miercuri, 16 iulie 2008

VACANTA LA GEOAGIU-BAI


GIULIA LA GERMISARA(Geoagiu-Bai)
* complex termal roman*
Situl arheologic GERMISARA cuprindea in antichitate castrul militar cu CANABAE-asezare civila si TERMAE -le ,mamelonul de travertin si tuf calcaros pe care au fost indentificate TERMAE-le are o forma aproape circulara cu diametrul de 90-95m.In perioada romana,complexul a functionat in doua faze:una exclusiv de suprafata si a doua in subteran si suprafata .In centrul mamelonului se afla o cavitate naturala ,rezultat al apelor termale din subteran .In peregrinarile lor ,romanii au descoperit acest "lac"si au constatat efectele benefice ale apelor.Este posibil ca intr-o prima etapa sa se fi scaldat,chiar in interiorul acestuia .Cu timpul a inceput amenajarea unei retele de canale de dirijare a apei de la sursa la bazinele sapate in pamint si captusite cu scindura ,canalele au fost realizate prin cioplire direct in stinca locului ,iar in zonele unde aceasta nu permitea ,traseul a fost completat cu TEGULAE si mortar anhidric sau scinduri din lemn.Din acest moment "lacul"a devenit un lacde cult ,in interiorul lui fiind descoperite monede de de bronz si argint ,o frumoasa statuie a zeitei Diana,altare votive ,placute votive dedicate zeitatilor tamaduitoare si protectoare ale apelor termale (Diana,Higia,Nymphae)
sursa:"Panoul Nr.22A038-Geoagiu-Bai"

joi, 10 iulie 2008

MANASTIREA DRAGOMIRNA

MANASTIREA DRAGOMIRNA
Un mitropolit caligraf si artist ,Anastase Crimca ,a trait la o rascruce a timpului cind pictura exterioara a locasurilor de cult ceda locul sculpturii.Si nu a lasat clipa sa curga in van .Prin stradania lui ,inainte de 1609 s-a nascut Dragomirna ca expresie a resurselor unei arte de a renaste mereu ,in tipare reinoite si revugorate .Amestecat si el ,pina peste cap,in vinzolelile ,domnilor Movilesti .Anastase Crimca a cunoscut si marirea si decaderea,si bucurii si dezamagiri.Totusi scaunul mitropolitului era mai putin rivnit decit scaunul domniei,si intr-o vreme de repezi schimbari si mari silnicii ,ctitorul Dragomirnei a gasit si ragazul de a-si inzestra manastirea cu evanghelii si liturghii caligrafiate de mina sa si impodobite cu miniaturi la fel de mina sa.Peste toate a avut si intelepciunea sa rinduiasca viitorul Dragomirnei intr-un chip care s-a dovedit rodnic :"nu va fi niciodata si nici unui scaun rasaritean inchinata,ci va ramine locuita numai de calugari moldoveni"Rinduiala din beneficiul careia ,in veacurile ce au urmat,manastirea a putut deveni un centru cultural reputat in intraga Moldova.Hotarit lucru ,lespedea sub care sta Anastase Crimca nu desparte moartea de viata .Omul a stiut sa traiasca si dupa stingerea sa.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA SUCEVITA

MANASTIREA SUCEVITA
Manastirea a fost ridicata itre 1582 si 1584 ,prin cheltuiala voivodului Ieremia Movila si a mitropolitului Gheorghe Movila ,fratele sau,si sub boltile ei,intr-o capsula de argint aurit se pastreaza o bucla din parul sotiei domnitorului ctitor.Intre clipa cind s-a tirnosit manastirea si clipa cind parul Elisavetei s-a rinduit intre odoarele Sucevitei ,numai pace nu a fost in Moldova.Si numai liniste nu a fost in neamul intins ,bintuit de mari ambitii si rasplatit de soarta cu mari nacazuri ,al Movilestilor.Istoricul ne-o infatiseaza pe domnita Elisaveta prin cuvinte pilduitoare:"prin frumuseta ,ea era dintre cele ce risipesc imparatiile si pier supt ruinele lor"Nefiind imparatie,adica netraind din asuprirea altor popoare ,Moldova nu a pierit.Insa in neamul Movilestilor moartea naprasnica a secerat in fel si chip ,in stinga si-n dreapta ,vinturindu-l,risipindu-l,ducindu-l pina pe pragul ruinei :un Constantin Movila a murit inecat in Nistru ,cind tatarii il duceau in robie spre Crim:un Bogdan si un Alexandrel Movila ,rapiti de turci si dusi in tabara lui Schender Pasa ,si-au pierdut urma:insa doamna lui Ieremia ,banuita ca l-ar fi otravit pe Simion Movila ,a fost dusa in robie la Istambul ,ajungind in harem de aga.De la exilul ei ,pina aztazi,si otravitul,si ctitorul ,stau alaturi cuminti ,sub lespezi invecinate,intr-un pamint care le iarta pe toate .Adevarul ca Sucevita a iesit din smerenia si zlotii lui Ieremia Movila a ramas in istorie,nici nu se putea altfel.Dar gloria de ieri si de azi a locasului,fara nici o indoiala,se intemeiaza pe harul mesterilor care i-au impodobit zidurile cu citeva dintre cele mai luminoase culori si chipuri ce sa pot intilni in nordul Moldovei
Sursa"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

luni, 7 iulie 2008

MANASTIREA VARATIC

MANASTIREA VARATIC
Si totusi aici s-a suferit din iubire,sau,mai bine spus ,s-a suferit fata in fata cu icoana apusa a unei iubiri...La Varatec aflam mormintul modest al unei fiinte mici,care a stirnit patimi mari :Veronica Micle .Incit ,cum e lesne de inteles,pelerinajul la Varatic se cuprinde de la sine in drumurile tuturor care cred in puterea tamaduitoare a dragostei.In rest ,manastirea insasi,abia daca a implinit doua veacuri ,nu prea are istorie,chiar daca luam in seama si spaima incasata din focul de la 1890 .Din fericire ,locul e adapostit si aerul nu se vintura fara rost printre turle ,pentru ca altfel ,daca focul de atunci,s-ar fi atitat de la vint ,poate nu am fi intilnit aici ,aztazi,decit o pajiste spuzita cu florile aspre la frumusete ca muntele apropiat.Intre ctitore intilnim si o Brincoveanca ,Safta pe numele mic ,si daca fapta ei si a altora nu s-a ridicat la inaltimea stiuta a lucrarii de voivod ,si-a dat masura,in schimb,in bogatia icoanelor si a podoabelor care a facut si mai fac fala manastirii Varatec.Asa ca oricum ne-am invirti ,dind din colt in colt ,vom sfirsi prin a ocoli iar si iar mormintul muzei lui Mihai Eminescu ,poetul sfirsit in noaptea de 15 spre 16 iulie 1889 .In noaptea lui 3 august ,acelasi an ,s-a stins si Veronica Micle ,in casa maicii Fevronia ,privegheata de maicile Evghenia,Piguta,Eleonora,si Sofia.Cum s-a intimplat ca niste fiinte care s-au sihastrit de iubire au ingaduit intre ele o fiinta topita intr-o iubire prea mare nu e usor de inteles ,Dupa cum ramine cu totul si cu totul de neinteles de ce o mama oarecare intoarce o dragoste mai mare fiului ajuns dupa gratii decit odraslei care si-a ales o soarta cuvioasa de preot Insa daca la invatatura de la Bistrita adaugam si pilda de la Varatec ,cel putin o fata a lucrurilor cit de cit se mai limpezeste :uni fug de la manastire si se incearca intr-o viata cu drumurile alunecoase ,iar altii fug dintr-o viata traita din cale afara de furtunoasa si se ineaca la manastire ,cind credeau ca au ajuns la un tarm.
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985

MANASTIREA PUTNA

MANASTIREA PUTNA

Cu trecutul real asaltat de legende ,cu legendele spulberate de trecutul real ,Putna a traversat cutrmure,incendii si devastari,timp de peste cinci veacuri ,sub zodia seninatatii imperturbabile a intocmirilor destinate eternitatii.Din toate nenorocirile care au incercat trainicia simbolului ingropat in temeliile manastiri ,una anume a fost de neindurat :Instrainarea.Aproape un secol si jumatate ,mormintul lui Stefan cel Mare a dainuit sub stapinirea altora .Dar a dainuit.Si mormintul marelui voivod ,si mormintele Mariei Voichita si Mariei de Mangop ,si turnul tezaurului,si evanghelierul adus de ctitor de la manastirea Humor ,pe la 1487,ca sa perpetueze in posteritate chipul sau cel mai autentic,de soldat rinduit de destin ,impreuna cu neamul sau,la straja uneia din portile de atunci ale Europei.Ridicata intre 1466 si 1469 manastirea s-a tirnosit in 1470 ,intr-o clipa de glorie si liniste ,cind dusmanii de jur imprejur pareau cumintiti .De atunci pina in ziua de azi ,intre toate luptele purtate de neamul romanesc ,intru supravetiurea si neatirnarea sa ,se cuprinde si aceasta lupta tenace a zidurilor Putnei cu timpul,cu vicisitudinile si capcanele lui.Faptul ca locasul a rezistat fara sa se risipeasca nu inseamna numi o victorie a trainiciei ingropate in piatra zidirii ,ci si o izbinda a oamenilor.Loc de pelerinaj si reculegere pentru fiii unei patrii ,spatiu de resuscitare permanenta a sentimentului unitatii nationale romanesti ,Putna a fost si a ramas si ramine in veac simbolul unitatii noastre
Sursa:"Almanah-Bucurie*Turism*Tinerete"-1985