marți, 30 august 2011

Manuscrisul cu origini necunoscute(3)



Acest calugar englez din secolul 13, teolog si savant este precursorul stiintei experimentale. De fapt, acest personaj este atat de extraordinar incat specialistii ii acorda paternitatea tutror manuscriselor interesante carora nu li se cunosc autorii. Cu mult inaintea lui Da Vinci, el a avut avut premonitia masinilor fara cai, a vaselor cu motor, a masinilor zburatoare. Lui i se atribuie pulberea de tun.
Dar ultimele cercetari arata ca manuscrisul a fost scris catre anul 1500, deci cu doua secole dupa moartea lui Bacon. S-ar putea sa fie insa doar o copie a unui text de-a lui Bacon…Autorul textului ramane necunoscut iar criptografii neputinciosi. Pentru ca nu au putut citi textul, si-au indrepatat atentia spre desene. Majoritatea reprezinta planeta sau unele parti din ele. Exista 400 de desene botanice din care au fost identifiacate doar 16 plante (dar nici acestea nu par sigure).
In mod straniu, unele desene seamana cu sectiuni minuscule de organisme vegetale ca si cum autorul le-ar fi observat printr-un microscop (clar acesta nu a fost inventat inainte de sec XVI!) Nu exista nici o explicatie pentru numeroasele femei-nu exista nici un barbat!-care apar in centrele concentrice.
-TERMINAT-

Manuscrisul cu origini necunoscute(2)


Nu se stie daca Marci a incercat sa descifreze sau nu manuscrisul. Dar, septagenar, vazand ca spiritul sau se apropie de sfarsit, a inceput sa-si imparta biblioteca personala prietenilor. Manuscrisul l-a rezervat insa pentru iezuitul Athansius Kircher la Roma care fusese profesorul sau. In scrisoarea adresata acestuia s-a declarat convins ca manuscrisul nu putea fi citit de nici o persoana. Intr-adevar, parintele Kircher este o buna alegere. Interesul sau pentru hieroglife si alte subiecte arheologice era bine cunoscut in epoca. Dar se pare ca nu a incercat sa descifreze textul.
Au trecut trei scole si manuscrisul a trecut in uitare…In 1912, Wilfrid M. Voynich, colectionar de carti vechi, a descoperit manuscrisul in biblioteca din Villamondragore, in colegiul iezuit aflat in apropiere de Roma. El il cumpara si-l duce in America. Face copii si le da specialistilor: lingvisti, paleografi, medievisti si chiar astronomi si botanisti.
Manuscrisul rezista insa la toate tentativele de descifrare. Sapte ani mai tarziu el cere ajutorul lui Wiliam R Newbol, un specialist in greaca, latina si alte limbi vechi. Timp de sase ani, acesta incearca cu asiduitate descifrarea manuscrisului, dar fara succes. Moare convins, ca de altfel si imparatul Rudolf al II-lea ca autorul este Roger Bacon, cel mai straniu om de stiinta din evul mediu.
(va urma)

Manuscrisul cu origini necunoscute(1)



Nu se cunoaste nici autorul nici originea sa. Nici un cartograf nu a reusit inca sa descifreze un singur cuvant sau vreo litera din text, nu se stie nici macar in ce limba a fost scrisa. De aproape 5 secole manuscrisul de la Voynich isi pastreaza secretul.
Manuscrisul contine 240 de pagini de text. Aproape fiecare pagina contine o ilustratie, uneori in culori: placute fantastice, diagrame astrologice, panorame bizare, cu femei dezbracate. Dar chiar daca desenele sunt stranii, textul prezinta mici scrisori scrise cu grija care intr-adevat uimesc. Este scris intr-un alfabet misterios care nu exista nicaieri in lume, si ,dupa secole de studii, nici cel mai bun medievalist, nici cel mai rabdator dintre cartografi nu a reusit inca sa stabileasca ce spune, cine l-a scris, unde, cand, sau de ce.
De unde vine aceasta carte stranie? La 16 august 1666, Joannes Marcus Marci, doctor, om de stiinta, orientalist si rector al Universitatii din Praga, cea mai veche din Europa Centrala, face pentru prima oara referire la acest manuscris misterios. L-a obtinut de al un prieten, medic a lui Rudolf al II-lea, imparatul Sfantului Imperiu (colectionar de tablouri, pasionat de stiinta, el a fondat o gradina botanica si a construit un observator pentru Tycho Brahe si Johannes Kepler. El a achizitionat de asemena o impresionanta colectie de carti rare printre care celebrul manuscris pentru care a patit 600 de ducati).

(va urma)

Timisu de Sus(halta CFR)-Valea Calului-Cheile Rasnovului-Cabana Cheia




13. Timisu de Sus (halta C.F.R.) – Valea Calului -Cheile Risnovului – cabana Cheia

Marcaj: triunghi rosu Durata: 3 ore; in sens invers, acelasi timp Caracteristici:moderat in orice anotimp

Din apropierea haltei C.F.R. Timisu de Sus (cca 790 m altitudine) pornim de-a lungul caii ferate spre Brasov (avale), asa cum arata indicatorul. Dupa 100 m, traversind liniile, intilnim un alt stilp indicator. Traseul continua pe drumul forestier ce urca pe Valea Calului. Urmarind marcajul (mai ales pe podetele de beton), spre a nu ne abate pe unul din drumurile secundare de exploatare forestiera, dupa 45 minute ajungem in dreptul unei cabane forestiere in apropierea careia (in dreapta drumului) se afla un izvor si un stilp indicator.

In fata cabanei (880 m altitudine) parasim drumul forestier de pe Valea Calului, traversam piriul, si incepem sa urcam pieptis pe poteca ce strabate o padure de molid, apoi de molid cu fag. Dupa 20-30 minute se ajunge in culmea Spinarii Calului, la un stilp indicator (l 060 m altitudine). Aici este intersectat traseul nr. 15 (banda galbena); spre dreapta se poate urca la cabanele Postavarul si Cristianul Mare, iar spre stinga se coboara la cabanele Poiana Secuilor si Trei Brazi. Pina la cabana Cheia au mai ramas circa 2 ore. Traversam Spinarea Calului conform sagetii indicatoare si ne indreptam pe o culme secundara spre sud-vest. In curind coborim brusc in Valea cu Noroi intilnind soseaua forestiera din lungul ei. Continuind coborirea, trecem de confluenta cu Valea Lunga, intilnim, pe dreapta, un canton silvic si mai parcurgem circa 1,5 km pina la confluenta cu valea Tocilita. Cele trei trasee reunite urmeaza soseaua forestiera din lungul Vaii Cheii spre vest, ajungind dupa 800 m in Cheile Risnovului. Pina la cabana Cheia (690 m altitudine) au mai ramas 2,8 km. Pe partea dreapta, la confluenta cu piriul Poienii, sint intilnite traseele nr. 20 (banda albastra), 21 si 22 (punct rosu). Legatura cu Risnovul, situat la 4 km nord-vest este asigurata de patru curse de autobuz pe zi, pe Drumul national 73 A Predeal – Piriul Rece – Risnov.

duminică, 28 august 2011

Capodopera



-De ce Dumnezeu a creat intai barbatul si apoi femeia?
-Pentru ca orice capodopera are nevoie de o schita!!

Bratara



Un tip si blonda lui prietena se "prostesc".
Blonda ii spune: " Vrei, te rog, sa-ti scoti inelul? ma zgirie ".
" Inel, pe naiba." spune el, " Este bratara de la ceas."

De ce au blondele sanii patrati ?



Q: De ce au blondele sanii patrati?
A: Fiindca nu au scos sutienul din cutie.

sâmbătă, 27 august 2011

Comoara din Oak Island(5)



De la mijlocul secolului XIX si pana astazi, peste 10 companii au incercat sa intre in posesia tezaurului misterios din Ile-aux-Chenes. Toate s-au contruntat cu problemele inundatiilor subterane. Unele persoane chiar au murit. In 1987 s-au forat 5 gauri in sol, in care s-au introdus dinamita, de-a lungul directiei presupuse a tunelului de irigare, care aduce apa de mare pana in puturi. Apa a fost pompata cu succes pentru prima oara in 1990. Dupa care a fost reluat forajul.

La 50 de metri, varful forezei a intalnit un obstacol: 17,5 cm de ceea ce parea a fi ciment. Sub ciement existau 10 cm de lemn, apoi 1 metru de metal, apoi din nou lemn si ciment. Acolo parea sa fie o bolta de 2 metri. Forajele au continuat, s-au multiplicat. Dupa saptamani de munca, oamenii nu au mai putut localiza putul original, dar se cheltuisera deja 115.000 de $ asa incat noii actionari au decis sa abandoneze lucrarile.

Nici succesorii lor nu au avut mai mult succes. De fapt, nu munca a devenit azi si mai dificila, deoarece insula a fost gaurita atat de mult incat s-a transformat enorm. Nimeni nu mai stie unde se gasesc puturile originale. Iar despre constructori nu avem nici macar un indiciu. Cu toate astea se continua sapaturile. Actualii cautatori sunt cei de la compania Triton Alliance, care sapa continuu din 1997. Dar nu s-a gasit inca nimic pe insula...

-TERMINAT-

Comoara din Oak Island(4)



La cativa metri de acolo s-a gasit un loc de unde apa aputea sa scape, la maree scazuta, traverand nisipul. Muncitorii au scos imediat nisipul si oamenii au observat cum plaja a fost acoperita cu un strat compact de galete si de roci, alge si fibre de nuca de cococs. Altfel spus, cineva a transformat 45 de metri de plaja in burete, apoi a acoperit-o cu nisip. Plaja era complet artificiala!

Dar asta nu era totul: 5 conducte subterane de scurgere acopereau niste galete mari si roci plate conduceau la intrarea intr-un tunel. La maree inalta, apa se infiltra prin aceste 5 conducte si prin tunel in directia pututului cu tezaur. Si ipoteza cu busoanele s-a dovedit reala: daca cineva ar fi ridicat platformele din puturi, ar fi dat defapt drumul apei din mare sa le umple.

Misteriosii constructori ai acestui sistem ingenios au facut tot ce le-a stat in putinta pentru ca vreun intrus sa ajunga la tezaur. Cine sunt insa acesti ingeniosi constructori? Specialistii considera ca pentru aceasta munca ar fi trebuit sute de muncitori timp de 6 luni. Ori in legiune nu s-a pastrat nicio amintire privind o asemenea activitate. Niciodata nu s-a gasit vreo urma ca insula ar fi fost locuita.

(va urma)

Comoara din Oak Island(3)



Puturile au fost oare construite pe sistemul vaselor comunicate extrem de ingenios? Munca a fost abandonata si reluata abia in 1849. De data asta nu s-a mai sapat, ci s-a forat pentru a se sti tot ceea ce se gasea la fund. Primele rezulatate au confirmat sperantele cele mai nebune: dupa ce a depasit 110 picioare foreza a tarversat 10 cm de lemn (probabil o lada de comori?) si a penetrat un metal.

Cand s-a scos foreza s-au gasit esantioane de stejar si ceea ce parea a fi 3 impletituri de aur. Era pentru prima oara cand se avea proba ca pe fund se alfa ceva valoros. Nelinistiti ca au descopetit in fine camera tazaurului, cautatorii au continuat munca cu si mai mare asiduitate. Dar nu au reusit sa scoata apa din puturi nici macar cu ajutorul pompelor.

In vara lui 1850, ei s-au decis deci, sa foreze un alt put pentru a putea usura pomparea. Au sapat pana la 36 de metri. Brusc, catastrofa: in mai putin de 20 de minute, putul s-a umplut cu apa la acelasi nivel cu celalalt! Abia in acest moment un muncitor a avut ideea de a gusta apa din put: era sarata. Era deci apa din mare si nu din subteran. Asadar putul era legat cu marea, de aceea nu era deloc surprinzator faptul ca nu se ajunse sa se pompeze!

(va urma)

Comoara din Oak Island(2)



La 6 matri, au gasit o noua platforma, iar la 9 alta. Si sub ea pamantul era din nou tasat, cu argila si roci. Copiii au inteleles ca aceste platforme serveau de a se imparti greutatea tonelor de pamant. Numai ca 9 metri de sapaturi era deja prea mult pentru ei asa incat au abandonat lucrarile si asa au ramas pana in 1804. O companie a reluat munca facuta de copii si s-au continuat sapaturile, descoperindu-se alte platforme si straturi de aluviuni batatorite, carbune si chiar fibre de cocotier!

La a 9-a platforma, 27 de metri, prima descoperiere interesanta: o dala de piatra grea, marcata pe verso, cu o inscriptie intr-o limba indescifrabila. Cand muncitorii au ajuns la 33 de metri, s-au oprit pentru ca se intunecase afara. A doua zi, surpriza: putul se umpluse trei sferturi cu apa. De unde venise? Nu se stie. Dar mai ales de ce nu s-au umplut puturile imediat cu apa?

Timp de cateva saptamani oamenii au scos apa cu galetile si cu pompe improvizate fara a reusi sa scada nivelul apei. In primavara urmatoare ei au facut un alt put cu speranta de a pune mana pe comoara prin partea de jos. Au coboart la 37 de metri apoi s-au indreptat catre putul cu tezaur. Dar cand l-au atins, apa a izbucnit cu forta si muncitorii abia au scapat. Al doilea put a fost inundat. Apa a tasnit in momentul in care s-a ridicat o lada ca si cum acesta reprezenta un fel de dop.

(va urma)

Comoara din Oak Island(1)



Ile-aux-Chenes este o insula misterioasa. De 2 secole se tot vorbeste despre un tezaur care s-ar gasi aici. Dar dupa 200 de ani de sapaturi cu tehnici dintre cele mai perfectionate, dupa cateva decese, nu se stie inca ce s-a ascuns la Oak Island in largul Noii Scotii.

Este cea mai bizara dintre insulele care adaposteste tezaur de pe planeta. Se stie unde se gaseste tezaurul dar nu si ce contine! Si mai ales nu se stie cine a construit sistemul de capcane dintre cele mai ingenioase care s-ar fi putut crea vreodata de catre om.

In 1795, Danie McGinnis, un adolescent care locuia pe continent si care se amuza vanand potarnichi pe aceasta insula, a zarit o roata de scripete de nava atarnand pe o craca. Chiar sub ea a remarcat o denivelare usoara a solului, ca si cum cineva ar fi facut acolo o gaura. Nelinistit ca era vorba de un tezaur acuns acolo, candva, de catre pirati, a alergat sa dea vestea prietenilor sai. La cateva picioare adancime, ei au dat peste cateva dale de piatra aranjate. Le-au ridicat si au contunuat sa caute cu infrigurare. La 3 metri (10 picioare) au dat peste a doua platforma facuta din bile de stejar. Le-au scos si au continuat sa sape timp de cateva zile.

(va urma)

Varful Postavaru-Drumul Serpilor-Valea Draga-Timisu de Jos




12. Virful Postavaru – Drumul Serpilor – Valea Draga – Timisu de Jos

Marcaj: banda albastra - in parte deteriorat Durata: 2½ ore; in sens invers, 4 ore Caracteristici: dificil vara, inaccesibil iarna

Parcurgerea acestui traseu dificil impune multa atentie si recomandam folosirea lui mai ales pentru coborire. Virful Postavaru (l 799 m altitudine) este situat la est de cabana Cristianul Mare (20-30 minute de urcus pe traseul nr. 24 – sectorul nemarcat) si la nord-est de statia telecabinei Kanzel. Din inseuarea situata la 1 774 m altitudine, intre Virful Postavaru si mamelonul cu releul TV, coborim spre sud-est, pe linga stilpul de marcaj pe Drumul Serpilor – poteca ce coboara in serpentine scurte versantul abrupt, cu stinci din breccii acoperite cu molizi. Dupa 20 minute ajungem in marginea superioara a Poienii Stinei Postavarului, la 1 600 m altitudine (in ultimii ani aici nu mai exista stina). De aici se deschide o frumoasa priveliste asupra Pietrei Mari (est), Muntilor Baiului (sud-est), Predealului (sud) si Bucegilor (sud-vest).

Coborim in partea inferioara a padurii, cotim la stinga (nord) pe curba de nivel si traversam o vilcea cu grohotis mobil, in partea superioara a careia se afla o stina. Vilceaua porneste de sub virful Postavaru si reprezinta obirsia Lapiasului de Jos. Continuind pe curba de nivel dupa 2-3 minute intram intr-o alta vilcea, strabatuta de un piriias cu debit redus si coborim in serpentine scurte prin poiana ingusta care o insoteste pina la confluenta cu vilceaua cu grohotis traversata mai sus. Dupa 30 minute de coboris din marginea superioara a Poienii Stinei Postavarului ajungem la un stilp cu marcaj, de la care parasim vilceaua si intram in padure (l 350 m altitudine).

Cotind spre stinga (est) intram in padurea de molid, apoi de fag cu molid si inaintam pe curba de nivel spre nord-est. Trecem deasupra unor stinci de calcar, continuam pe curba de nivel prin faget, apoi coborim usor si moderat. Dupa 20 minute de la intrarea in padure ajungem in Culmea Postavarului, pe interfluviul dintre Valea Draga (la nord) si Valea Postavarului (la sud). Mentionam ca inainte cu 100 m de culme intilnim ultimul marcaj din acest sector, pe un fag. De linga acest fag o poteca coteste brusc la dreapta (sud-est), coborind prin Valea Postavarului la Timisu de Jos (linga Spitalul de boli nervoase). In 2-3 minute de urcus moderat de la acest fag ajungem intr-un luminis, intr-o inseuare. Acesta este sectorul cu cele mai mari posibilitati de deviere de la traseu deoarece marcajul lipseste, exista mai multe poteci nemarcate si apar copaci doboriti de vint. Poteca care se indreapta spre stinga (nord-vest) imediat sub culme, pe curba de nivel, ocoleste obirsia Vaii Dragi si trece in Lamba Mare (traseul nr. 32). La dreapta, in lungul culmii (imediat la nord de ea), spre est coboara o poteca care ajunge in Valea Timisului (cu ramificatii si spre Valea Draga).

Poteca traseului nostru, foarte putin circulata si neclara, traverseaza culmea Postavarului si coboara, in panta accentuata, versantul drept al Vaii Dragi, spre nord, printre fagi si molizi. Ajungind in Valea Draga (Valea Scumpa sau Rachiteaua – denumire care pe indicatoare apare ca “Rechezaia’), la confluenta cu o vilcea de obicei seaca, cotim la dreapta (est), pe firul piriului (20 minute din culme). In acest punct o poteca urca pe versantul sting al Vaii Dragi si coboara in Valea Lambei Mari, in drumul forestier strabatut de traseul nr. 32.

Dupa 15 minute de coboris pe linga piriu sau chiar prin albia pietroasa, ajungem in valea Timisului, la cantonul C.F.R. 158. Traversind calea ferata, ajungem in D.N. l, linga un stilp indicator (740 m altitudine) situat 35 m amonte de piatra kilometrica 155 (13 km pina la Brasov). Spre stinga, pe sosea (nord-est), la 900 m se afla statia de autobuze a liniei Brasov -Predeal iar la 1,4 km halta C.F.R. Timisu de Jos si statia terminus a liniei de autobuze Brasov – Timisu de Jos.

vineri, 26 august 2011

Unde e vaporul?



Un iluzionist lucra pe un vapor. In fiecare saptamana, dadea o reprezentatie De fiecare data, spectatorii erau altii, asa ca isi permitea sa face mereu aceleasi scamatorii. Singura problema era papagalul capitanului, care incetul cu incetul a inceput sa priceapa care sunt
trucurile. Si la un moment dat s-a apucat sa dezvaluie secretul in mijlocul fiecarei reprezentatii:
– Aaaa, uitati, nu e aceeasi palarie!
– Aaaa, uitati, florile sunt ascunse sub masa!
– Aaaa, uitati, are ascunse niste carti in maneca! … si asa mai departe.
Iluzionistul se enerva de fiecare data, dar n-avea
ce face. La un moment dat vaporul se scufunda, supravietuind doar iluzionistul si papagalul. Timp de
cateva zile, plutind fiecare pe o scandura, s-au privit plini de dusmanie, fara sa scoata vreun cuvant. Pana la urma, papagalul zice:
– OK, ma dau batut. Unde e vaporul?

Cainele grijuliu...



Un om intra in curte la alt prieten. Bate la usa si iese
cainele.Se ridica in doua piciore si spune:
-Stapanul nu este acasa!
Ala, de spaima,lesina
Dupa cinci minute se scoala si-l intreaba pe caine:
-Daca esti caine nu ar trebui sa latri?
La care cainele:
-Ba da, dar nu am vrut sa te sperii.

Iepurasul si vulpea



Iepurasul se duce la vulpe la vizuina si bate la usa. Iese o vulpita mica. Iepurasul:
– Ma-ta-i acasa? Vulpita:
– Nu.
– Sa-i spui ca a venit iepurasu si a zis ca vrea sa o frece…
Ziua 2 la fel.
Ziua 3 la fel.
Ziua 4 se supara vulpea si raspunde ea. Iepurasul cand o vede, o ia la fuga. Vulpea dupa el. La un monent dat apare in fata o scorbura. Iepurasul coteste brusc si vulpea intra cu capul in scorbura si ramane intepenita. Iepurasul (frecandu-si mainile):
– Acu’ nu ca as vrea dar le-am promis la aia mici…

Cabana Dambu Morii-Larga Mare-Brasov(Cartierul Noua)




11. Cabana Dimbu Morii – Larga Mare – Brasov -(cartierul Noua)


Marcaj: banda rosie - in parte deterioratDurata: 1½ ora; in sens invers, 13/4 oraCaracteristici: usor in orice anotimp


Pornim de la cabana Dimbu Morii (690 m altitudine) pe soseaua asfaltata spre Brasov si dupa circa 600 m in dreptul unui canton C.F.R., linga bariera, intilnim un stilp indicator de unde incepe marcajul. Traversam calea ferata si ajungem in fata Taberei de pionieri si scolari. Chiar la intrarea in tabara parasim drumul pietruit ocolind cabina portii si intram pe poteca care strabate o padure de molid, aproximativ paralel cu drumul pe care l-am parasit. Dupa 300 m de la intrarea in tabara, peteca coteste la stinga, traversind Larga Mica si un drum forestier. Cotim din nou la stinga (spre dreapta, urcind pe linga Larga Mica, se ajunge la Dirste) si continuam sa ocolim tabara. Poteca – un drum de exploatare -incepe sa urce foarte usor pe Ia marginea albiei Lar-gei Mari, la contactul cu versantul acoperit cu molizi si fagi. Dupa circa 300 m de la parasirea taberei, drumul se bifurca; cel principal, marcat, traverseaza oblic piriul, continuind urcusul usor pe dreapta Largei Mari, la baza versantului, prin padure; cel secundar nemarcat, continua pe stinga piriului.
Spre obirsie poteca traverseaza din nou piriul, se uneste cu cea care a urcat prin stinga si incepe sa urce prin marginea unei plantatii tinere de molid pina la o inseuare situata la 770 m altitudine – din care zarim partial Piatra Mare (spre sud-est) si Brasovul (spre nord, Dealul Melcilor, cartierul Steagul Rosu si, mai departe, comuna Sinpetru). In culme traseul intersecteaza poteca Crucuru Mic – Dirste (marcaj foarte vechi, sters: banda albastra). Din acest punct incepe coborisul: la inceput mai anevoios, pe un versant plantat recent cu molizi (fara marcaj), cu iviri de conglomerate, dar in curind tot mai usor, pe o culme joasa, ingusta, acoperita cu molizi pe care apare din nou marcajul. Dupa 15-20 minute de la plecarea din culme ajungem la coltul de nord-vest al gradinii zoologice din Cartierul Noua. O ocolim prin stinga, coborim pe linga bufetul Bradet si ajungem in strada Brazilor. Mergind spre dreapta trecem prin fata intrarii de la gradina zoologica, continuam pe strada Stejarului pina la capatul ei, cotim la stinga pe strada Prunului si ajungem la statia de autobuze – “Strand Noua’ – (615 m altitudine; liniile 17, 25, 31).

joi, 25 august 2011

Windows-ul nostru



“Windowsul nostru,
Care esti instalat pe hard,
Deschide-se ferestrele tale,
Vie crash-ul tau
Ca în 2010 asa si în 2011.
Si zilnicele Servicepacks da-ni le noua,
Si ne iarta partitiile Linux
Asa cum si noi iertam greselile din drivere.
Si nu ne du în ecranul albastru,
Ci izbaveste-ne de conflicte de versiuni
Caci al tau este tot RAM-ul
Si hardul
Si toti hertzii procesorului
În veci vecilor
Alt-F4″

Mai dati-i o sansa!



Pe un stadion se strang o multime de blonde ca sa demonstereze lumii ca nu sunt proaste. Reprezentanta, se afla in fata unui juriu care va hotari acest lucru….
Blonda este intrebata:
– Cat fac 2+7?
– 5…raspunde blonda…
– Sunteti proaste….zise membrul juriului
Din sala se auzi cu putere…”mai dati-i o sansa!”.
Juriul ii mai dadu o sansa…
– Cat face 2+3?’
– 10..raspunse blonda
Raspunzand din nou gresit… sala aclama: “mai dati-i o sansa!”
Juriul ii dadu blondei ultima sansa……
– Cat face 2+2?
– 4..Raspunse blonda….
Insa publicul din sala striga din nou:
– MAI DATI-I O SANSA!

Brasov(Cartierul Noua)-Piscu' Lung-Crucuru Mic

10. Brasov – (cartierul Noua) – Piscu Lung – Crucuru Mic

Marcaj: triunghi galbenDurata: 13/4-2 ore; in sens invers, l-1½ ora Caracteristici:moderat in orice anotimp

Pornim din marginea sud-vestica a cartierului Noua (capatul liniilor de autobuz 17, 31, 34) pe strada Brazilor spre sud si apoi spre SE. Ajungind pe strada Crizantemelor (la nr. 19) intilnim pe malul unui piriu (650 m altitudine) un brad cu primul semn de marcaj de unde ne indreptam spre dreapta pe un drum forestier de pamint. In circa 10 minute traversam o culme ingusta limitata de doua piraie si ajungem intr-o poiana (Poiana Florilor) unde se afla doua cabane forestiere. Aici se poate ajunge si de pe strada Plopilor sau pornind pe drumul forestier modernizat din Satul de vacanta al Casei pionierilor Brasov.

Trecem printre cele doua cabane, coborim usor spre nord 25 m, traversam un piriu si continuam pe poteca din stinga spre nord-nord-vest prin padurea de fag si brad. Urcam usor, apoi imediat moderat si puternic pe o culme ingusta strabatuta de o poteca veche, putin circulata si ajungem pe un mamelon (600 m altitudine). Aici este intilnita o poteca nemarcata care urca dinspre dreapta de la Satul de vacanta. De la intersectie cotim la stinga (sud) pe culmea Piscu Lung. Coborim intr-o inseuare apoi urcam moderat pe o culme ingusta prin padurea de brad si fag. Urcusul devine tot mai puternic, poteca serpuieste in serpentine scurte, trece prin stinga unei stinci din conglomerate si ajunge pe Crucuru Mic (l 040 m) intr-un luminis cu doborituri de vint, la capatul traseului marcat. Aici este intersectata o poteca de culme venind din stinga (est) care urca din cartierul Dirste pe dealul Plesa (din loc in loc este marcata cu banda albastra fara fond).

Excursia se poate continua pe culmea Crucurului pina la cabana Postavarul. Pornind spre dreapta (est), conform sagetii de pe un fag, continuam urcusul pe culme cu m:ci devieri impuse de doboriturile de vint si de stincile proeminente de conglomerat. La inceput urcusul este mai puternic apoi se domoleste treptat, culmea se lateste si dupa 30 minute de la capatul traseului marcat este intilnit traseul nr. 31 pe care se ajunge la Groapa lui Simion (l ora). Pentru a ajunge la cabana Postavarul se urmeaza spre stinga (SV) traseul nr. 6 (banda albastra).

miercuri, 24 august 2011

Adam cel ne- dumerit



Dumnezeu l-a creat pe Adam si femeia, Adam se duce la Dumnezeu si zice:
Adam: Doamne!
D-zeu: Da, Adame.
Adam: de ce ai creat femeia asa de frumoasa?
D-zeu: Ca sa o iubesti Adame.
Adam: Dar, Doamne de ce ai facut-o asa de proasta?
D-zeu: Ca sa te iubeasca Adame.

Gaurile negre(6)



Centrul galaxiei noastre este deasemenea locuit de o gaura neagra care inghite progresiv toate stelele care ajung in apropierea sa. Acesata este concluzia lui Andrea Ghez, astronom la Universitatea din California, Los Angeles, unita in septembrie 1998. Este foarte dificil de a privi in directia centrului galactic. Dupa 1995 s-a observat cu meticulozitate cea mai mica miscare a circa 200 de stele care circula in centrul Caii Lactee. Traiectoria lor a fost serios perturbata de o sursa misterioasa ce exercita forte gravitationale intense. Este o gaura neagra.

S-a putut determina ca stelele din acest sector se invarteau cu o viteza mergand pana la 4,8km/h, adica de aproximativ doua ori cea a unei stele clasice. Si ca doar un obiect de 2,6 milioane de ori mai masiv ca propriul nostru soare era susceptibil de a propulsa o stea la o asemenea viteza. El nu putea fi decat o monstruoasa gaura neagra! Terra se afla la o departare de aproximativ 24.000 de ani lumina de centrul galaxiei noastre.

-TERMINAT-

Gaurile negre(5)



La 10 septembrie 1995, descoperirea a trei gauri negre in tot atatea galaxii-anunatat de o echipa internationala de astronomi a lasat sa se inteleaga ca aproape toate galaxiile sunt locuite de imense gauri negre. Prima gaura neagra se gaseste in cetrul galaxiei NGC 3379 (cunoscuta si sub numele de M105) si a doua se situeaza la NGC 3377. Aceste doua galaxii se gasesc la 32 de milioane de ani limina in directia constelatiei Fecioarei. Masa unei gauri negre este proportionala cu masa galaxiei careia ii apartine.

(va urma)

Gaurile negre(4)


Teoria relativitatii prezentata de Einstein in 1905 enuta ca viteza luminii este constanta, oricare ar fi viteza sursei care se deplaseaza catre ea. De asemenea timpul se incetineste daca am calatori repede. Intr-un vas spatial lansat cu o viteza mare timpul trece mai putin repede decat pe Terra. Un astronaut lansat cu viteza luminii se va intoarce pentru a-si imbratisa stranepotii! Intr-o gaura neagra, forta de graviatie este cea mai importanta din univers. Materia deformeaza spatiu-timpul.

In apropierea maselor mari spatiu-timpul se curbeaza net. Aceasta curbura influenteaza miscarea masei mai mici. Gaura neagra poseda o periferie care o delimiteaza. Atunci cand veti intra in ea veti fi atras de un punct de densitate infinita, singularitatea care se gaseste in mijlocul gaurii negre. Este imposibil insa de a scapa. Ar fi trebuit calatorit cu o viteza superioara celei a luminii care poseda proprietati geometrice foarte stranii: un obsrvator la adapost de o gaura neagra va zari periferia ca pe ceva static. Din contra, cel care va plonja in interior, va calatorii cu viteza luminii!

(va urma)

Gaurile negre(3)



Pentru a intelege nasterea unei gauri negre, trebuie sa se reprezinte nasterea unei stele. La origine se gasesc nori impresionanti de gaz difuz, care se aduna sub efectul propriului lor camp de gravitatie. In curentul acestei adunaturi, gazul aflat in permanenta miscare devine atat de des incat explodeaza in mai multe bucati: fiecare din aceste bucati va deveni o stea. Fiecare stea va inflama norul de gaz care o inconjoara, ceea ce va da nastere la nebuloase, ca actuala Nebuloasa din Orion.

Apoi, norul de gaz va sfarsi prin a se dispersa, in timp ce stelele se vor separa. In tot timpul duratei vietii sale, steaua se comporta ca o adevarata bomba cu hidrogen :ea isi schimba hidrogenul in heliu, in timp ce energia degajata va furniza o lumina intensa. Dar, putin cate putin, hidrogenul va lipsi iar heliul va abunda. Steaua va inepe sa se stinga: miezul ei se va raci.

Stelele cele mai mari au o durata de viata mai mica: isi ard oxigenul mult mai repede ca altele. Ele explodeaza producand o supernova. Apoi, miezul central al supernovei se va topi in el insusi si va da o stea de neutroni. Ea incepe sa se invarta in jurul sau si sa emita fascicule de unde radio. Este un pulsar. Daca restul stelei este superior, de 4 ori masei soarelui nostru, nu se va forma un pulsar ci o gaura neagra. Masa unei gauri negre este de aproximativ 10 ori mai mare decat cea a soarelui nostru.

(va urma)

Gaurile negre(2)



Termenul de "gaura neagra” a fost inventat de catre omul de stiinta american John Archibald Wheeler in 1969. In cartea sa Expozitia sistemului lumilor, aparuta in 1798, astronomul Laplace a fost primul care a avansat teoria dupa care stelele cele mai luminoase ar fi invizibile. In 1916, Albert Einstein, in Teoria generala a relativitatii, a inserat gaurile negre intr-un cadru matematic posibil, fara a le putea insa demonstra existenta. In 1933, Robert Oppenheimer, tatal bombei atomice si H. Snyder au demonstrat ca faimoasele gauri negre se pot forma in inima imploziei unei stele.
A trebuit sa se astepte anii 60 pentru ca primele gauri negre sa fie zarite in radiotelescoapele astronomilor, care au reperat obiecte ce emiteau enorme cantitati de radiatii, dar fara nici o lumina.
(va urma)

Brasov-Valea Cetatii-Valea cu Apa-Poiana Brasov(hotel Poiana Ursului)





Brasov (bufetul Racadau) - Valea Cetatii - Valea cu Apa - Poiana Brasov (hotel Poiana Ursului


Marcaj: triunghi albastru                                       


Durata: 3 ore; in sens invers, 2 ore  


Caracteristici: moderat in orice anotimp




Marcajul traseului incepe de la bufetul Racadau situat in Valea Cetatii, in apropierea confluentei acesteia cu Racadaul. Aici se poate ajunge din doua directii: din sectorul central al Brasovului sau din cartierul Temelia. Din centrul orasului se urca pe traseul nr. 30 (nemarcat), de la Magazinul universal Brasov prin Curmatura si pe frumoasa alee de la poalele estice ale Timpei. La stilpul indicator ce marcheaza intersectia aleii cu drumul de exploatare care urca din Valea Cetatii spre virful Timpa, traseul nr. 30 coteste la dreapta (spre vest), iar spre bufetul Racadau se continua 15 minute pe alee spre sud. Pe acest traseu se poate ajunge si din cartierul Temelia mergind in continuarea strazii V. Alecsandri spre sudvest, pe drumul forestier modernizat ce urca pe Valea Cetatii si trece pe linga bufetul Racadau (40 minute de la Scoala generala nr. 4, din marginea sud-vestica a cartierului Temelia).
Din fata bufetului Racadau (700 m altitudine) Continuam pe poteca ce se indreapta spre sud-vest, in stinga Vaii Cetatii, prin padurea de fag si brad (mareai triunghi albastru). Dupa 30-40 minute de la bufet ajungem linga albia piriului pe care o traversam (la citiva pasi dincolo de un artar gros) si urcam taluzul drumului forestier modernizat. Continuam urcusul usor pe drumul forestier, in dreapta Vaii Cetatii, spre sudvest (cu ocazia construirii drumului, copacii cu marcaj au fost taiati). Mergind 5 minute pe drumul forestier ajungem la capatul lui de unde continuam 10 minute pe un drum de pamint, pina ta confluenta Vaii Sindilii cu Valea Hotilor. Urcam pe poteca din prelungirea drumului, spre sud, pe piriul din dreapta, Valea Hotilor, tot prin padure. Urcind pe linga firul piriului, ajungem la un indicator fixat pe un molid in dreptul caruia schimbam directia de mers (15 minute de la capatul drumului de pamint). Cotim la dreapta (vest), parasind poteca ce urca pe Valea Hotilor spre culmea Crucurului, traversam piriul si urcam pe versant in sens invers deplasarii de pina la traversare. Trecem o vilcea si continuam pe poteca din dreapta (cea din jos), cotim la stinga (vest), traversam o culme secundara ingusta si ajungem in alta vilcea la obirsia careia se afla un izvor. Traversam din nou o culme secundara si o vilcea, urcam usor si moderat pe versantul din stinga Vaii Cetatii si la 30 minute de la traversarea Vaii Hotilor ajungem intr-o culme ingusta si preknga, orientata nord-sud, unde cotim la stinga, schimbind din nou directia inaintarii (spre sud), conform indicatorului de pe un molid. Inca 10 minute de urcus usor si ajungem intr-o inseuare ingusta, pe culmea ce desparte Valea Cetatii de Valea cu Apa (Valea Cheii), unde este intersectat traseul nr. 6 Brasov - cabana Postavarul (Drumul Albastru) marcat cu banda albastra (1 015 m altitudine). Ne indreptam, conform indicatorului de pe stilp, spre stinga (est), pe un scurt sector comun cu traseul nr. 6. La prima bifurcatie, marcata cu stilp indicator, parasim Drumul Albastru, coborind spre piriu (un afluent al Vaii cu Apa). Traversam piriul, urcam pe versant pe o poteca larga, printre fagi si molizi. Trecem peste o culme, coborim usor si ajungem la firul Vaii cu Apa (980 m altitudine), ceva mai sus de capatul drumului forestier modernizat ce urca de la Pietrele lui Solomon. Traversam piriul si urcam pe versant, prin padurea de amestec. Trecem peste doua culmi secundare, peste o vilcea (Stere) apoi din nou o culme secundara si la 30 minute de la traversarea Vaii cu Apa ajungem la stilpul indicator ce marcheaza intersectia cu traseul nr. 2 Brasov - cabana Cristianul Mare, marcat cu banda galbena.
Sectorul comun cu traseul 2 pe care il strabatem in 10 minute se termina intr-o poienita cu stilp indicator (l 110 m altitudine). Traseul nr. 2 coteste la stinga (pe aici se urca si la Pestera de Lapte - vezi traseul nr. 4), pe cind traseul nostru continua inainte, spre sud-vest, coborind usor spre cariera de calcar din marginea de nord-est a Poienii Mici (Poiana de Sus). Ocolim cariera prin partea inferioara (atentie, cariera este in exploatare!), trecem pe linga izvorul din marginea ei si 20 m mai sus de izvor ajungem intr-o intersectie, in apropierea pajistei pe care se afla pirtiile trambulinelor din Poiana Brasov, inainte, spre sud-vest, un drum prin padure trece pe sub trambulina, peste Pirtia Slalom Special si iese in Pirtia Bradul. Pe drumul din dreapta (spre nord-vest) coborim in citeva minute pina la stilpul indicator ce marcheaza intersectia cu traseul 3 Poiana Brasov -Poiana Nisipului (cruce rosie). Inainte, spre nord-vest, apoi spre vest, coborim pe un drum betonat, printre citeva hoteluri si vile, pina la intersectia de linga hotelul Poiana Ursului (l 020 m altitudine). Spre dreapta (nord) se poate cobori in Brasov pe drumul vechi al Poienii (traseul nr. 1 - banda rosie); inainte se ajunge la hotelul Alpin; spre stinga se ajunge la capatul liniei de autobuz nr. 20 Brasov - Poiana, in sectorul central al statiunii.




luni, 22 august 2011

Gaurile negre(1)




Oamenii de stiinta aduc drept argument pentru lipsa existentei cu adevarat a OZN-urilor distantele astronomice intre sistemele solare, respectiv 2,50 FF. A fost confirmat insa faptul ca in mijlocul galaxiei exista un imens specimen de black holes.

Numerosi astonomi interpreteaza gaurile negre ca porti catre alte universuri in care timpul ar trece mai incet. Un calator stelar care ar trece printr-o gaura neagra va da peste o gaura alba. In acelasi mod in care o gaura neagra aspira totul catre interiorul sau, o gaura alba ar arunca totul catre exterior. Calatoriile intergalactice ar putea atunci sa fie realizabile!
(va urma)