joi, 30 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Planificarea


PLANIFICARE

Cine pleacă de dimineaţă, scapă de furtună

Înainte să pleci, fii foarte atent la starea vremii. Prognozele pe două zile sunt de regulă foarte precise. De asemenea, trebuie să ai în vedere că, în lunile de vară, furtunile apar adesea după-amiază (mai ales în intervalul 14-18). În aceste situaţii, e recomandat să pleci în trasee mai devreme (în Alpi, oamenii de munte pleacă chiar şi la 1-2 dimineaţa), la ora 05, de pildă. Calculează durata traseului şi ai grijă să fii într-un loc sigur (cabană, adăpost) la ora când începe furtuna.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Mozacenii #3


Mozăceni
 de Cicerone Ionitoiu
#3

Comună aşezată tot pe Dâmboviţa, spre sfârşitul anului a trecut la acţiuni serioase. Au baricadat şoseaua pentru a nu putea intra forţele de represiune, au tăiat legăturile telefonice şi au alungat autorităţile comunale şi miliţia din sat, devenind independenţi. Au devastat Sfatul popular şi, după ce au luat cererile de înscriere în colectiv, le-au dat foc.
 Au pus după aceea mâna pe activiştii de partid care-i forţaseră să se înscrie, şi le-au dat o bătaie ca să ţină minte. Nu au uitat să treacă şi la destrămarea gospodăriei colective, luându-şi vitele şi utilajele. După ce au intervenit forţele represive, s-a trecut la arestări şi 15-20 au fost ridicaţi şi duşi în lagările de exterminare prin muncă forţată. Printre ei se numără:
Belu S. Constantin, n.8-06-1912, care a participat şi la acţiunile de demolare din satele comunei
(Dumbrăveni si Mişei), a primit 48 luni condamnare.
Călugâru I. Marin, n.22-01-1923, a primit 48 luni de muncă forţată.
Dobrinoiu C. Ioan, n.4-10-1939, a fost condamnat la 48 luni.
Ivan Şt. Ion-zis Răducanu, n.19-03-1915, a fost condamnat la 60 luni şi, dus la muncă forţată, a refuzat să fie sclav.
Mocănete l. Păun, n.10-04-1897, a primit 48 luni de muncă forţată. Sia T. Gheorghe,.n.29-08-1923, a primit 60 de luni. Sia A.Nicolae, n.24-04-1913, a fost condamnat 48 de luni. Voicu D. Dumitru, n.23-04-1925, a fost condamnat la 60 de luni.
 Numărul lor a fost mult mai mare şi exemplul a fost urmat, ajungând să se revolte satele unul după altul până la Olt-şi chiar 3-4 în acelaşi timp.
RĂSCĂIETI
 Două comune aşezate în reţeaua izvoarelor pâraielor ce formează râul NeajIov, la sud de Gă¬ieşti, au fost în centrul focului revoluţionar din Ianuarie 1961. După ce de un an de zile erau hărţuiţi, arestând azi pe unul, mâine pe altul, ridicându-le din ogradă păsările şi din pătule bruma de grăunţe ce mai aveau, aceşti ţărani ajunşi la limita răbdării n-au mai putut suporta presiunile făcute de activişti, care zi şi noapte erau pe capul lor ca să iscălească. Fugeau bieţii oameni, dar sbirii nu plecau de acasă, se aşezau la masă şi îi consumau omului ce găseau prin cuibare sau prin găleţi, rămas de la Crăciun. Îi mai beau şi vinul din beci, şi apoi îşi băteau şi joc de nevestele lor.
 Într-o Sâmbătă, pe 21 Ianuarie 1961, după ce le dăduseră lacrimile de ce văzuseră, Marin D. Nicolae a lui Puricei, cu Gheorghe Boiangiu şi Marin Ciuciulete, au fugit la biserică şi au început să tragă clopotul .Lumea a apucat ce a putut şi a fugit cu furci, topoare, pari, sape la sfatul popular. Alţii au ocupat telefoanele. Au răsturnat maşinile activiştilor. Unii au fugit ca potârnichiile, alţii au simţit pe spatele lor furia poporului.
 Învăţătorul Ciucă Mircea, cel ce forţase sătenii să dea pământul la colectiv, nu a scăpat teafăr din mâinile vlăguite de muncă pentru alţii .Secretarului sfatului i-au devastat casa, iar el de asemenea nu a scăpat nebătut. Oamenii au pus mâna pe cereri, au spart dulapul-alţii au fost la sediul colectivului şi au lovit şi spart ce le-a ieşit în cale.
 Activiştii fugiţi au alarmat şefii lor şi vestea revoltei a ajuns la Bucureşti. Spre seară, după ce a sosit armata, şi-a făcut apariţia şi Ceauşescu, care-după nevastă-era vecin cu satul ei, Petreşti. Pentru că era cu grad de general, a dat dispoziţie să se tragă cu toate armele din dotare. Aveai impresia câ eşti pe front. Şi în această atmosferă războinică a intrat, însoţit de 28 maşini de securitate, unele pline, altele goale-doar cu şofer, ca să plece încărcate.
Cât de general era, îi era frică. O mai păţise la Vadu Roşca, când fugise din faţa măciucii lui Toader Iordache.
Cu tot focul ce s-a abătut asupra celor două sate,. a fost rânit doar Ion Ungureanu. Şi a început vânătoarea după oameni.
 Când au intrat în curtea lui Stan Rădulescu ca să-l caute, acesta, din pod, a început să strige: „Săriţi, fraţilor,că au venit americani peste mine !".
Au făcut ravagii câteva zile. Unul Ionică Lăzărescu îi conducea pe la casele oamenilor. La unul dintre ţărani, care nu era acasă, după ce s-au săturat şi-au făcut treaba mare în putina cu brânză, în faţa copilaşilor care plângeau că nu mai au ce mânca.
 Pe tuşa Anica din Răscăieţi au luat-o de ceafă, i-au dat cu tuşiera în nas, şi apoi au dat-o cu capul de cerere: „Uite, babo, ce ai făcut: te-ai înscris în colectiv nesilită de nimeni !" A scăpat nearestată.
 Peste 200 de ţărani au fost găsiţi până la urmă, ridicaţi şi loviţi în pumni şi cu patul puştilor, şi suiţi în camioanele goale. De exemplu, ţăranul Marin St. Necula a fost ridicat cu fratele, cumnatul, mama şi tata. Cinci dintr-o casă.
 Ajunşi la Piteşti, ţăranii au fost supuşi la torturi îngrozitoare. Lui Anghel Ilie din Vişina, anchetatorul Micudelu Constantin i-a scos testicolul cu creionul. O altă metodă barbară prin care povesteau că a(u) trecut a fost legarea fedeleş şi ridicarea la 3 metri cu scripetele, de unde li se da drumul să cadă pe ciment. Şi nu o dată; de 3-4 ori, până leşinau si erau treziţi cu apă-în luna ianuarie. Unul dintre ei, Dinu Gheorghe, după condamnare la scurt timp a murit în temniţă din cauza chinurilor de la anchete.
Înscenându-le proces de rebeliune, au fost condamnaţi 39 de ţărani din Răscăieţi la un total de 470 ani închisoare, iar din Vişina 24 ţărani-condamnaţi la 291 ani. În afară de aceştia au fost foarte mulţi internaţi, de la 24 la 60 luni de muncă forţată, în lagările de exterminare din Bălţile Dunării.
Pentru suferinţa lor îndurată în apărarea pământului moştenit din străbuni sau câştigată prin fapte de arme pe câmpul de luptă, pentru dăruirea lor în înfruntarea cu fiarele comuniste ce urmăreau distrugerea fiinţei umane, numele acestor martiri merită sa fie înscrise în cartea de aur a rezistenţei româneşti.
Din satul Răscâieţi-Dâmboviţa au fost arestaţi si condamnaţi fie la închisoare, fie la internare în lagăr:
 Anca Radu; Anghel Ilie; Badea Gheorghe, Bărbulescu Constantin-student;Bogdan Gheorghe; Bogdan R. Nicolae, născut 10-04-1932, condamnat la 48 de luni; Buibar A. Constantin; Buibar N. Constantin; Cătălina I. Gheorghe-zis Pişcanu, născut 3-07-1930, a fost condamnat la 60 luni; Cârstea Iordan; Chiriţă P. Gheorghe, născut 13-06-1914, condamnat 48 luni; Chiriţă I. Marin, născut 15-03 1926, condamnat la 60 de luni; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, condamnat la 60 de luni; Ciotea R. Ion, născut 18-01-1942, a fost condamnat 48 de luni; Ciotea Şt. Zamfir, născut 13-07-1922, a fost condamnat la 60 de luni; Ciocmata Marin; Damoilă Ilie; Filea V.Danilă, născut 15-05-1905, condamnat 48 luni; Filea M. Măria-zisă Niţa, născută 15-06-1915, condamnată la 48 de luni; Gavăţ Constantin; Grigore G. Nicolae; Ilie L. Alexandru, născut 15-09-1915, condamnat 60 de luni; Ilie Gheorghe; Ivan Dumitra; Ivan Dumitru; Ivan M. Marin, născut 1929, condamnat la 36 luni; Mihăiescu Ion; Necula R. Gheorghe; Necula I. Marin; Necula St. Marin; Necula N. Stan; Nuţă Ion, Nuţă Marin; Petre Constantin; Pisică Nat. Nicolae, născut 29-05-1933 condamnat la 60 de luni; Rădulescu Gheorghe; Rădulescu Stan; Stanciu Gheorghe; Stanciu Şt.Radu, născut 10-09-1932, condamnat 48 luni; Stana P. Marin; Stana R. Marin şi alţii.
COMUNA VIŞINA, SAT ÎNFRĂŢIT CU RĂSCĂIEŢII
 Boiangiu Gheorghe; Busuioc Nicolae; Cercel M. Anghel, născut 27-07-1945, a fost condamnat la 60 de luni; Ciuciulei Gheorghe; Ciuciulei Marin; Ciuciulei Stan; Dinu Gheorghe-a murit la închisoare; Dinulescu Alexandru; Guţă Marin; Istrate D. Marin, născut 17-03-1939, condamnat 60 luni; Istrate Nicolae; Lăzărescu Ilie; Motoc Anghel; Nicolae B. Marin-zis Purice, arestat pe 9 Februarie 1961, bătut 2 luni zi şi noapte, condamnat 72 luni şi dus la Periprava, unde a stat 3 ani şi 3 luni; Onete Gh. Marin; Rădoi Carol; Popescu Măria; Popescu Zoia; Popescu Petre; Rotaru Gheorghe; Sultana Dumitru; Sultana Ştefan; Torcea Constantin; Torcea N. Florica, născută 24-12-1925, a fost condamnată la 36 de luni; şi alţii.
COM. PETREŞTI -GĂEŞTI
 Comună între Vişina si Găeşti, în care Ceauşeasca s-a născut şi a rămas repetentă, a fost teatrul unei revolte în Ianuarie 1961. Ţăranii forţaţi să intre în colectiv au refuzat, iar cei ce făcuseră greşeala au voit să plece. Cu toţii s-au dus la Sfat să-şi ia cererile de adeziune şi s-au năpustit asupra colectivului să-l distrugă. Şi ceva au reuşit.
A intervenit armata şi securitatea, care a trecut la arestări, bătăi la Piteşti şi condamnări la muncă forţată. Chinurile şi pedepsele au fost mari datorită intervenţiei „copilei" satului:
Dinu Şt. Anghel, născut 1927, condamnat la 60 luni; Dinu Gh. Marin, născut în 1931, condam¬nat la 60 de luni; Dinu Gh. Stan-zis Gogan, născut pe 1926, condamnat 60 de luni; Băncilă D. Iancu, născut 1911, condamnat la 60 de luni; Ioniţă Gh. Gheorghe, născut 1902, condamnat la 48 de luni; Iordache I. Eugeniu, născut 1902, a fost condamnat la 48 de luni; Matei I. Anghel, născut în 1927, a fost condamnat 60 luni; Pantea S. Vasile, născut 1936, condamnat 60 de luni; Rabie D. Stan, născut 1941, condamnat la 60 de luni; Slăvilă Măria-zisă Jana, născută 1939, a fost condamnată la 36 de luni;
 Tică A. Constantin-zis Sotir, născut 1932, condamnat la 60 luni; Toma N. Stan, născut 1941, a fost condamnat la 60 de luni; Zamfirache C .Marin,.născut în 1913, a fost condamnat la 36 luni. Au fost arestaţi peste 50 ţărani.
MORTENI-Găeşti
 Comună aşezată pe Neajlov, la vreo 10 km vest de Petreşti, a cunoscut deopotrivă furia ţăranilor împotriva colectivului. Au sărit pe el, l-au distrus, şi şi-au luat cererile înapoi. A intervenit armata-alertată de activiştii care au fugit împreună cu miliţia, şi securitatea a trecut imediat la arestări. Peste 20 săteni au cunoscut barbaria securităţii din Piteşti şi, cu oasele sdrobite, au luat drumul lagârilor de exterminare prin muncă forţată. Printre ei s-au reţinut:
 Alexandru A. Dumitru, n.27-11-1935, a fost condamnat la 60 de luni; Ciobanu I. Soare, n.2-11-1926, a primit 60 luni de muncă forţată; Micu Gr. Marin-zis Tabacu, n.24-01-1915, a fost con¬damnat la 48 luni; Paparete I. Marin-zis Ghiburici, n:7-11-1931, a fost condamnat la 60 de luni; Piciu C. Petre, n.2-10-1926, a fost condamnat la 48 de luni; Şerban Gh. Ilie, n.22-04-1934, a fost condamnat la 60 de luni; Sanda T. Tudor-zis Neagu Tudor, zis Turică-născut 24-12-1916, a fost condamnat la 48 de luni; Tatomir M. Măria, născută 15-07-1933, a fost condamnată la 48 de luni; Tarpazan E. Marin, n.3-09-1940, a bătut bine activiştii de partid-a fost condamnat la 48 luni; Ungureanu Şt. Florea, născut pe 10-05-1927, a lovit si mai bine pe activişti si a primit 60 de luni; Zamfir D. Ion, n.3-06-1942, a lovit bine şi a spart şi colectivul. A fost condamnat 60 luni.
JUGURENI- Găeşti
 Comună pe Neajlov, la răsărit de Petreşti, a fost prezentă în lupta împotriva colectivizării, par¬ticipând la campania de retragere din colectiv-ridicându-se cu ce aveau la îndemână pentru distrugerea lui. A fost nevoie de intervenţia armatei şi de arestări. Duşi la Piteşti şi chinuiţi, au ajuns la munca forţată din Bălţile Dunării. Printre ei s'au numărat:
 Mocanu A. Ioan, născut pe 3-10-1897, a fost condamnat la 60 de luni; Paraschiv I. Dragomir, născut pe 27-07-1897, a fost condamnat 60 de luni; Stan M. Badea, născut pe 7-03-1932, a fost condamnat la 48 de luni muncă forţată; Stănică D. Cristea, născut pe 1-11-1921, a fost condamnat la 60 de luni-şi alţii.
ULIEŞTI
 Comună situată pe Neajlov, în aval de Petreşti, nu a putut suporta ruşinea de a accepta furtul pă¬mânturilor, ce li se făcuse prin colectivizarea forţată. Cu ce au putut, s'au adunat la sfatul popular şi la sediul colectivului, au forţat şi au pătruns, reuşind să-şi ia cererile de înscriere.
S-au făcut arestări printre ţărani şi (au fost) duşi la securitatea din Piteşti, zdrobiţi şi apoi trimişi la munca forţată. Printre ei s'au numărat si:
 Cartojanu I. Trandafira, născută pe 23-04-1917, a fost condamnată la 36 luni după ce reuşise să pătrundă în sediul G.A.C. şi să-şi ia cererea; Niculescu Nat. Ion, născut 14-12-1923, a fost socotit printre cei mai dârji, care i-a antrenat şi pe ceilalţi-a fost condamnat la 60 de luni; Toma N. Titu, născut 25-03-1920, a forţat intrarea în Sfatul popular, luând cererile. A primit 48 de luni.
VÂNĂTORII MARI
 Comună aşezată la sud de Ulieşti. tot pe râul Neajlov, a răspuns prezent în acţiunea de împotri¬vire colectivizârii. Şi aici un grup de ţărani revoltaţi s'au dus la sfat şi au forţat să le restituie cererile de înscriere forţată. A sosit securitatea şi a făcut arestări. Printre cei reţinuţi si trecuţi prin Piteşti se (numără):
 Barbu Ştefan, născut în anul revoltei din 1907, a fost între cei ce au condus nemulţumirile din revolta din 1961-şi a fost condamnat la 48 de luni muncă în Bălţile Dunării; Bădică Şt. Florea, un tânăr curajos, a fost prezent în grupul ce a asaltat sfatul popular-a primit 48 luni muncă forţată; Tartan D. Marin, un bătrân de 67 ani, născut pe 22-03-1893, a fost în fruntea sătenilor care cereau să părăsească colectivul. A fost condamnat la 60 luni muncă forţată-şi alţii.
CARTOJANI
 De pe valea NeajIovului, flacăra revoltei a sărit pe valea pârâului Dâmbovnic şi s'a aprins în co¬muna Cartojani. Şi aici s-au ridicat săteni care s'au dus la sfatul popular cerând desfiinţarea colec¬tivului, cerând restituirea pământurilor şi atelajelor. S'au făcut arestări. Printre capii revoltei securitatea 1-a considerat pe Vişan I. Anghel, n.23-03-1906, pe care l-au condamnat la 48 luni.
CĂTUNU
De pe Dâmbovnic, teatrul nemulţumirilor s-a mutat pe Glavacioc, acolo unde cu un deceniu în urmă cursese sânge între Ciuperceni si Siliştea. Acum, în 1961, asistăm la revolta din com. Cătunu-cauzată de forţarea intrării în colectiv de către stat şi refuzul ţăranilor, care doreau să părăsească colectivele. Şi aici s'a strigat împotriva comunismului, şi aici au intrat în gospodăria colectivă să ceară restituirea celor luate cu forţa, şi aici a venit securitatea .
Printre cei arestaţi s'au numărat şi:
 Dincă I. Dumitru, născut pe 28-05-1931, condamnat la 36 luni; Motofei Gh. Stan, născut pe 20¬03-1921, condamnat 36 luni; Şerban Şt.Neagu, n.10-10-1928, condamnat la 36 luni muncă forţată-şi alţii.
ŞELARU
Această comună situată tot pe Glavacioc, la nord puţin de Siliştea, s'a ridicat şi a asaltat colec¬tivul cu cereri de restituirea bunurilor care li s'au luat cu forţa. Au fost arestări, şi printre ei se numără :
 Tilinca C. Anghel, născut pe 4-06-1906, şi care a fost condamnat la 48 luni pentru participare la dezordinile ce au avut loc.
ŞTEFAN CEL MARE
Comună situată la nord de Siliştea, pe pârâul Glavacioc, cu femei în frunte au luat cu asalt sfatul popular, ca să ceară restituirea avizelor, protestând că regimul i-a minţit şi munca le-a fost furată. Alţii au mers la colectiv, au.forţat pe preşedinte şi au distrus arhiva.
Securitatea a făcut arestări, printre care s'au numărat:
Buzea I. Marin, născut 9-07-1930, condamnat 60 de luni; Stancu Stana, n.4-03-1906, condam¬nată la 24 luni; Trăistaru Gh. Radu, n.20-04-1919, condamnat 60 luni.
Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0033]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti

miercuri, 29 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Rucsac-ul


RUCSAC.                                                                                                                                              

Pentru turele cu plecare şi revenire la cabană în 5-8 ore este suficient un rucsac de 20 de litri (unul mic, de genul celui folosit în oraş). Pentru turele mai lungi, optează pentru unul de 60-80 de litri. Ideea de cadru este una bună, pentru o postură excelentă pe munte. Unele rucsacuri moderne au mutat cadrul din duraluminiu în interior, o soluţie excelentă pentru a merge cu spatele drept.
Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Groapa Ruginoasa *muntii Apuseni



Groapa Ruginoasa
*Drumetie

Groapa Ruginoasă reprezintă un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.
Muchii ascuţite, adevărate lame, converg spre centrul ei la firul unui vâlcel, împărţind spaţiul în mai multe sectoare. Vâlcelul, de fapt obârşia Văii Seci, reprezintă de fapt un canion extrem de dificil de parcurs în aval din cauza săritorilor mari pe care le prezintă.
Interesant este faptul că eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând regresiv şi mărind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmărind hărţile vechi, se constată că eroziunea a avansat cu o viteză foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat decât printr-o ravenă foarte mică.
Sursa:http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=66&Itemid=79&lang=ro

marți, 28 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Hainele


HAINE

Fleece, cea mai bună bluză

Bine ar fi să îţi iei pantaloni lungi, deoarece în cei scurţi rişti să te zgârii sau să te urzici. Ca material, alege pantalonii de doc. La alegerea bluzei, trebuie să ştii că bumbacul nu e strălucit. Vei transpira şi ţesătura va rămâne udă destul de mult timp. Vei găsi la preţuri decente fleeceuri, bluze pe care le poţi îmbrăca direct pe piele. Acestea elimină rapid apa şi vei fi uscat mai tot timpul.
Cum vremea pe munte e instabilă, ia la tine şi un hanorac potrivit pentru vânt şi ploaie. Alege unul cu membrană poroasă Gore Tex. Această membrană lipită pe ţesătură are miliarde de mici găuri pe centimetru pătrat. Astfel, vaporii pot trece prin ea (utilă în eliminarea transpiraţiei), dar picăturile de apă sunt mult prea mari pentru a pătrunde.

Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Cabana Obarsia Lotrului-Saua Stefanul-Sfinxul Latoritei-Valea Latoritei-Iezerul Latoritei-Lacul Galbenul-Cabana TCH Petrimanul *muntii Parang


29. Cabana Obirsia Lotrului - saua Stefanul - Sfinxul Latoritei - valea Latoritei - iezerul Latoritei - lacul Galbenul - cabana T.C.H. Petrimanul

Marcaj: cabana Obirsia Lotrului - sub Tancul Stefanul (triunghi rosu); Tancul Stefanul – cabana TCH Petrimanul (nemarcat). De la coada lacului Galbenul la cabana TCH Petrimanul: drum auto (6 km).      

Timp: 8½ -9½ ore.                                                                                                                                

Traseu nerecomandabil iarna.


Acest traseu inedit, accesibil drumetilor cu o buna pregatire fizica, ne descopera tinutul plin de pitoresc al caldarii Latoritei. Este necesara o cordelina de 20 m. In ultima parte, dupa un parcurs linistit, strabatem un defileu de o mareata salbaticie, in care se afla lacurile de acumulare Galbenul si Petrimanul.
Prima parte a traseului, de la Obirsia Lotrului (1340 m alt.) la podul Lotrului (1400 m alt.), lunga de 4,1 km, este descrisa la traseul 26 ( l - l¼ ore). Urmatorul tronson, de la podul Lotrului pina la Tancul Stefanul (1750 m alt.), se poate urmari si la traseul 21. Aici descriem sensul de mers in urcus. Trecem apa Lotrului pe pod, mergind pe DN 67 C in directia Novaci. Imediat dupa ce intram in padure trecem piriiasul pe podet si parasim soseaua, mergind spre stinga. Poteca novacenilor scurteaza toate serpentinele si trece prin poiana Mirautului (1490-1510 m alt.). Iese din poiana in partea superioara, trece piriul Mirautul, coteste putin spre dreapta, atinge curba DN 67 C (1525 m alt.) si continua in padure pina la limita superioara a molidului. Aici trece pe sosea circa 100 m. paralel cu imprejmuirea casoriei Stefanul (1640 m alt.), apoi iese din nou din sosea Poteca ciobanilor (triunghi rosu) traverseaza adinca ripa prin care curge piriul Stefanul si continua urcusul pe pajiste. Poteca urmeaza directia sud-est pina cind atinge soseaua 67 C, la circa 1750 m alt., pe malul Ripei Tancului care coboara exact din Peretele Tancului (1860 m alt.). In acest punct parasim definitiv soseaua alpina si imprejurimile ei, odata cu traseul 21. Timp: 2½ -2¾ ore.
Urmeaza o portiune dificila a traseului, fara poteca. Urcam pe panta spre est, avind in stinga Ripa Tancului. In caldarusa de sub peretele Tancului trecem pe dreapta, ocolind stincile. Dupa un urcus obo-sitor iesim pe povirnis, deasupra abruptului. Panta se mai indulceste si dupa un grup de stinci se apla-tizeaza. Nu prea departe, spre dreapta, observam turbariile specifice zonei Carbunele. Traversam aceste smircuri, cautind sa pasim peste marginile inalte si iesim pe culmea Stefanului, la 1915 m alt.; ne aflam pe un mic virf, deasupra seii Stefanul (1860 m alt.), sa care se adinceste in stinga. Pentru prima data, pe traseu se deschide larg vederea ulucului glaciar Latorita, neted si fara jnepeni. Se vede drumul montan saua Stefanul - Puru, mai ingust decit DN 67 C, din care se desprinde mai sus, spre sud. Se vad virfurile Stefanul, Bora, Coasta Benghii (pe stinga ulucului) si muchia Iezerul Latoritei (pe dreapta lui). De aici putem urmari o parte din coborirea care urmeaza pe coastele nordice ale muntelui Iezerul Latoritei. Pina la cota 1915: 3 -3½ ore.
Pe versantul estic al culmii Stefanul, poteca lipseste pina la 1850 m alt. Latorita isi aduna apele aici, in fundul caldarii. Izvorul din dreapta (sud-vest) are o dubla ravena pe interfluviul careia apare poteca noastra. Trecem perpendicular pe soseaua Stefanul - Puru si coborim, indreptindu-ne usor spre dreapta, pina la marginea primei ravene. Aici intram pe poteca ingusta, traversam ravena cu izvor (Izvorul La-toritei - 1820 m alt.), apoi si cealalta ravena. Incepem o lunga traversare pe coasta, in usoara coborire. Daca urcam ajungem pe muchia nord-vestica a virfului iezerul Latoritei si putem admira silueta uriasa a unui ,,sfinx' (1860 m alt), care strajuieste intregu uluc giacior. Revenind la poteca traseului trecem pe linga o serie de izvoare (stinga) si sosim sub Sfinxul Latoritei. Zona stincoasa. Trecem printr-o strunga spre dreapta; observam o mica grota in perete (tot pe dreapta) si razbatem intr-o caldare suspendata intre pereti si abrupturile care cad spre firul Latoritei. Pe fundul acestei caldari salbatice se afla doua lacuri partial colmatate: lacutul Sfinxului (1905 m alt.) si un alt lac mai mic. Mai jos, linga marginea abruptului, mai sint inca trei ochiuri de apa. Poteca ingusta se strecoara pe linga peretii din dreapta, trece peste o groapa cu lespezi si ajunge in stinga, pe marginea povirnisului. Coasta este plina de jnepeni uscati. Poteca mare trece firul izvorului Lacutului si se indreapta catre caldarea Muntinul (sud). Un hatas se abate la stinga (nord), pe coasta in jos, si iese la baza ulucului mare. Pe un promontoriu, la stinga noastra, se afla bordeiul unei stine (1710 m alt.). Poteca ajunge linga bordei si coboara spre dreapta, traverseaza izvorul Lacutului (1680 m alt.), instalindu-se pe coasta la nivel constant. Mai jos de poteca observam alta stina, apoi (dupa aproape 800 m) coborim 45° la stinga, spre firul Latoritei, spre constructiile mari ale stinei Lattorita (1650 m alt.). Aici se afla si cantonul silvic Coasta Benghii. Timp: 3¾ -4½ ore.
In continuare coborim pe linga piriul stinei pina aproape de Latorita. Poteca se mentine linga apa. De la stina, desi avem ca reper apa Latoritei, cautam loc de trecere fie pe linga terenurile mlastinoase, fie pe linga codrul care pune treptat stapinire pe vale. Dupa aproape 2 km ne aflam in locul unde va trebui sa parasim firul vaii (1555 m alt.), aceasta infundindu-se in cheile salbatice care duc la Cascada Dracului. Urcam pe dreapta, fara poteca, prin padurea rara, pe directia sud, pina cind atingem o sa (1585 m alt.). In aceasta sa se afla un lac mic. Spre sud se arcuieste caldarea cu iezerul Latoritei. Coborim pe potecuta ce se strecoara si descinde pe intinsul pajistii.
Parcurgem un teren mocirlos. Inainte de lac, pe stinga, se ridica un tanc inalt. Ajungem pe malul estic al oglinzii de apa si ne oprim aproape de iesirea piriului (1530 m alt.) intr-o poienita. Timp: 4 -5½ ore.
Poteca de coborire se afla pe malul sting al piriului; urmarim poteca pina jos, intr-o caldarusa cu iarba inalta, unde, dupa o curba spre stinga, ne lasam prin lastaris, pe poteca firava, pina cind atingem firul vaii Muntinului (1445 m alt.). Patrundem intr-un tinut al cheilor prapastioase, un labirint greu de trecut in timpul apelor mari si iarna. Poteca abia vizibila, uneori barata de arbusti, se strecoara pe malul sting al Muntinului, care se arunca peste stinci. Dupa circa 150 m de la iesirea de pe valea Muntinului, inainte de o cascada, trecem peste lespezi pe malul drept. Poteca se catara pe o brina ingusta si serpuieste avind pe stinga abruptul si jgheabul apelor in fierbere. Dupa circa 180 m se deschide in stinga gura vaii Latorita, o prapastie intunecoasa. Ea despica muntele si, printre imensele blocuri de piatra care infunda valea, apa ei se arunca cu zgomot de tunet. In aceasta clisura salbatica se vede Cascada Dracului. Poteca noastra trece in continuare pe brina ingusta si coboara pe stinci, ajungind intr-un loc dificil. Fie coborim linga apa, pe gigantice btocuri inconjurate de suvoaie, fie ne cataram pina la locul unde poteca isi reia directia pe versant; cind sint apele mici si nu acopera toata clisura putem face un funicular cu o cordelina, pe care sa transportam bagajele, trecerea noastra fara bagaje nefiind riscanta. Dupa ce depasim ,,spalatura' care rade poteca de pe coasta, printr-o simpla catarare de 3-4 m putem sa revenim pe poteca, tot pe malul drept. Abia acum vedem mai bine sectorul cascadelor pe linga care am trecut. Poteca devine tot mai buna si pe masura ce cheile Muntinului, prin care curge apa Latoritei, se mai largesc, se departeaza de firul apei si patrunde in padure. Dupa o scurta coborire prindem capatul unui drum de tractor pe care traversam Latorita pe malul sting (1320 m alt.). Inaintam pe prundis circa 150 m, apoi traversam din nou pe malul drept, urcind coasta impadurita pina cind iesim intr-un luminis, linga baracile fostului santier T.C.H. Printre trunchiurile molizilor se vede in jos oglinda lacului Galbenul, lac de baraj, o frumoasa aparitie pe cursul acestei vai. Drumul face un ocol mare, urcind pe piriul Urdele, revine apoi si trece peste piriul Balescu, stabilindu-se pe conturul lacului Galbenul. Aceasta ocolire lunga de circa 500 m se poate evita traversind piriul Urdele mai jos de con-fluenta cu Balescu, pe o punte inalta. Parcurgem drumul de contur si dupa 1 km trecem podul peste apa Galbenului si ajungem in dreptul barajului in arc (1305 m alt.). Timp: 5¾ -7 ore.
Din acest punct, traseul 29 continua inca 4,5 km, pina aproape de barajul Petrimanul. Coborim pe drumul auto. Valea Latoritei isi recapata aspectul natural. Apa putina curge pe patul larg si stincos, dar treptat se imbogateste cu apa afluentilor. Dupa 1,7 km, in alt sector de chei, trecem pe linga o mica baraca a muncitorilor forestieri. Curind aiungem la coada lacului Petrimanul. Drumul auto lasa in dreapta o alta ramificatie (drumul spre Curmatura Oltetului si Polovragi). Urmarim soseaua de contur de pe malul sudic, trecem prin dreptul vaii Curmatura (sud, traseele 4, 5) si ajungem in microstatiunea Petrimanul. Sus, in dreapta, zarim cladire impozanta, cu aspect de hotel montan, a cabanei T.C.H. Petrimanul. Un drum auto ce incepe ceva mai la vale urca inapoi pina la aceasta cabana, la 1190 m alt.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/Muntii-Paring-Trasee-turistice35642.php

duminică, 26 mai 2013

Ghid de drumetie la munte *Incaltamintea


ÎNCĂLŢĂMINTE


Nu pleca cu bocanci noi pe traseu

Dacă pleci pe trasee simple şi scurte (maximum 4-5 ore), poţi apela la adidaşi şi sandale de munte. Alege piesele de încălţăminte cu profile antiderapante. Pentru traseele lungi, la înălţimi mari, ai nevoie de bocanci. Nu pleca însă cu o pereche noi. Te poţi trezi că te bat pe traseu. Cumpără-i din timp, testează-i prin oraş şi schimbă-i dacă ai probleme. Se poate întâmpla şi la mărci de renume. Vara, e bine să ai la tine şi apărătoare pentru pietre.
O atenţe deosebită trebuie acordată ciorapilor. Lâna e un material mai bun decât bumbacul, dar în magazinele de profil găseşti ciorapi din materiale chiar mai bune. Ai grijă ca, în timpul drumeţiei, să schimbi şosetele după 4-5 ore de mers.

Sursa:http://www.travelmix.ro/ghid-de-drumetie-la-munte-sfaturi-utile/

Fraudele uriaşe de la Loteria Română, pe masa DNA


Preluat:http://www.romanialeaks.org/2013/01/fraudele-uriase-de-la-loteria-romana-pe.html

marți, 1 ianuarie 2013
Fraudele uriaşe de la Loteria Română, pe masa DNA

Zeci de milioane de euro reprezintă fraudele pe care auditorii Curţii de Conturi a României le-au constatat la Compania Naţională Loteria Română SA (CNLR), comise în timpul mandatului de preşedinte-director general al pedelistului clujean Gheorghe Benea, personaj aflat în trena premierului de tristă amintire Emil Boc. Conform unor specialişti din Ministerul Finanţelor, acţionarul la CNLR în numele Statului Român, niciodată pagubele produse acestei companii nu au fost atât de mari şi, mai ales, nu a fost atât de evidentă decizia managerilor CNLR de a frauda şi de a falimenta Loteria precum în mandatul lui Benea şi a găştii sale portocalii!
Drept urmare, pe 20 decembrie 2012 Plenul Curţii de Conturi a României a decis sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fapte deosebit de grave săvârşite de fosta conducere a Loteriei Române. În exclusivitate, cotidianul.ro vă prezintă fraudele uriaşe aduse bugetului de stat prin metode incredibile de furt a banului public, aplicate în una dintre cele mai profitabile companii rămase încă în proprietatea statului român şi într-un interval de timp scurt.
Dosar exploziv
Încă din preambulul documentului prin care este sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie sunt arătate modalităţile prin care Gheorghe Benea şi locotenenţii săi au sabotat una dintre cele mai profitabile companii de stat:
“Pe fondul exercitării unei activităţi manageriale defavorabile intereselor companiei, la nivelul CNLR au fost constatate practici sistematice (s.n.) prin care, datorită efectuării de înregistrări contabile neconforme cu legislaţia aplicabilă, au fost denaturate datele reflectate în situaţiile financiare şi prin care au fost eludate prevederile legale din domeniul achiziţiilor publice cu consecinţe deosebit de grave (s.n.) asupra rezultatelor economico-financiare.
Activitatea de achiziţii publice desfăşurată la nivelul CNLR contravine tuturor principiilor bunei gestiuni financiare (s.n.), încălcarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate reprezentând o stare de fapt.
Practic, achiziţia publică de produse, lucrări şi servicii a înregistrat abateri majore de la legislaţie (s.n.), începând cu planificarea şi continuând cu toate celelalte etape, respectiv determinarea valorii estimate a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce urmau a fi achiziţionate, alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, publicarea anunţului de intenţie, numirea comisiei de evaluare a ofertelor, întocmirea documentaţiei de atribuire, publicarea anunţului de participare, evaluarea ofertelor, stabilirea rezultatului aplicării procedurii de achiziţe publică şi întocmirea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, încheierea contractului de achiziţie publică, cu includerea clauzelor obligatorii, aşa cum au fost prevăzute în documentaţia de atribuire, precum şi în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară a ofertei declarate câştigătoare şi cu prevederile caietului de sarcini.
În acest sens, se pot reţine următoarele deviaţii de la prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice:
- nejustificarea din punct de vedere economic a achiziţiilor;
- identificarea nevoilor după aprobarea bugetului;
- evaluarea superficială a valorii contractului;
- supraevaluarea în ideea favorizării unui anumit contractant;
- utilizarea unui model de calcul care să conducă la o valoare care să nu presupună aplicarea unei proceduri competitive;
- utilizarea abuzivă de proceduri necompetitive prin invocarea existenţei excepţiilor legale;
- alocarea nerealistă a bugetului, acesta fiind fundamentat doar pe istoricul de cheltuieli şi nu pe acoperirea necesităţilor;
- alocarea de timp insuficient pentru derularea corespunzătoare a fiecărei proceduri;
- stabilirea de specificaţii cu caracter general, fără a stabili cerinţe minime;
- erori sau omisiuni pe parcursul evaluării în scopul de a favoriza anumiţi ofertanţi;
- la momentul semnării contractului apar modificări faţă de documentaţia de atribuire şi faţă de ofertă, motivat că au fost omise sau că nevoia nu a fost bine cuantificată;
- schimbări în condiţiile contractuale pentru a permite prelungirea duratei contractului şi preţuri mai mari pentru contactant.”
Aşadar, niciuna dintre posibilele metode de fraudare nu i-a scăpat lui Gheorghe Benea, al cărui unic scop era, după cum arată documentele, falimentarea Loteriei Române şi transferul bugetului acesteia în buzunarele firmelor agreate!
Venit, adjudecat, furat!
În cadrul contractului de furnizare produse nr. 306/5 octombrie 2011, în valoare de 16.814.195,97 lei (fără TVA), încheiat între CNLR şi SC SVF Management Prod Serv SRL, lider în asocierea cu SC Industrial Computer Group SRL, nu a existat un studiu de fezabilitate care să fundamenteze necesitatea şi oportunitatea implementării sistemelor Data Center şi Disaster Recovery. Cu toate acestea, achiziţia acestora a fost prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 prin planul de investiţii, anexă a bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin HG 210/2011, la o valoare estimată de 17.200.000 lei (fără TVA). În plus, sistemele necesare realizării şi funcţionării sistemelor IT (climatizare industrială de precizie, infrastructură electrică, sistem de securitate, mentenanţă şi garanţie), cuprinse în fundamentarea achiziţiei, nu au fost prevăzute în caietul de sarcini, ceea ce a avut drept consecinţă nefuncţionarea sistemelor Data Center şi Disaster Recovery.
Mai mult, conducerea CNLR a indus în eroare ofertanţii cu privire la data limită de depunere a ofertelor cu scopul de a restricţiona participarea la licitaţie şi a favoriza SC SVF Management Prod Serv SRL, singura societate care a depus oferta înainte de data limită reală a ofertelor!
Procedura de evaluare a ofertei s-a desfăşurat cu maximă rapiditate, astfel încât în aceeaşi zi în care a fost depusă oferta de către SVF Management Prod Serv SRL în asociere cu Industrial Computer Group SRL, aceasta a fost deschisă, evaluată din punct de vedere tehnic, verificată din punct de vedere al conformităţii cu caietul de sarcini, a şi fost stabilită câştigătoare iar rezultatul aplicării procedurii de atribuire a contractului a fost comunicat ofertantului! Aceasta în condiţiile în care documentele prezentate la licitaţie nu au fost conforme cu documentaţia de atribuire.
Mai mult, fără a respecta termenul legal de 11 zile prevăzut de OUG 34/2006, la numai o zi de la data stabilirii ofertei câştigătoare, CNLR a şi încheiat contractul!
Toate aceste potlogării Benea le-a comis în condiţiile în care contractul era lovit de nulitate, constatat ca atare de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care au dispus anularea procedurii! Astfel încât devine foarte clar faptul că Gheorghe Benea a derulat acest contract cu o rapiditate extremă, aşa cum am arătat, cu intenţia limpede de a direcţiona aşa-zisa licitaţie către SVF Management Prod Serv SRL.
Auditorii Curţii de Conturi au solicitat şi o verificare suplimentară de la Garda Financiară, care a descoperit că în urma operaţiunilor ilegale înregistrate în circuitul tranzacţiilor efectuate prin intermediul societăţilor implicate, CNLR a plătit pentru echipamentele achiziţionate cu 428 la sută mai mult faţă de valoarea reală a produselor, compania fiind astfel prejudiciată cu 15.977.568 lei!
Criminalitate financiară organizată - evaziune fiscală şi spălare de bani
În dosarul înaintat DNA, Curtea de Conturi face următoarrele menţiuni: ”În circuitul tranzacţiilor comerciale a fost implicată SC Professional Clima Instal SRL care a facturat SC SVF Management Prod Serv SRL produse şi servicii care nu reflectă operaţiuni reale, societatea nedesfăşurând nici o activitate comercială şi neavând personal angajat. La cererea SC Professional Clima Instal SRL, la data de 16.03.2012, după retrageri succesive de sume substanţiale în numerar, contul bancar al societăţii a fost închis, iar la data de 20.09.2012 societatea era în stare de faliment. Retragerile de numerar au fost efectuate de către Andreescu Nicolas Brian, în calitate de împuternicit, fiind în acelaşi timp şi împuternicit administrator al SC Expert Services Company SRL, societatea căreia SC Professional Clima Instal SRL i-a facturat servicii fictive în valoare de 13.369.113 lei. Andreescu Nicolas Brian a fost împuternicit ca administrator al SC Expert Services Company SRL pe o perioadă de numai trei luni, respectiv perioada în care s-au desfăşurat tranzacţiile aferente contractului încheiat de CNLR cu SC SVF Management Prod Serv SRL. Precizăm că Andreescu Nicolae Brian a fost implicat şi în tranzacţiile comerciale efectuate pentru derularea contractului încheiat de CNLR cu SC Grupul Industrial GIR SA, iar la momentul controlului era angajat al Companiei de Pază Shelter Security SRL. Având în vedere cele prezentate, rezultă indicii temeinice că acest contract a fost atribuit în mod preferenţial SC SVF Management Prod Serv SRL în asociere cu SC Industrial Computer Group SRL.” Descrierea de mai sus a fenomenului economic făcută de experţii Curţii de Conturi arată, aproape fără dubii, existenţa unui grup organizat de criminalitate economico-financiară.
Vodafone România SA, atrasă într-un grup organizat de criminalitate economică?
Un alt contract extrem de dubios dar mai ales păgubos pentru bugetul Loteriei Române este cel de prestări servicii, cu numărul 115/13 aprilie 2011, în valoare de 57.382.000 lei fără TVA, încheiat între CNLR şi SC Grupul Industrial GIR SA, lider în asociere cu Vodafone România SA.
În acest caz, fără a fundamenta costurile aferente implementării sistemului de comunicaţii la nivelul agenţiilor mandatare, precum şi ale serviciilor neprevăzute în studiul de fezabilitate, CNLR a majorat în mod nejustificat valoarea estimată a investiţiei cu 50 la sută, respectiv cu suma de 4.048.691 euro, de la valoarea estimată în studiul de fezabilitate de 8.160.245 euro la valoarea de 12.208.936 euro, estimată în nota de fundamentare. De asemenea, CNLR nu a justificat necesitatea suplimentării atât a serviciilor solicitate, cât şi a numărului de locaţii – în creştere cu 89,4 la sută, de la 1.118 locaţii la 2.160 locaţii – în care se vor furniza serviciile.
Mai mult, pentru determinarea valorii estimate în lei a investiţiei, CNLR a utilizat în mod deliberat un curs valutar supraevaluat de 4,7 lei pentru un euro (în aprilie 2011!!!), în condiţiile în care în documentaţia de atribuire s-a solicitat ca valoarea ofertată exprimată în lei să fie determinată în echivalent euro la cursul mediu al pieţei valutare, calculat de BNR pentru luna decembrie 2010, respectiv 4,2925 lei. În acest mod, fraudatorii CNLR au majorat artificial cu suma de 4.975.142 lei valoarea estimată a investiţiei, cu scopul clar de a supraevalua valoarea contractului care urma să fie atribuit.
În plus, în condiţiile în care în documentaţia de atribuire numărul de locaţii în care urma să se furnizeze serviciile de comunicaţii a fost diminuat cu 47,1 la sută faţă de cel prevăzut în nota de fundamentare, valoarea estimată a investiţiei în sumă de 57.382.000 lei aferentă serviciilor solicitate nu a fost diminuată corespunzător.
Tot cu intenţia de a fura din bugetul statului, în documentaţia de atribuire nu au fost solicitate preţurile echipamentelor de comunicaţii, cu intenţia de a nu putea fi ofertate şi evaluate din punct de vedere financiar în cadrul procedurii de licitaţie.
Având în vedere că sistemul de comunicaţii cuprindea echipamente proprii, respectiv componente hardware, acestea nu trebuiau incluse în preţul serviciilor, deoarece reprezintă mijloace fixe cu o valoare determinată.
Mai mult, cu toate că în oferta financiară nu a fost propusă o valoare totală a serviciilor care constituiau obiectul contractului, CNLR a acceptat-o în această formă.
Astfel, Gheorghe Benea şi grupul său infracţional au declarat câştigătoare oferta depusă de către asocierea GIR-Vodafone la valoarea estimată la fundamentarea achiziţiei, respectiv la valoarea de 57.382.000 lei, în condiţiile în care oferta evaluată de către comisia de evaluare, pe baza preţurilor propuse de către ofertant, a fost în sumă de 49.851.529 lei. Procedând astfel, grupul penal de la CNLR a majorat în mod nelegal valoarea ofertei asocierii GIR-Vodafone, conducând la creşterea valorii contractului cu suma de 7.530.471 lei.
Prin încheierea contractului au fost stabilite în mod arbitrar preţuri unitare aferente echipamentelor, cu toate că oferta asocierii GIR-Vodafone nu conţinea preţuri ale echipamentelor, iar potrivit documentaţiei de atribuire contravaloarea echipamentelor era inclusă în costul serviciilor.
De asemenea, în contract au fost incluse şi servicii de instalare, deşi acestea nu au fost solicitate prin documentaţia de atribuire.
CNLR a majorat artificial valoarea componentelor contractului în scopul creşterii valorii ofertei de la suma de 49.851.529 lei la suma de 57.382.000 lei reprezentând preţul contractului.
Şi ca fărădelegea să fie şi mai evidentă, experţii Curţii de Conturi a României au constatat că procedura de achiziţie a sistemului de comunicaţii a fost organizată în condiţiile în care nu era asigurată infrastructura necesară funcţionării la întreaga capacitate a sistemului de comunicaţii!
Datorită clauzelor contractuale, defavorabile CNLR, prevăzute în contractul încheiat cu SC Grupul Industrial GIR SA, Loteria Română nu a putut suspenda serviciile de comunicaţii nefolosite, ceea ce a dus la costuri nejustificate, adică pierderi pentru bugetul de stat în sumă de 6.919.184 lei.
De asemenea, din documentele puse la dispoziţie de Garda Financiară, în urma solicitării conducerii Curţii de Conturi, rezultă că CNLR a achiziţionat echipamente şi servicii la o valoare mai mare cu 244,71 la sută, respectiv cu suma de 11.446.269 lei, faţă de valoarea la care au fost achiziţionate de SC Grupul Industraiul GIR de la firmele SC Omnilogic SRL, SC Urgent Curier SRL, SC Vodafone România SA şi SC Romtelecom SA.
De asemenea, experţii Curţii de Conturi a României menţionează prezenţa şi în această afacere a lui Andreescu, „casierul” şi omul de încredere al lui Alin Ionescu, patronul Shelter Security: “În circuitul tranzacţiilor comerciale a fost implicată SC CAF Prodserv SRL, existând indicii cu privire la faptul că serviciile furnizate de către această societate nu sunt reale. În anul 2011 societatea în cauză era în imposibilitatea de a presta serviciile conform clauzelor contractuale, întrucât nu a avut nici un salariat. Precizăm faptul că, contractul încheiat de SC Grupul Industrial GIR SA cu SC CAF Prodserv SRL a fost semnat de către Andreescu Nicolas Brian ca administrator al SC CAF Prodserv SRL. Precizăm că Andreescu Nicolas Brian a fost implicat şi în tranzacţiile comerciale efectuate pentru derularea contractului încheiat de CNLR cu SC SVF Management Prod Serv SRL iar la momentul controlului era angajat al Companiei de Pază Shelter Security SRL.”
Suveica Euroco
Un alt contract penal este acordul-cadru cu numărul 197/27 mai 2010, în valoare de 4.591.529 lei fără TVA, încheiat între CNLR şi SC Euroco Partner Industry SRL, lider în asocierea cu SC Top Edge Engineering SRL.
Astfel, propunerea financiară depusă de SC Euroco Partner Industry SRL a fost acceptată de către comisia de evaluare a CNLR, în condiţiile în care aceasta conţinea şi costuri neprevăzute în documentaţia de atribuire. Prin acceptarea de costuri neprevăzute în documentaţia de atribuire, CNLR a creat premisele neîncadrării în fondurile alocate pentru realizarea contractului pe o perioadă de patru ani.
Datorită modului fraudulos în care au fost încheiate acordul-cadru şi contractele subsecvente, CNLR a efectuat plăţi nelegale către SC Euroco Partner Industry SRL în sumă totală de 1.425.006 plus TVA, reprezentând contravaloarea serviciilor care nu au fost solicitate prin documentaţia de atribuire şi nu au fost incluse în preţul contractelor.
Din documentele puse la dispoziţie de Garda Financiară a rezultat că CNLR a fost prejudiciată cu suma de 3.952.318 lei cu TVA, având în vedere că atribuirea contractului s-a realizat de către CNLR prin nerespectarea prevederilor legale precum şi faptul că SC Euroco Partner Industry SRL a fost un intermediar între CNLR şi cele două societăţi, SC Top Edge Engineering SRL şi SC Xerox (România) Echipamente şi Servicii SA. Obiectul contractului încheiat de CNLR cu SC Euroco Partner Industry SRL a fost realizat, în fapt, la o valoare de 1.570.220 lei cu TVA.
Fraudă pe ritmuri de R&B
Probabil că lui Benea i-au plăcut ritmurile de R&B cântate de nevasta lui Alin Ionescu, patronul SC Compania de Pază Shelter Security SRL, astfel că i-a dat 12.600.000 lei fără TVA prin contractul de prestări servicii nr. 39/7 februarie 2011.
I-a dat ditamai suma de bani “moca”, deoarece CNLR nu a prevăzut în documentaţia de atribuire cerinţe minime de calificare prin care ofertanţii să demonstreze că au capacitatea tehnică şi profesională pentru a presta serviciile de pază.
De altfel, aşa cum au constatat experţii Curţii de Conturi a României, Shelter Security nici nu avea posibilitatea să dovedească capacitatea tehnică de a acoperi serviciile de pază la nivel naţional, ulterior încheierii contractului compania Shelter Security subcontractând aceste servicii în proporţie de 95 la sută. Aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în Gorj, locul de baştină al lui Alin Ionescu, firma a doi foşti ofiţeri SRI făcând paza la agenţiile Loteriei Române din Târgu Jiu datorită subcontractării de la Shelter.
De asemenea, în caietul de sarcini nu au fost cuprinse cerinţe tehnice referitoare la operaţiunile şi/sau activităţile de pază, supraveghere obiective, bunuri şi valori, necesare a fi efectuate de către prestator.
În plus, cu toate că numărul de posturi solicitat prin caietul de sarcini a fost diminuat, valoarea estimată a contractului nu a fost micşorată, rămânând nemodificată, la 12.600.000 fără TVA, pentru o perioadă de patru ani.
În condiţiile în care oferta declarată câştigătoare nu a avut o valoare totală şi nici comisia de evaluare nu a cuantificat oferta prezentată, încheierea contractului s-a realizat fără respectarea prevederilor legale, la valoarea estimată la fundamentarea necesităţii achiziţiei serviciilor.
Având în vedere faptul că durata contractului este de 48 de luni şi că într-o perioadă de 15,5 luni (32,3 la sută) din durata contractului CNLR a achitat către SC Compania de Pază Shelter Security SRL 36,5 la sută din valoarea contractului, este posibil să se ajungă la costuri suplimentare, evident, în defavoarea CNLR.
De la Benea, fără număr, fără număr, tot pentru Shelter
Afaceristul Alin Ionescu mai primeşte de la Benea-Loterie suma de 8.980.000 fără TVA, prin contractul de prestări servicii nr. 248/4 august 2011.
La fel ca şi în cazul contractului din februarie, în documentaţia de atribuire nu au fost prevăzute cerinţe minime de calificare prin care ofertanţii să demonstreze că au capacitate tehnică şi profesională pentru a presta serviciile de monitorizare, intervenţie şi mentenanţă la nivel naţional, pentru 1.033 de locaţii.
Compania de Pază Shelter Security SRL nu avea capacitatea tehnică să asigure serviciile de monitorizare, intervenţie şi mentenanţă la nivel naţional, astfel că a subcontractat cea mai mare parte a acestora.
De asemenea, în caietul de sarcini nu au fost detaliate cerinţele tehnice pe activităţi şi/sau operaţiuni, nu au fost identificate locaţiile unde se vor presta serviciile şi personalul care va presta serviciile în fiecare locaţie.
Penalii pedelişti din conducerea CNLR au acceptat oferta prezentată de firma lui Alin Ionescu, în condiţiile în care aceasta era neconformă, propunerea tehnică nerespectând cerinţele chiar şi sumar definite în caietul de sarcini.
Încheierea contractului s-a făcut prin nerespectarea prevederilor legale referitoare la obligaţia constituirii şi/sau reţinerii garanţiei de bună execuţie, CNLR neasigurându-se că prestatorul va realiza serviciile în conformitate cu prevederile contractuale.
Benea dă... Urgent!
Alte două contracte încheiate de Benea pentru secătuirea bugetului CNLR, nr. 31/31 ianuarie 2011 şi 395/20 octombrie 2010, în valoare totală de 1.159.487 lei fără TVA, au fost încheiate cu firma Urgent Curier SRL, pentru transportul revistei Loto-Prono în ţară şi pentru servicii de curierat. Modul fraudulos de încheiere a contractelor a dus la majorarea nejustificată cu aproape 277.000 lei a preţului contractelor.
Gagu de la Concas Buzău, preferat de Benea
Şi firma Concas Buzău, al cărei patron este Ionel Gagu, cea care a construit multe săli de sport în timpul guvernării Năstase, a primit de la pedelistul Benea bani frumoşi pentru diverse lucrări.
Astfel, CNLR a încheiat contractul nr. 438 din 24 noiembrie 2009 cu Concas SA Buzău, în valoare de 7.943.159 lei fără TVA. Un contract cu dedicaţie pentru că, aşa cum au constatat auditorii Curţii de Conturi, au fost încălcate prevederile legislaţiei în vigoare privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Pentru a limita participarea la procedura de atribuire, în documentaţia de atribuire au fost impuse condiţii abuzive prin care ofertanţii erau descalificaţi.
Tot cu firma Concas CNLR a încheiat şi contractul nr. 411/3 noiembrie 2010, în valoare de 2.094.427 lei fără TVA. Contract încheiat fără licitaţie, pentru că, aşa cum spun specialiştii Curţii de Conturi, Benea a vrut o încredinţare directă a lucrărilor către Concas SA Buzău, firmă care a fost favorizată la licitaţia organizată pentru adjudecarea contractului iniţial prin descalificarea tuturor contracandidaţilor în condiţiile în care oferta declarată câştigătoare prezenta neconformităţi faţă de documentaţia de atribuire.
Vor îndrăzni procurorii DNA să finalizeze acest dosar?
Acum, procurorii DNA mai au încă un dosar fierbinte trimis de Curtea de Conturi a României, în afară de multe altele care nu sunt încă rezolvate şi nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Baza de la care procurorii urmează să înceapă cercetările este foarte bună, experţii Curţii de Conturi făcând o documentare amănunţită a cazului, anchetatorilor aproape nemairămânându-le decât să-i întrebe pe cei acuzaţi de aceste fraude uriaşe – cât aţi luat şpagă?
Despre firmele implicate
SVF MANAGEMENT PROD SERV SRL – este situată pe str. Pătrarului nr.2, sectorul 6. Îi are ca directori pe Valentin S. Nica, director general, pe Cătălina Bederu, director financiar, şi pe Răzvan Ţuncu, director IT. În 2010 a mai primit comenzi, prin subcontractare, de la ANOFM, pe vremea când aceasta era condusă de Silviu Bian, acum aflat în puşcărie pentru luare de mită.
INDUSTRIAL COMPUTER GROUP SRL – este situată pe Calea Plevnei nr. 178, sectorul 6. Gabriel Badea este director general şi IT, Roxana Cristofic este director economic, iar Dan Carabulea este director de vânzări.
SC PROFESSIONAL CLIMA INSTAL SRL – are sediul în Pantelimon, Ilfov, şi îi are ca acţionari pe Posa Vasile (17,5 la sută), Stoian Radu (15 la sută), Drumea Dragoş Mihail (17,5 sută), Marin Florica (25 la sută), care este şi administratorul firmei şi Ghiţă Răzvan (25 la sută).
SC EXPERT SERVICES COMPANY SRL – radiată.
SC GRUPUL INDUSTRIAL GIR SA – a fost înfiinţată în 1992, şi este este deţinută de Vlad Constantinescu – 11 la sută, Cristian Calinescu - 30,57 la sută, Paul Alexandru Cîrstea – 14 la sută, Marianna Simona Sîrbu - 3,43 la sută, Ovidiu Prisecari - 20,5 la sută şi Georgeta Constantinescu - 20,5 la sută.
SC CAF PRODSERV SRL – are sediul la domiciul unicului acţionar, Puiu Cioagă, respectiv str. Radu Boiangiu nr. 10, sector 1. Principalul obiect de activitate îl constituie construcţiile. Pe 19 aprilie 2011, patronul Puiu Cioagă se autorevocă din funcţia de administrator al firmei şi îl numeşte în locul său pe Andreescu Nicolas-Brian.
SC EUROCO PARTNER INDUSTRY SRL – are sediul în sectorul 3, pe Şos. Mihai Bravu nr. 309 şi îi are acţionari pe Ropan Petre Dragoş (26 la sută), Alexandru Daniela Lucia (25 la sută) şi Voinea Liviu (49 la sută).
SC TOP EDGE ENGINEERING SRL – are sediul în Craiova şi îi are în board pe Dogaru Dorian, Goagă Elena, Răzvan Chiţu, Sare Cosmin şi Iacobescu Florin.

Sursa:http://www.romanialeaks.org/2013/01/fraudele-uriase-de-la-loteria-romana-pe.html

sâmbătă, 25 mai 2013

Harta trasee in muntii Bucegi




Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/Harti_Bucegi/ 

Harta acces in muntii Bucegi




Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/Harti_Bucegi/

Harta cabanelor din muntii Bucegi




Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/img/HB.jpg

Sfaturi pentru drumetii *Codul eticii turismului montan


Codul eticii turismului montan

 Sa nu pleci niciodata intr-o excursie pentru care nu esti pregatit; alegeti intotdeauna ca tinta un itinerar realizabil, dar in clipa in care iti dai seama ca nu poti duce la bun sfarsit, renunta la el; sa ai intotdeauna o rezerva de timp si sa nu te intreci cu minutarul; sa nu fi mancator de piscuri, dar nici sa nu te feresti de excursii care pretind greutati.
Sa pregatesti fiecare excursie amanuntit, cu gandul si fapta, indiferent daca urci singur, cu prietenii sau calauzit. Echipamentul sufletesc trebuie sa fie tot atat de bine pregatit ca si echipamentul tau material. Cu oamenii pe care ii vei intalni pe munte sa stii sa te porti, insufletindu-le incredere si cautand sa-i intelegi. Sa nu ajungi unul dintre aceia care nu vad nimic in afara stancii; sa nu distrugi stanca infigand in ea fiare inutile, nu uita ca esti alpinist, nu constructor de drumuri; sa ai in vedere mereu ca in munti exista pericole pe care insa cu prevedere si intelepciune le poti evita.
Nu uita, cand esti pe munte, de educatia si buna crestere pe care le-ai primit de la mama si in scoala. Necuviinta, asprimea si grosolania nu inseamna nici pe de parte acelasi lucru cu bucuria si puterea; sa nu uiti ca excursia ta incepe din gara si ca, daca ai de gand sa asaltezi piscuri, nu ai dreptul de-a asalta scarile vagonului, demonstrand prin aceasta ca eati un tip teribil. Sa nu folosesti coarda si pitoanele drept firma a breslei tale. Pune-le in rucsac. Sa umbli cu schiurile si betele astfel incat sa nu ameninti nici ochii nici hainele vecinului tau. Daca te intalnesti in drum cu vreun calator singuratic, saluta-l sau raspunde-i la salut… Sa nu crezi ca pentru a fi turist e nevoie sa vorbesti pocit, in jargon, sau in breasla. Renunta la toate obiceiurile de mahala; cu totul altfel a inteles poetul cand a spus Auf der Berger ist die Freiheit (…in munti e libertatea).
Sa nu pangaresti locurile prin care treci si sa nu murdareati frumusetile naturii cu cioburi de sticla, coji de oua, hartii si cutii de conserve. Nu uita ca cel care vine dupa tine vrea sa bea din izvorul limpede pe care tocmai acum il tulburi. Sa nu sucesti niciodata indicatorul, nici macar in gluma, in directia opusa. Derutarea poate avea consecinte grave. Sa canti numai daca te pricepi si numai in timpul potrivit, deoarece, de cele mai multe ori, iodlerele nu se potrivesc gatlejului tau si, cu atat mai mult, urechilor celor din jur. In general, sa nu tipi pe munte, deoarece aceasta nu place nici oamenilor, nici animalelor si nici bine nu-ti face. Nu arunca cu pietre in vale, nici din greseala si nici in gluma.
Sa pretuiesti prietenia turistica in cel mai inalt grad. Daca esti calauza sau conducator, sa nu-ti manifesti superioritatea asupra celor mai slabi decat tine. Posibilitatile celui mai slab sa fie unitatea de masura a excursiei. Nu uita ca a parasi un om pe munte poate fi o crima. Daca esti intre cei calauziti, incearca sa te comporti cat mai bine si cauta sa inveti ori de cate ori ai ocazia. Nu uita ca nu cade nimeni alpinist din cer, dar ca un alpinist perfect poate cadea de pe munte. Fiecare strain care imparte cu tine bucuria unei excursii, sa-ti fie un prieten de doua ori mai pretios daca are nevoie de ajutorul tau, chiar daca acest ajutor nu consta decat dintr-o inghititura de apa din bidonul tau sau dintr-o privire pe harta ta.
Sa respecti cabana asa cum ar trebui sa-ti respecti propria casa. Sa nu ai in cabana pretentiile pe care le ai intr-un hotel luxos. Nu aduce cu tine in sufragerie schiuri sau pitoane, ploaie, frig sau murdarie si daca se poate, nici macar sudoarea ta. Nu cobori cabana la nivelul unei carciumi. Cabana este un loc de odihna si liniate pentru toti. Nu face uz de aparate de radio sau casetofon, incercand sa-ti impui poftele in privinta emisiunii. Sa nu te legi de personalul de serviciu, iar chitara s-o atingi numai daca intr-adevar stii s-o manuiesti. Peretii de stanca si cei ai cabanei nu-s pentru exercitiile de caligrafie. Alege-ti cu grija locul de dormit, dar renunta la el, de indata ce vezi ca altii mai obositi sau mai slabiti ca tine au nevoie de el. Nu te urca incaltat in pat si nici nu incerca sa urci sau sa cobori scarile in fuga atunci cand ai bocanci. Fii atent cu focul si lumina si nu uita ca cel ce raspunde de cabana este cabanierul. Lasa fiecare loc asa cum ai vrea sa-l gasesti, cand vei veni la cabana
Sa nu furi. Sa nu furi linistea si placerea altora. Dar nici sa nu furi bete, sau, eventual, curele care-ti lipsesc tie de la schiuri, sau florile pe care natura le-a lasat pentru toti. Sa nu dobori sau sa scijelesti arborii, numai pentru ca nu stii sa-ti folosesti altfel puterea.
Sa nu minti, sa nu te lauzi, sa nu exagerezi. Sa nu fi arogant si lasa pe fiecare fericit in felul sau, chiar daca-i vorba de un incepator sau un excursionist ocazional. Nu blestema niciodata vremea sau legaturile schiurilor. Nu injura. Respecta credintele si obiceiurile oamenilor de la munte si nu incepe sa-ti bati joc de ele. Nu uita ca esti oaspetele lor ca, de altfel, si al muntilor.
Pastreaza nepatata onoarea de turist si fii mandru ca eati o particica din aceasta nobila confrerie. Gandeste-te plin de respect la cei care au inaugurat poteca pe care mergi, oameni care au asezat piatra de temelie a turismului.
Nu dezonora muntii prin donquijotesti tentative de record, ci cauta sa le intelegi sufletul.
Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/Codul_eticii_turismului_montan/

Moldovenii mereu in lupta contra colectivizarii #2


Moldovenii mereu în luptă contra colectivizării
 de Cicerone Ionitoiu
#2

În comuna Telejna, aşezată spre izvorul râului cu acelaşi nume-ce se varsă în râul Bârlad, în apropierea com.Negreşti, ca urmare a nemulţumirilor crescânde împotriva colectivizării, securitatea a descoperit prin agenţii ei un grup de 7 ţărani care se manifestau pe faţă. La securitatea din Iaşi au şi făcut ca şef al grupului pe Stângaciu I. Vasile (n.6-05-1910), mai ales că fusese legionar în 1940, şi după bătăi au înscenat procesul. Şefului i-au repartizat 12 ani, de către T.M. Iaşi.
 Tot în această toamnă a anului 1959 au arestat pe ţăranul Obreja Gh.Cezar din satul Avereşti-Huşi, domiciliat în com.Tălăseşti din aceiaşi regiune, căruia i-au înscenat un proces, condamnându-1 la 8 ani pentru manifestări împotriva colectivizării.
 Pentru că dispoziţiile erau să aresteze cât mai mulţi în această perioadă ce corespundea cu retragerea armatei sovietice, dată fiind împotrivirea ţăranilor la sistemul sovietic, au ridicat pe cine credeau a fi potenţial în menţinerea adversităţii contra regimului. În com. Roeşti se retrăsese şi ZOLOTOVICI Stavrache, scos din armată, şi care se ocupa cu agricultura.
 Pe 15 Octombrie 1959 l-au arestat şi i-au găsit martori să spună că le-a declarat că în întovărăşire se trăieşte greu, pe când în G.A.C. se moare de foame, şi că regimul nu mai poate dura mult. Dus la securitatea de la Piteşti, i-au înscenat un proces şi l-au condamnat la 5 ani prin Sentinţa nr. 70/1960 a T.M. Craiova.
B U C O V I N A-ŢARA MĂNĂSTIRILOR TRANSFORMATĂ ÎN ŢARA LACRIMILOR
 Această regiune mult îndrăgită până şi de străini, prin frumuseţe şi arhitectură monumentală, sub regimul comunist s'a transformat într'un sanctuar al suferinţei româneşti, o dată cu apariţia modelului sovietic. Dupâ ce au cotropit-o, au sfârtecat-o, despărţind frate de frate şi mamă de fiu, acoperind-o cu sânge nevinovat; după ce încântătoarele obcine au adăpostit pe neînfricaţii partizani ridicaţi ca strajă de hotar împotriva nelegiuiţilor, linişte n'a mai fost pe aceste meleaguri. Noapte de noapte erau adunaţi bucovinenii, şi purtaţi prin locuri de chin si jale.
 Dar, după intensificarea zvonurilor de retragere a ruşilor şi realitatea transformării ţării în ţară de colhozuri, peste Ţara de Sus, până la Noua Suliţă, nu mai găseai popas de odihnă şi linişte. Oamenii locului erau vânaţi ca jivinele, iar dacă se înfrăţeau cu codrul, năpasta cădea pe întreaga familie, care plătea bir stăpânirii nesătoase de atâta rău.
 Aruncând o privire peste mândra Bucovină, constatăm că valul necruţător din 1959/1960 a adunat mândrii feciori de prin toate văile obcinilor. O schiţare a întinderii genocidului:
 Din Vicovul de Jos, de pe Suceviţa rămasă pe vremelnicul hotar, a fost arestat Hrihor Traian (n.1919), pentru că s-a împotrivit înfiinţării GAC-ului, pornind în noaptea de 27 Oct.1959 spre hrubele securităţii din Suceava, care i-au prezis 10 ani.
 Coborînd câţiva kilometri, intri în Horodnic.(şi) auzi vorbind lumea că au intrat în curtea lui Prelipceanu I. George (n.1908) pentru a-l „lămuri". Activiştii de-abia au găsit poarta să plece, că au fost ei lămuriţi de traiul rău, căci cei ce fuseseră forţaţi nu aveau ce mai mânca de la colectiv, iar adevărurile strigate i-au urmărit până şi-au pierdut urma. După ei alţii au venit, în noaptea de 9 Iulie l959, şi l-au dus tot prin Suceava-şi mai departe...9 ani.
 Tot la vale, după trecerea de Mănăstirea Siret-la Grămeşti, l-a ridicat pe Aniţei D. Alexa (n.1911), pentru că îşi lămurea consătenii că GAC-ul înseamnă a muri, de foame iar ei trebuie să trăiască să-şi crească copiii. La 27-06-1959 1-a luat securitatea şi l-a dus la ei acasă, să-l „lămurească", şi, nereuşind nici prin tortură, l-au trimis pentru 5 ani în Bălţile Dunării. Pentru că l-au uitat pe Vornicu V. Haralambie, ţăran fruntaş ţărănist, s'au întors pe 17 Sep., deoarece dăduse exemplul Ungariei, care-si recăpătase ceva libertate-şi l-au închis 6 ani, să-i arate că la noi nu se schimbă.
 Odată cu Vornicu au intrat şi în comuna vecină la Botosaniţa unde Corniciuc Haralambie(n. 1903) le tot spunea oamenilor sa mâi aştepte cu înscrierea în colectiv că o să se schimbe situaţia ca şi cu ea regimuL. L-a Suceava cu toate ca l-au bătut bine nu l-au lămurit de contrariu si l-au trimis în Bălţile Dunării 4 ani.
 La Zamoştea, pe coasta Mitocului Dragomirnei, securitatea s-a prezentat la locuinţa lui Cojocaru Ion, fost membru PNL, care a luat la goană o comisie de activişti veniţi sa-l convingă că e bine în colectiv, când el îi contrazicea că e rău, şi vai de capul celor intraţi. Activişti au trimis securitatea să-l„lămurească" şi aceasta, dupa un zdravăn „instructaj", l-a trimis pentru 6 ani în lagările de muncă forţată, să vadă ca într'adevăr munca în comun nu e bună, dar e ordin, Tot din Zamoştea au ridicat si pe Ostafi A.Dumitru (n.1891), ca-să-l scape pe săteni, de frică fiindcă promisese că dă foc caselor celor ce se înscriu în colectiv. Asta era versiunea informatorilor, pe când realitatea era că fusese gospodar şi membru PNŢ. Ca toţi ceilalţi, a trecut prin sucursala NKVD instalată la Suceava, şi de unde a luat drumul muncii forţate pentru 7 ani.
 Trecând prin comuna martiră Calafindeşti, informatorii securităţii au mai arătat 2 foşti şefi de cuib legionari care mai erau liberi, şi, cum aveau ordin să ridice cât mai mulţi, au fost luaţi la sediul din Suceava Constantinescu I. Leonte si Popovici P.Constantin, care erau denunţaţi că îndeamnă lumea să nu meargă la munca de la colectiv-şi se va ajunge ca la situaţia din Ungaria. Din securitate au ieşit ca vai de ei, dar pentru a fi trimişi în Delta Dunării-primul cu 7 ani, celălalt cu 8 ani.
Vizitând Rădăuţiul poţi afla, pe lângă privelişti încântătoare şi monumente ale naturii sau create de om, şi atrocităţile comise de Frenchel si Karl Segal împotriva ţăranilor care nu voiau să ducă grâul la arie. Acum se accentua colectivizarea şi aici; printre cei care se opuneau, au ridicat pe Adobriţei I. Dumitru (n.1911) şi pe Urs T.Dragoş, pe care i-au condamnat: primul 6 ani, celălalt 7 ani.
 Satu Mare, comună suburbană a Rădăuţiului, a avut ca victima pe Nica T. Nicolae, căruia i-au dat 5 ani pentru că în Feb.1959, când teroarea era în floare, a trimis o scrisoare primarului, în care a desenat o spânzurătoare sub care scria: „toţi comuniştii la rând". A fost depistat imediat şi i s-au dat 5 ani.
Urmând cursul Sucevei, din comuna Lunca au ridicat pe Aparascăi Gh. Constantin (n.l920), pentru că a discutat cu un fost deţinut politic în 1959 că cei din colectiv vor mânca la cazan. I s-au dat 8 ani ca să mănânce la cazan în lagările de exterminare.
 Tot mai jos, din com. Todireşti l-au arestat pe Seserman Gh. Cosma (n. 1903), ţăran înstărit şi membru PNŢ, care afirmase că se schimbă reginul şi-i avertiza pe cei ce forţau lumea că nu le va fi bine. Din temniţa securităţii, bine jucat în picioare, a ieşit cu 4 ani, ajungând în lagările de muncă forţată.
 Din comuna Talpa,.de lângă Zamoştea, pe 17 Septembrie 1959 au ridicat doi naţional-ţărănişti, pe Ohaci Gheorghe (n.1906) şi Munteany V. Haralambie (n.1901); amândoi lămuriseră pe consăteni de ce înseamnă colectivele,.mai ales că regimul nu poate dura. Securitatea i-a luat, torturat, şi-neputându-le schimba părerile-i-a condamnat: pe primul la 5 ani, pe celălat la 3 ani.
 Colindând satele de la Dorohoi spre Săveni-până aproape de Prut, unde te opreşti în Corlăţeni, în Mileanca, Avrămeni, Dângeni, Cordăreni, sau de cobori spre Gura Humorului, prin Ciprian Porumbescu, şi o porneşti pe cursul Moldovei trecând Băişeşti, Băigeşti, sau la Bosanci pe râul Suceava, pe aceste locuri încărcate de istorie peste tot auzi poveşti adevărate cu oameni care şi-au apărat cu dârzenie pământul, rămânând înscrişi în istoria orala, şi nu numai în ea.
Mai ales se aminteşte cu mândrie de Bosanci, ultima redută rămasă neatinsă de acest flagel al colhozurilor, şi unde la sfârşitul lui. Februarie 1962 circa 600 de activişti au năvălit peste el, cu învăţători, studenţi-ca să impresioneze-şi timp de 2 săptămâni i-a îndoctrinat de pe uliţe.în mersul maşinilor, asurzându-i cu megafoane, pentru că din curte nu ieşeau bosâncenii sa le asculte palavrele.
 Era ultimul asalt ce se făcea asupra ultimei comune înainte de a se anunţa colectivizarea totală. O altâ minciună. Aşa era sistemul .
REZISTENŢĂ ÎNVERŞUNATĂ ÎN SUDUL ŢĂRII
 Ţăranii, dându-şi seama că realizările trâmbiţate sunt o fantezie susţinută de articolele mincinoase din ziare, au continuat sa se împotrivească, mergând până la a-şi vărsa sângele apărîndu-şi ţarina. Iată spicuiri de pe spaţiul dintre munte si Dunăre după 1960.
COMUNA CÂTEASCA
 Aşezată pe malul Argeşului, în apropiere de Topoloveni, această comună a cunoscut frământări serioase. Oamenii se săturaseră de colectiv, unde fuseseră duşi cu forţa. Ţăranii s-au opus la presiunile de intrare în colectiv, pe deasupra, cei intraţi cereau cu insistenta ieşirea din colectiv. Lumea umbla şi manifesta la Sfatul popular şi la Gospodăria colectivă, cerând restituirea cererilor de înscriere, ameninţând cu distrugerea.
Securitatea a intervenit prin arestări si trimiteri în lagârile de muncă forţată. Printre cei ridicaţi se numără:
Dinu I. Grigore, n.1908, trimis pe 60 luni la muncă forţată.
Năstase I. Gheorghe, n.25-07-1928, condamnat la 60 de luni.
Roşu R. Dumitru, n.8-06-1930, condamnat la 48 luni.
Tudor S. Gheorghe, n. 18-08-1905, condamnat la 60 luni.
 Zamfir S. Florea, n.9-10-l898, condamnat la 60 de luni.
 Singura diferenţă între cei condamnaţi de tribunal cu anii şi cei condamnaţi cu lunile pe baza unei decizii a Ministerului de interne era că celor din urmă nu li se confisca averea.
GLIGANU
Comună aşezată pe Dâmboviţa, aproape de Costeşti, a cunoscut o adevărată revoltă. Ţăranii, înarmaţi cu furci şi topoare, au cerut ieşirea din colectiv si desfiinţarea lui. Au trecut chiar la acţiune. Au fost alarmate securitatea si miliţia, care au intervenit şi au făcut arestări din rândurile manifestanţilor, după indicaţiile informatorilor din comună. Printre cei ridicaţi si trimişi la muncă forţată s-au numărat:
Eana S. Ion, n.17-03-1916, a fost' condamnat la 48 de luni.
 Ştefan S. Stan, n.5-12-1904, a fost trimis pe 60 luni la muncă forţată.
NEGRAŞI
Comună vecină cu Gliganu, tot pe Dâmboviţa, s-a ridicat cu ce le-a venit la: îndemână şi au intrat în Sfatul popular, făcându-1 pe primar, de frică să scoată şi să restituie cererile de înscriere în colectiv. Dupâ ce i-a trecut frica, a chemat securitatea, care a trecut la arestări după indicaţiile date. Au fost arestaţi şi trimişi la muncă forţată în lagările de exterminare din Bălţile Dunării, printre alţii:
Oprea P. Gheorghe, n.16-09-1920, condamnat la 48 de luni.
Spătaru I .Constantin, n.31-07-1925, condamnat la 60 de luni.

Cicerone IONIŢOIU. Reprimarea răscoalelor ţărăneşti [C.I.-0032]
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php/85-Femeile-intră-în-acţiune-Reprimarea-răscoalelor-ţărăneşti

joi, 23 mai 2013

Sfaturi pentru drumetii *Semne de inrautatire a vremii


Semne de inrautatire a vremii
*drumetie


Presiunea atmosferica scade uneori treptat, alteori brusc; cu cat ea va scade mai incet, cu atat vremea rea se va instala pentru o perioada mai lunga. Cand se produce o depresiune barometrica lenta pe timp frumos, in maxim 1-2 ore urmeaza furtuna;
daca cerul a fost senin si incep sa apara nori subtiri in forma de fibre cu ramificatii la capete, ca niste gheare, atunci, in cel mult trei zile vremea va deveni ploioasa;
cand soarele sau luna se vad printre nori si au un cerc colorat in jurul lor, vremea se strica in urmatoarele doua zile;
daca nori subtiri si inalti se deplaseaza repede pe cer, vremea devine ploioasa chiar de a doua zi;
daca cerul se acopera rapid cu o panza subtire de nori prin care se vede soarele sau luna, atunci ploaia incepe in mai putin de 24 ore;
cand cerul este acoperit si sub panza de nori cenusie apar nori mici negriciosi, care se deplaseaza intr-o directie contrara, pana la inceperea ploii mai sunt cateva ceasuri sau minute;
cand sunt mai multe etaje de nori care alearga in directii contrare, vremea se strica rapid si va ploua in urmatoarele ore;
timpul se va strica si daca vantul bate dintr-o directie si norii merg pe cer in directie opusa;
vara, cand observam ca pe cerul albastru norii alungiti ca niste benzi si cu proeminente, in dupa-amiaza aceleiasi zile va fi furtuna cu ploaie sau grindina;
seara, cand sunt pe cer tot felul de nori, la diferite inaltimi, putem fi siguri ca vremea ploioasa se va mentine;
daca seara, bancurile de ceata sau nori, in loc sa coboare in vale urca spre varfurile muntilor, in ziua urmatoare va ploua;
daca ploua marunt si cerul se insenineaza in cursul diminetii, dupa-amiaza avem furtuni trecatoare, cu ploi repezi si descarcari electrice;
daca norii sunt colorati pe margini in rosu, verde sau albastru se asteapta ploi mari;
daca dimineata este zapuseala, in dupa-masa aceleiasi zile va fi furtuna cu trasnete;
daca temperatura nu mai oscileaza in cursul a 24 ore si nu scade in timpul noptii, vremea se inrautateste;
daca este rece si ploua sau ninge, iar vantul bate tare dinspre sud, vremea rea se va mentine mai multe zile;
daca timpul este frumos, dar vantul dinspre nord-vest se intareste sufland violent pe creasta, vremea se va strica in urmatoarele zile;
daca soarele apune intr-o valvataie de culoare visinie sau este inconjurat de halou, a doua zi va fi timp ploios;
seara, cand soarele apune si pare mai mare ca de obicei, iar norii din jur iau coloratii diferite, a doua zi va ploua;
daca luna este traversata de fasii de nori la orizont, inseamna ca va fi timp ploios. La fel si daca este iconjurata de halou;
zorile de culoare ros-purpuriu la orizont indica ploaie;
mirosul puternic al baltilor indica apropierea ploilor;
daca roua se usuca tarziu, se apropie furtuna;
vizibilitatea redusa, cand timpul este frumos, se datoreaza vaporilor de apa care incep sa condenseze, prevestind ploaie;
daca sunetele indepartate se aud surprinzator de clar, inseamna ca aerul este saturat de vapori, deci se anunta vreme ploioasa;
fumul se intinde pe cer sau se lasa in jos;
animalele de munte (mistretii, caprele, cerbii etc.) coboara repede in padure, adapostindu-se in vai;
furnicile intra in musuroaie;
albinele se intorc grabite la stupi;
randunelele zboara aproape de pamant;
corbii se rotesc si croncanesc, dirijandu-se intr-o directie perpendiculara pe cea pe care o va urma furtuna;
pasarile mici se ascund in crapaturile stancilor;
inainte de furtuna iarba miroase puternic.
Sursa:http://www.muntii-bucegi.ro/Semne_de_inrautatire_a_vremii/