusai decit o mina sucita. O mina
sucita, un picior rupt si capu spart in opt locuri. Da’ se chinuira mult pina-mi
scoasara de supt chiele acele alea de brad. Ca ieream verdee… verde de tot si nu
puteam sa ma duc asa la Veta, ca cine stie ce-si inchipuia aia!
Cu nasu se chinuira rau…!
Auziti ma fratilor, la iel dinti de oltean…! Muscasa asta din volan ca din covrig,
auz? Nu, ca la dinti n-avu nimic, la dinti, da’ nu vrea sa dea drumu la bucata aia
de volan, de fel, de fel. Pina nu-l adormira, nu putura sa i-o scoata, ce mai!
Coaste, n-avu rupte decit fr’o doua, ca fr’o doua la-nceput nu i le gasea de fel.
Ca-i auzii io pe doftori p-acolo, cind ziceau ca nasa Retaar avea una-n plus.
Al batirn scapa al mai usor. Da’ se chinuira si cu iel. Sa chinuira pina-i scoasera
bujia, stii…? Pina-i scoasera bujia d-acolo… d-acolo, de unde intrasa, ce mai! ca
nu putea sa i-o scoata, ca se gidila, ridea si sa zbatea.
A batirna avu noroc! Ia avu al mai mare naroc!
Auz ma nepoate, asta a batirna, soacra lui nasu de, asta toata viata iei a fost o
fandosita! Asta toata viata iei a vrut dint de aur, auz, ce-i lipsea iei, dint de aur?
Si-auz noroc pe ia, c-auzii io o sora acolo la spital, cind ii zicea la alta:
- Auz, tu, ce-i gasira la aia batirna-n gura?
- Ce tu?
- Platina di la motor, tu!
Acu sintem toti sanatosi! numa nasu Pantelica mai ie-n ghips, da’ si iel tot acasa.
Ca dupe accident, vorbi nasu cu-n mecanic particular, baiat priceput, stii? Zice
nasu:
- Ma nea Filimoane, vezi ce dracu mai pot sa faci din a masina!
Si a facut omu ce-a putut! A loat bucatica de radiator care mai ramasasa-ntreaga,
a loat ventilatoru, l-a ascutit bine, bine, motor cum nu mai avea, i-a pus o
manivela si a facut o masina de tocat carnea de toata frumusetea. Da’ nu-i gata,
ca trebuie s-o vopseasca, ca mi-a zis iel sa-l intreb pe nasu, daca sa-i dea tot
coloarea dinainte.
Cind auzi nasu, ‘ce:
- Ma fine Marine, nu mai ma face sa ma rid, ca-mi cade ghipsu-n gura.
Ca uitai sa va spui ca nasu ie-n ghips pina-n dreptu gurii si, cind ride, i se freaca
dinti-n ghips, stii?
- Ca-i zisai io:
Vez ma nasule ce-nseamna ecesu de viteza? Vez ce patiram?
- Taci ma, nu fii prost, ca cu viteza avusaram naroc! Ca daca n-aveam viteza si
nu saream in padure la curba aia, intram in ailalta, s-acolo dam diract in paretele
de stinca, de ne-amestecam de tot, de si pe cruce trebuia sa ne scrie la un loc.
Io numa cind ma gindii, sa fi ramas pe lumea ailalta cu a batirna, cu soacra lu
nasu, de, imi venii sa iau cimpii!
Acu, la iei acasa ie veselie mare! Cum s-aseaza toti la masa, nasu Pantelica din
pat, din odaia ailalta, face ca masina, stii?
- Uu… uuu…
Si sar tot pe burta sub masa. Ride nasu, ma, ride, d-a-nceput sa i se toace ghipsun
dreptu gurii.
Acu, ma duc si io acas’, da sint multumit! Ca ma duc acasa, da’ nu ma duc cu
mina goala, ca daca nu mai avura masina aia de cusut, mi-o detera mie p-asta de
tocat carne. Ma, sa vez ce se umfla Veta-n pene, sa vez ce se umfla, stii? Pa’ cine
mai ie ca ia, s-aiba masina de tocat carne “Fiat 850″. Ia uite la ei!

Nea Marin si ziua femeii

Cadea 8 martie intr-o dumineca. Sambata seara n-am de lucru si zic: - Auz, Veto, fata tatii, stii ce ma gandii io ? - Ce te gandisi ? zice Veta. - Iote maine, tot ie ziua ta, asa ca intru io de sirvici in locu tau si fac prin casa toate ielea de le faci tu. Tu stai si te odinesti! - Lasa, Marine, ca le-ncurci, zice Veta, ce te pricepi tu la treburi muieresti! - Iote, ma la ea, zic, mare branza, si pi-urma ce traba mare ai tu maine, ca ie duminica. Zi tu mie ce ie de facut si lasa-l pe mandea, daca nu t-o placea, sa numi zici mie Marin! - Bine, zice Veta, iote, te scoli si tu de dimineata, dai de mancare la oratanii, la gaini, la gaste … Scoli copiii, il imbraci pe Marinel al mic, le dai de mancare si pe urma te pui pe gatit si coci o tara de paine, ca aia de ieri sa farsi. Da’ vei ce faci de mancare, sa ajunga si seara. Incolo nu prea sunt multe de facut: maturi batatura, bat presurile din odaia a buna, stergi geamlacu di la prispa si, daca te pricepi, mai ie o tara de impletit la ilicu lui Marinel. Sara pui masa, il scalz pe Marinel, culci copiii si speli vasale. - Si tu ce faci ? zic io. - Iote, o sa fac si io ce faci tu duminica. Ma duc pi la cooparativa, beau o tuica cu unu, cu altu, viu acasa, mananc si ma culc. Da’, cum eu nu beau tuica, o sa stau p-acasa, sa te-ajut sa te descurci. - Ba, sa-t vez de treaba ta, ca ma descurc io si singur. Ma, frate-miu, ma apucasa asa un ambat, stii ma apucasa asa un ambat … Ma sculai io cu noaptea in cap, ca ma cam perpelii, nu prea dormii, stii ? si mapucai de treaba. Ma, nepoate, cu oratanile ma descurcai cum ma descurcai, cand fu sa scol copii, fu mai greu. Daca vazui si vazui, cand zbierai odata “desteptarea” sarira tot in tavan. Al mic se sperie rau de tot, incepu sa chiraie de latrau cainii pe vale, auz ? Veta zice: - Ce ai, ma, Marine, pa asa sa scoala copiii ? - Da’ cum ? zac io. - I-ai si tu cu usurelu, ii mangai, ii pupi, sa-i scot usurel din somn, din vise. - Ce sa-i pup, nu vezi ca ala micu ie ud fleasca, facu az-noapte pe iel. - Pai, schimba-l! zace Veta. - L-as schimba io, da’ cine mi-l ia ? Nu vezi ca parca ie ciutura sparta ? - Schimba-l de scutece, Marine, nu de tot, zace Veta razand. - Nu pot, zac, ca ma spalai pe maini sa framant painea, stii ? … sa framant painea! Ma apucai io de paine, pusai faina, pusai apa, framantai ce framantai, da’ cam facea colareti, facea niste plotoage de faina mari cat nucile, auz ? Ma muncii io di le sparsai si, cand sa zic ca sunt gata, nu stiu cum facui si-mi cazu tigara din gura in aluatu din capistere. Ma, frate-miu, o cautai di ma trecura naduselile, daca vazui ca n-o gasesc zac: “Ma, cine-o manca-o, norocu lui.” Da’ nu mai putui sa scot mainile din aloat. Detei sa plec, capisterea dupe mine. Abea ma dezlipi Veta, ca-mi zisa ia: - Ma, cand framant paine, presara-t faina pe maini, c-altfel te lipesti. Ma gandii io … maa, ce sa gatesc, ma, ce sa gatesc ? Ia sa tai io o gaina, ca m-oi pricepe io ce sa fac din ia. Iesii din batatura, aruncai cateva boabe si vad o gaina asa mai grasa, una porumbaca, infoiata asa si cam increzuta, cam inganfata, samana cu soacra-mea, stii ? Sa uita la mine asa, cam de sus. E zac, ce fac io cu tine acus, sa vezi ce fac io cu tine! Si, cand imi veni bine, i-aruncai ilicu in cap, o prinsai, o oparii s-o jupuii, ca cum fu apa schiarta, ce mai, o jupuii cu chiele cu tot. Da’ de mancat n-avusaram parte s-o mancam, frate-miu. Cand veni Veta si vazu ale pene porumbace, zice: - Aba Marine, ce gaina taias tu ? - Una porumbaca, zac. - Porumbaca, porumbaca, da’ pe care ? - Pa’, io de unde sa stiu, ce, le cunosc dupa nume ? - Unde ie capu’ ? - Iote colo! Ma, frate-miu, incepu Veta sa se vaiete, s-o jeleasca de parca i-o taiasem pe masa, auz ? - Marineeee, Marine, taiasi clota de mai avea vro saptamana si scotea pui. Acusica cine-mi mai cloceste ouale, Marineeee ? Marineee cine le mai cloceste ? - Iote, o chemam pe-a batrana, pe muma-ta, ca tot n-are treaba si cam samana iele intre iele. Ma, sa facu Veta foc. Intre timp sa arsa si painea in tast, asa ca la pranz mancaram niste mamaliga rece c-o tarasica de lapte afumat. Nici peste zi nu prea avusai spor. Ba un soi de spor tot avusai, ca sparsai fro doua oichiuri la geamlacu di la prispa. Sara nici mamaliga nu mai fu, asa ca mancaram ceapa cu branza. Mancam si plangeam, stii ? Pe al mic il scapai in scaldatoare, bagai mana due iel sa-l scot, ma musca de mana, auz ? Pui de juvete, ii placu in apa, sa balacea de ma facu leoarca, ma stropi tot, ce mai! Dupe ce culcai copiii, cum stau io-n pat in capu oaselor, ascultam greierii si beam o tagare, zace Veta: - Hai, Marine, lasa, nu fii suparat, io iti multumesc pentru gandul al bun. N-are nimic daca le-ncurcasi, de un-sa te pricepi tu la treburi muieresti ? Ma, nepoate, ma, cand o auzii asa, mi sa inmuie inima. Ma, manca-i-as sufletu iei, ca bun suflet are Veta asta, buna nevasta ie, cum stie ia cu o vorba sa-t ia supararea, c-o vorba, auz ? - Hai, zice, acuma culca-te, ca-i aproape ngiezu noptai. - Nt, zac io, nu ma culc. - Pa’, ce astepti ? zice ia. - Iote, zic, mai asteptam o tzara sa treaca zaua ta, te scoli tu, fata tatii, sa faci ceva de mancare, ca-mi ghioraie matele cum ghioraie tranzistoru lu popa Varlan dupe ce l-a reparat Suca. Iote asa imi chioaie.

sâmbătă, 5 martie 2011

Batranul cocos




Batranul cocos ii face instructia :
-Poti sa ai toate gainile in afara de Berta ! Ea imi apartine mie …
Tanarul foarte infumurat spune :
-In nici un caz ! Le vreau pe toate !
-Atunci hai sa facem un raliu in jurul curtii. Carui care va castiga ii vor apartine toate gainile.
Amandoi o iau la goana. Cocosul batran alearga ceva mai in fata dar cel tanar il ajunge usor din urma…
Se aude o impuscatura si cocosul tanar cade mort.
-Interesant, zice taranul, al treilea cocos homosexual pe saptamana asta …

Schelete si oase imposibile(8)


1931-1981 : amprente gigantice
In 1931, s-au descoperit amprente apartinand oamenilor in New-Mexico. In anul urmator, patru cercetatori care au studiat urmele au descoperit 13 amprente. In pofida marimii lor mari, le-au atribuit unei origini umane. De forma ovala, ele masurau 40-55 centimetri in lugime si 20-27 centimetri in latime. Pe acest sit s-a revenit in 1972, 1974 si 1981. S-au descoperit noi amprente in muntii San Andres. Nu este nicio indoiala asupra provenientii lor umana. Urmele au fost protejate in vederea cercetarilor viitoare.

Teorie privind formarea amprentelor inexplicabile
Dr. William Greely Burraughs, de la Colegiul Berea (Kentucky), a emis urmatoarea ipoteza :
Daca o depresiune se formeaza intr-o roca purtatoare de fosile, ea se poate umple timp de mult timp cu sedimente. Aceste sedimente devin materialul in care se fosilizeaza amprenta unui picior. Aceasta faza secunda de fosilizare fiind incheiata, roca de formatie recenta poate sa apara din soclul vechi. Noile fosile par deci contemporane primelor.

O obiectie majora la aceasta teorie
Fosilele anormale se intalnesc la jonctiunea stratelor sedimentare insa si in adancimea rocii care nu arata niciun semn de formare discontinua. Studiul straturilor nu arata nicio discordanta in majoritatea cazurilor.
Principiul de baza al stratigrafiei este ca straturile cele mai tinere se depun pe cele mai vechi. Aceasta ordine poate fi uneori bulversata. De exemplu, deriva continentelor sau formarea muntilor creand cateodata rasturnari ale straturilor.
O discordanta este deci o veche suprafata de eroziune care este situata intre doua straturi ca urmare a unui fenomen neasteptat. Dar aceste discordante complica enorm seria straturilor si deci reconstituirea istoriei Terrei. In cazul amprentelor noastre stranii, nu a fost observat niciun fenomen de acest gen.

Schelete si oase imposibile(7)


1971 : amprenta si vulcan
Amprenta unei fiinta umane parand a fugi de o eruptie vulcanica in directia fluviului Gediz, a fost descoperita in cenusa vulcanica in 1771 in Turcia.
Institutul de cercetare mineralologica din Ankara, a evaluat varsta cenusei la 250.000 de ani. Laboratorul medico-legal din Suedia a declarat amprenta de origine umana. Nimeni nu stie insa carui tip de umanoid apartine aceasta amprenta.

1976 : urme de picior si de dinozauri
Se pot observa pe fundul raului Paluxy (Texas, S.U.A.) urme de dinozauri. Autenticitatea acestor urme de-a lungul raului nu a fost contestata.
Geologul Jack Walper a masurat urma dintre amprente. El estimeaza ca aceasta a fost lasata de un dinozaur biped. In acelasi timp, acolo unde paleontologii nu mai sunt de acord, este ca aceste urme sunt insotite de amprente umane.
Se stie ca a fost dezvaluita o frauda. Mai multe persoane din regiune au declarat ca au sculptat amprente umane pentru a le vinde turistilor in timpul crizei din 1930.
Totusi, ei au declarat ca au realizat aceste copii plecand de la originale.
In 1976, Jack Walper si Jon Grun au explorat fundul acestui lac. Cu ajutorul unor diguri si pompe, ei au scos la suprafata amprente de dinozauri si de picioare umane. Ceea ce surprinde este ca amprentele erau scufundate . Ar fi trebuit deci de a lucra sub apa pentru a realiza amprentele false. Dupa observatiile lor, toate urmele prezentau pe conturul lor o perna insemnand ca corespunde presiunii unui picior, care se afunda in mal. Amprentele masoara in medie 455 milimetri in lungime si 125-175 milimetri in latime.
(va urma)

Schelete si oase imposibile(6)

1938 : zece amprente de picioare Dr. Wilbur Burroughs, de la facultatea de geologie a Colegiului Berea, a anuntat in 1938 descoperirea a zece amprente de picioare umanoide, intr-o gresie carbonifera de la Rockcastle. Picioarele masurau 240 de milimetri in lungime si 152 milimetri in latime. Marimea pasilor era de 45cm. Nu a gasit nicio urma de coada sau de membre anterioare. Microfotografia si infrarosiile nu au aratat nicio urma de fasonare artificiala. Numaratoarea microscopica a grauntelor de nisip a indicat o compresie a solului sub amprente. Asta indica, fara contestare, ca a avut loc o presiune a unui picior uman, imposibil de reprodus prin sculptura. Roca care purta amprentele a fost estimata la 250 de miloane de ani. Din nefericire, aceasta roca a fost distrusa.

1968 : cea mai veche amprenta din lume Un colectionar amator de fosile a descoperit in 1968 amprenta unui picior incaltat cu o sandala care zdrobea un trilobit. Daca aceasta amprenta este ceea ce pare a fi, ea ar data de 300-600 milioane de ani. Amprenta a fost descoperita la Antilope Spring (Utah, S.U.A.). Sandala care zdrobeste un trilobit masoara 262 milimetri in lungime si 77 in latime. Calcaiul este putin mai uzat decat talpa. La 20 iulie 1968, dr. Clifford Burdick, geolog la Tucson, a acceptat de a veni pe sit. El a descoperit la randul sau, intr-un strat de sist, amprenta unui picior de copil. El a aratat aceasta amprenta la doi geologi si la un paleontolog. Unul dintre geologi a admis ca ea a parea a fi cea a unui fiinite umane, dar paleontologul a respins descoperirea. Niciun om de stiinta nu a acceptat de a studia aceasta amprenta. (Va urma)

joi, 3 martie 2011

Calator prin mirifica Vale a Cernei(16)

Baile Herculane – Crucea Alba – Fantana Jelarau – Izbucul la Susoare – Podeni.
-16-
Marcaj :
punct albastru (Hotel Cerna – Podeni);cruce alba (pana la Susoare);
 cruce albastra (pana la Fantana Jelarau)

Accesibilitate:in sezonul cald,iar poteca spre Crucea Alba devine greu practicabila iarna si mai ales cand este acoperita de polei sau gheata.
Traseul ,in special prima parte (urcusul pe crestetul Domogledului pe la Crucea Alba),este unul dintre cele mai frumoase din intregul bazin al Cernei.Traseul porneste din spatele hotelului Cerna,mai precis de pe strada Domogled de deasupra izvorului de apa plata.De pe pintenul Crucii Albe avem o priveliste fara egal,in fata inaltandu-se Muntii Cernei,continuati in dreapta de Masivul Godeanu cu golul alpin.Fantana Jelarau este un izvor carstic captat,cu apa rece de 8-9oC,situat la circa 600 m altitudine.De aici se desprinde o poteca nu prea comoda,catre Varful Suscu (1192 m)-cea mai importanta inaltime a Masivului Godeanu.In drum spre Podeni ajunge la un izbuc mare numit La Susoare de unde se deschide o priveliste larga spre plaiurile mehedintene din bazinul Bahnei.


Sfat util



O femeie batuta rau se duce la doctor.
Doctorul:
-Ce s-a intamplat ?
-Nu stiu ce sa ma mai fac. De fiecare data cand sotul meu vine acasa baut, ma bate de ma rupe.
-Am un leac foarte bun pentru asta. Cand sotul tau vine acasa baut, tu
imediat iei o cana de ceai de musetel si faci gargara si tot faci gargara.
Doua saptamani mai tarziu, femeia, aratand proaspata si renascuta, se
intoarce la doctor.
-A fost o idee stralucita. De fiecare data cand sotul meu venea acasa
baut, eu faceam doar gargara cu ceai de musetel, si el nici macar o data nu m-a atins.
-Vezi daca-ti tii gura ?

Schelete si oase imposibile(5)

Amprentele trecutului Amprente de 270 milioane de ani Pe o placa de calcar , de pe malul vestic al raului Mississippi la Saint Louis, in 1817, George Rappe a gasit amprente stranii. Ele masurau 266 milimetri lungime, 101 milimetri latime. Aceste amprente au fost studiate de etnologul Henry R. Schoolcraft care a facut urmatorul raport in 1822 : “Degetele de la picioare erau foarte departate si amprenta piciorului se afunda asa cum se vede la oamenii obisnuiti de a face marsuri lungi fara incaltaminte. Amprentele sunt de o mare precizie. Ele arata detaliile musculaturii si umflaturile calcaiului si degetelor. Toate indiciile conduc la concluzia ca aceste amprente dateaza din epoca in care solul era destul de mobil pentru a le conserva prin presiune si ca ele sunt autentice”. Dupa datare, acest calcar ar fi trebuit sa se intaresca acum aproximativ 270 de miloane de ani.

1880 : amprente in Carbonifer In muntii Cumberland (Kentucky), o pista de carute a scos la lumina zilei un strat de gresie din Carbonifer. Acest strat, vechi de 300 de milioane de ani, a revelat o serie de amprente : amprente de urs, amprentele unui animal apropiat de un cal mare si amprente de picioare de oameni. Degetele lor erau net marcate. Aceste urme au fost studiate de profesorul J.F.Brown, de la Colegiul Berea.

(va urma)