miercuri, 31 octombrie 2012

Varianta a drumului dintre lacul Galesu si cabana Pietrele(lacul Galesu-Poiana dintre Brazi-Bordu Galesului-Taul Negru dintre Brazi-cabana Pietrele)muntii Retezat


19. (varianta a drumului dintre lacul Galesu si cabana Pietrele). Lacul Galesu (2040 m)— Poiana dintrebra-zi(1800m)— Bordu Galesului (1720 m) — Taul Negru dintre Brazi (1740 m) — cabana Pietrele (1480 m).

Marcaj: traseul este marcat numai pe scurtele portiuni ale capetelor sale. Timp de mers: 3 ore.



De la lacul Galesu pornim catre nord, pe partea dreapta a vaii, mergind la inceput printre blocurile eratice ramase pe aici dupa topirea ghetarilor. Dupa aproximativ 600 de pasi de la lac, intram pe prima terasa si dupa inca 500 de pasi, coborim pe un al doilea prag al vaii. Intram curind in jnepenisul in mijlocul caruia intilnim o prima poiana. Cararea este destul de vizibila printre jnepeni si ea coboara repede la vale. In curind apar molizii si, cam la mijlocul pilcului de copaci ce se indesesc din ce in ce mai mult, ajungem in marginea unei a doua poieni. Pina aici am fost calauziti si de triunghiul rosu, semnul de marcaj al traseului nr. 9.
Din locul in care am ajuns, din marginea poienii chiar, razletindu-se din poteca marcata, se abate catre stinga drumul care conduce la Taul Negru dintre Brazi si, de acolo mai de-a dreptul decit poteca marcata, la cabana Pietrele.
La un sfert de ora dupa plecarea din poiana, traversam apa torentului Galesu. In acest punct, pe malul sting al apei, un stei enorm (Bordu Galesului) este folosit drept adapost de catre ciobanii ce isi pasc cirezile de vite prin apropiere. Sparturile mari ale stincii lasa in trupul bordului un spatiu liber, inalt de peste trei metri si destul de incapator pentru ca sase-sapte insi sa se poata adaposti aici.
La 20—30 de pasi facuti dupa traversarea apei, cotim la stinga si, la un sfert de ora dupa trecerea pe la Bordu Galesului, ajungem laTaul Negru dintre Brazi, numit uneori si Taul Brazilor. Lacul se infatiseaza ca o balta circulara, cu fund de noroi si cu foarte putina apa. Este adinc abia de 30—40 centimetri, la mijloc. Din cauza noroiului negru de pe fund si a umbrei brazilor desi care il inconjoara, lacul a primit denumirea potrivita aspectului sau: „Taul Negru dintre Brazi'. Privit din departare, de pe versantul vestic al culmii Galesu, lacul face o impresie puternica atit gratie asezarii si a culorii sale cit si prin vegetatia bogata din jurul sau.
De la tau, intram in poiana cu cioturi de copaci deschisa in marginea padurii, loc din care, traversind acest luminis, ne dirijam catre NV. Se intra in padurea deasa de molizi; coborisul prin padure este deosebit de priporos iar poteca mai ca nu exista. In capatul de jos al povirnisului, cararea se intoarce catre dreapta si trece apa piriului Galesu, de pe stinga pe dreapta lui.
Pentru scurt timp, se merge pe malul drept al apei pina ce, venind dinspre dreapta, intilnim cararea marcata (triunghi rosu) pe care am parasit-o in marginea celei de a doua poieni, acolo unde am intrat pe drumul catre Taul Negru dintre Brazi.
De aici mai departe, calauziti de triunghiul rosu, urcam usor pe versantul sting al Vaii Rele apoi, pe un drum fara declivitati si cotind la stinga, ajungem pe versantul drept al piriului Pietrele. Coborim in vale, trecem peste apa si, curind, ne aflam in josul piciorului de munte implintat intre vaile Pietrele si Stinisoara. Aici intilnim marcajul banda albastra (traseul nr. 1) si incrucisindu-l, coborim la cabana Pietrele.

Alpinismul in Muntii Retezat.

La fel ca si in alti masivi carpatici, si in Muntii Retezat alpinistii au aflat numerosi pereti de stinca pe fetele carora isi pot arata maiestria de cataratori. In masiv, practicarea alpinismului tehnic se poate face fie in zona de carst a Cheii Buta, fie in regiunea cu roca de natura granitica intinsa da pe Peleaga si pina la Judele sau pina inspre culmea Stinisoara. Traseele escaladate in aceasta regiune granitica a Retezatului sint situate la o altitudine superioara celor din Cheia Buta.
Folosind datele ce ne-au fost puse la dispozitie de catre Emilian Cristea, decanul de virsta al alpinistilor romani, enumeram mai jos citeva dintre cele 65 de trasee alpine omologate in Muntii Retezat; toate acestea sint prevazute cu pitoane. Atragem atentia asupra faptului ca fixitatea pitoanelor trebuie verificata temeinic inainte de folosirea lor, operatie cu atit mai necesara cu cit — se stie — dilatarea si contractia rocilor granitice, produse de variatiile de temperatura, slabeste mult incastrarea pitoanelor.
Traseele pe care le prezentam in continuare au fost alese dintre cele mai frumoase si dintre cele mai circulate (cele mai frecvent cercetate dintre traseele aflate in aceasta din urma categorie au fost subliniate in text).

a. Trasee avind gradul V A de dificultate

— Traseele „Mezinului' si „Corvinu'; ambele aflate in Coltii Pelegii;

b. Trasee avind gradul J V B de dificultate

— Traseul „Doi' din Creasta Gemenele;

— Traseul „Treptelor' si cel al „Fisurei ascunse' din Coltii Pelegii (numai escaladate impreuna au gradul IV B);

— Muchia Mare a Pelegii (cel mai spectaculos traseu alpin care, pe desfasurarea celor 8 lungimi de coarda, poarta pe catarator peste tancurile de granit care, in ansamblu, alcatuiesc Coltii Pelegii. Se numara printre putinele trasee alpine din muntii nostri care sfirsesc la o cota apropiata de 2500 m alt.).

c. Trasee avind gradul IV A de dificultate

— „Traseul curajului' (aflat in zona Coltilor Pelegii);

— „Fisura intrerupta' din vf. Bucura II;

— „Creasta ascutita', din zona vf. Retezat;

— „Picioru vf. Judele Mare' (fata d inspre Turnu Portii);

— „Surplomba centrala' (peretele sud-vestic al Cheii Buta).

d. Trasee avind gradul III B de dificultate

— in Coltii Pelegii, traseele: „Fisura verde', „Capra neagra', „Vostoc II';

— in peretele virfului Bucura II, traseele: „25 Octombrie', „Furcile' si „Creasta Corvinul';

— Creasta Gemenele (fata nord vestica a vf. Judele);

— in Cheia Buta, traseele: „Creasta estica', „Hornul frumos', „Cleantul ascutit' si „Traseul alveolelor'.

e. Trasee avind gradul III A de dificultate

— in Coltii Pelegii, traseele: „Diedrul sfinxului', „Traseul schiorului', „Creasta insorita', „Traseul diedrelor', „Creasta frumoasa', „Hornul zapezii';

— „Creasta vulturilor' (in peretele vf. Bucura II);

— „Creasta vintului' (in peretele vf. Bucura III);

— „Creasta vestica a Turnului Portii';

— in Cheia Buta, „Traseul minerului' si „Traseul verde'.

f. Trasee avind gradul II A de dificultate

— Pe fetele vf. Bucura II, traseele: „Creasta vinatorilor', „Hornul Mare', „Vilcelul cu fereastra';

— in zona vf. Judele, traseele: „Custura vf. Judele', „Traseul din canionul Judele', „Custura cu campanule' (fata sud-estica a vf. Judele Mare), „Custura nord-vestica a Turnului Portii' (intrarea dinspre Taul Stirbului);

— „Creasta frumoasa' (pe fetele culmii Stinisoara, in apropiere de refugiul Gentiana).
Sursa:scrigroup.com

duminică, 28 octombrie 2012

Jack Daniel's

Istoric
Distileria din Jasper a fost infiintata in anul 1866 de "Jack“ Newton Daniel, care s-a nascut in anul 1850 intr-o familie numeroasa cu copii multi. In anul 1907 el va ceda din motive de sanatate firma nepotului sau Lem Motlow. In anul 1866 distileria "Jack Daniel's“ a fost inregistrata oficial fiind prima distilerie inregistrata din SUA. In prezent distileria se afla pe locul unde a fost infiintata - "Hollow“ in Lynchburg si apartine de corporatia "Brown-Forman-Corporation".                                  Productie                                                                                                                                                       
Jack Daniel amplaseaza distileria orientandu-se dupa existenta izvorului din apropiere, care avea o apa bogata in carbonat de calciu, si cu un continut redus in fier, optimal pentru producerea bauturii alcoolice. Apa este filtrata de grasimi prin filtre din carbune de lemn cu o lungime de 3 m "Charcoal Mellowing“ inventate si patentate pe numele lui Daniel.
Această tehnologie de producţie face ca whiskeyul să aibă un gust specific apreciat de consumatori. Depozitarea băuturii se face timp de cel puţin 4 ani în butoaie de lemn de stejar american (Quercus alba) după care va fi îmbuteliată în sticle.
Sortimente
* Cel mai cunoscut sortiment este „Black Label” (Jack Daniel’s Old No.7), îmbuteliat în sticle de 0,7 l sau 1,0 litru exportat în Germania. Pe când în Canada sunt mai căutate sticlele de 5 centilitri, 1,75 litri sau cele pentru colecţionari de 3,0 litri.
* „Green Label” este un whiskey de 4 ani cu 40 % procent de alcool
* „Single Barrel” sunt îmbuteliate în sticle speciale, fiecare sticlă purtând o semnătură de mână, are procentajul de alcool între 45 % şi von 47 %.
* „Gentleman Jack” este singurul sortiment care este depozitat de două ori în butoaie „de două ori sfinţit” având procentajul de alcool 40 %.
Conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, marcile Jack Daniel’s, Murfatlar si Absolut sunt liderii calitatii in subcategoriile din care fac parte, scrie Standard.ro.
“Pentru indicele calitatii din valul III BrandRate, domeniul bauturi alcoolice, inregistram trei branduri castigatoare pe subdomeniile in care activeaza: Jack Daniel’s, Murfatlar si Absolut.
Primul e lider pe piata whisky-ului, respondentii cu studii medii vehiculand, cu precadere, informatii cu caracter pozitiv fata de acest brand”, spune Marius Luican, general manager Reveal Marketing Research.
Sursa:portalroman.com

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Circuitul lacurilor Bucurei(lacul Bucura-lacul Ana-lacul Lia-lacul Viorica-lacul Florica-taul Agatat-taul Portii-lacul Bucura),muntii Retezat



18. Circuitul lacurilor Bucurei: lacul Bucura (2041 m)—lacul Ana (1979 m) — lacul Lia (1910 m) — lacul Viorica (2070 m) — lacul Florica (2080 m) — Taul Agatat (2208 m) —Taul Portii (2240 m) — lacul Bucura (2041 m).

Marcaj:

— la pornire, triunghi rosu, punct galben si cruce albastra;

— in lungul ulucului vaii superioare a Izvorului Bucurii, drum nemarcat;

— intre Taul Agatat si Taul Portii, punct rosu;

— de la Taul Portii la lacul Bucura, punct rosu si banda galbena.

Timp de mers. 3½ — 4½ ore.



In legatura cu denumirea primelor patru lacuri intilnite in drumul nostru (Ana, Lia, Viorica si Florica), mentionam ca, in anul 1930, Mihai Haret (unul dintre primii cercetatori ai Muntilor Retezat) a dat lacurilor insirate pe ulucul Izvorului Bucura aceste nume cu rezonanta vadit familiala. Folosite timp de aproape o jumatate de veac — atit de catre drumeti, cit si de catre localnici — denumirile au intrat definitiv in toponimia Muntilor Retezat.
Pornind pe traseu, urcam pragul terasei vestice sub care se adaposteste lacul Bucura si iesim in poteca marcata. De aici mai departe, cotim catre stinga si curind, la 2070 m alt., intilnim un stilp cu marcajul cruce albastra; „spre lacul Zanoaga, peste Slaveiu (4 ore). Continuind mersul pe carare in directia aratata de sageata stilpului, intilnim apoi si celelalte doua semne ce marcheaza traseul: triunghi rosu si punct galben. Este cararea care duce la Gura Apei (peste Slavei, pe la Crucea Trasnitului si pe la Lunca Berhina), la cabana Gura Zlata (peste Slavei, pe la taul Zanoaga Mare si pe la Gura Apei) sau, direct la cabana Gura Zlata (peste Slavei, pe la taul Zanoaga si apoi de-a lungul culmii si in josul piriului Radesu). Vom parasi aceste marcaje atunci cind vom ajunge in firul vilcelului Izvorul Bucurei.
Coborim binisor pe poteca marcata, ocolind bolovanii mai mari si trecind direct peste cei marunti. Citeva serpentine scurte domolesc putin priporul pragului terasei glaciare pe care coborim. Dupa o jumatate de ora de la plecare, ajungem in firul vilcelului, in aval si catre sud-est de lacul Ana (1979 m).
Cercetind lacul (1979 m alt., circa 44 000 m2 suprafata, 324 m lungime, 70—200 rn latime si 12,5 m adincime), vom constata ca, fara a fi tot atit de impodobit cu vegetatie cum sint unele dintre lacurile Retezatului, el este totusi plin de pitoresc; din apropierea lui ni se ofera prilejul de a admira larga si spectaculoasa panorama ce se desfasoara pina la crestetul de culmi si de custuri ale caldarii Bucura.
Din sud-est de lacul Ana facem o deviere din traseul circuitului si, pentru a cerceta si lacul Lia, cotim la stinga, coborind pe firul vaii. Coborisul nu este usurat de existenta vreunei carari umblate, astfel incit vom dibui crimpeie de hatase printre jnepeni, printre petice de mocirle turboase si peste grohotisul mare ce captuseste fundul vilcelului. La lacul Lia (1910 m alt., circa 12 000 m2 suprafata, 144 m lungime, 120 m latime si 3 m adincime) ajungem dupa un sfert de ora de la plecarea de linga lacul Ana. In gavanul care adaposteste lacul Lia, mai sus cu 30 m decit acesta, a mai existat un lac, mocirlit acum si complet umplut cu turba. Un briu lat de jnepeni care urca si pe peretii vaii, inconjura lacul sporindu-i farmecul.
La lacul Lia se mai poate ajunge si coborind direct de la Bucura. Pentru aceasta, din locul pe unde se face golirea lacului, coborisul pe ulucul prin care curge emisarul Bucurei tine pina in firul vaii principale, in amonte de lacul Lia.
De la Lia facem cale-intoarsa si, in aproximativ 20 minute, revenim in poteca marcata care, indreptindu-se catre stinga, urca spre culmea Slaveiului.
Plecind de la lacul Ana, trebuie sa ne impacam cu gindul ca, pentru a merge mai departe, este necesar sa depunem un oarecare efort spre a urca peste pragul terasei, inalt de circa 90 m, captusit cu puzderie de bolovani colturosi si animat de larma ce o face torentul pravalit in cascade prin acest haos de pietraraie.
Pe terasa superioara a vaii, in zanoaga cunoscuta sub denumirea de Fundu Bucurei, aflam adunate laolalta un grup de sase lacuri dintre care cel mai mare poarta numele de lacul Viorica (2070 m alt., circa 13 000 m2 suprafata, 190 m lungime, 20 la 84 m latime si 2,15 m adincime). Spre vest, aproape in prelungirea lacului mare, se gaseste un ochi de apa, pe trei sferturi umplut cu turba. Mai catre apus, la 2075 m alt., se mai afla alte doua laculete. Spre S-SV de lacul principal, la 2080 m alt., intilnim cel de al cincilea lac al grupului Viorica. In fine, la 2085 m alt. si spre S-SE de lacul Viorica, se afla un lac geaman, orientat de la nord-est catre sud-vest, intre lacul mare si acesta din urma se gaseste un pilc de jnepeni si citeva „buchete' de smirdar, crescute pe un gheb de stinca a carei spinare se inalta pina la 2095 m alt.
De lacul Florica (2080 m alt., circa 10 100 m2 suprafata, 200 m lungime, 10 la 70 m latime si 6,05 m adincime) ne desparte numai un prag de 20 m inaltime. Locurile sint intesate cu bolovanis colturos si cu steiuri ceva mai inalte. Printre ele, ici-colo, sint risipite pilcuri de jnepeni si smocuri inalte de paisuri.
cea mai dificila parte a circuitului lacurilor sistemului Bucura urmeaza abia dupa ce parasim malurile lacului Florica. Continuarea drumului este o adevarata lupta cu grohotisul de bolovani mari si colturosi ce impinzesc peretii si poalele gigantilor din fata (vf. Judele, Turnu Portii si Poarta Bucurii). Pe sub clinul prapastios al Slaveiului (stinga cum urcam) nu este chip sa ne strecuram. Vom alege calea dinspre versantul estic al vaii, coasta bolovanoasa si ea, dar infrumusetata de peticele mari de jnepeni care ii imbraca fata. Citeva crimpeie de hatase ne ajuta si in orientare, dar si la urcus. Abatindu-ne putin catre stinga, dupa circa trei sferturi de ora de la plecarea de linga lacul Florica, iesim in poteca marcata cu punct rosu, pe buza pilnie! in care se afla Taul Agatat (2208 m alt., circa 1600 m2 suprafata, 50 m lungime, 40 m latime si 2,10 m adincime).
Ramura dinspre stinga a cararii marcate cu punct rosu, trecind peste saua Judelui si pe sub vf. Sesele, conduce la taul Zanoaga Mare. De la Taul Agatat, traseul nostru se va desfasura pe acelasi marcaj, insa pe ramura dinspre dreapta a potecii (spre nord).
De o gingasie remarcabila, oglinda taului pare o jucarie pitulata in valmasagul haotic al marilor bolovani colturosi de granit, pustiu de piatra cum rar se mai intilneste chiar si in Munti i Retezat. In schimb, pri vel istea ce o putem admira de aici este de-a dreptul coplesitoare. Aproape intreaga caldare a Bucurei isi desfasoara minunea ei de pitoresc, iar „ochiurile de mare', siruite in lungul jgheabului prin care se zbuciuma vina de apa ce zburda dintr-un lac in altul, par a fi o salba de uriase margaritare legate intre ele cu panglica de argint, infiorarea ce te stapineste stind aici, dominat de peretii salbaticei cortine de piatra zdrentuita a custurii dintre virfurile Judele si Bucura, nu-i intrecuta decit de maretia vastei panorame, tarmurita catre oceanul de azur al vazduhului de eleganta arcuire a Secerii Bucurei si de semetia piscului Pelegii.
Desprinzindu-ne cu greu de vraja privelistii, pornim mai departe, pe marcajul punct rosu, catre Taul Portii, la inceput coborind peste pietroaie. Lasam in stinga un mic lac, pitulat si el printre bolovani, si atingem curind un punct de minima altitudine (2130 m). De aici mai departe, asaltam ultimul pripor al traseului nostru si, la 20 minute dupa plecarea de la Taul Agatat, poposim la o furca de marcaje, linga Taul Portii (2240 m alt., circa 5300 m2 suprafata, 84 m lungime, 76 m latime si 4,45 m adincime).
Dinspre stinga, coborind de la Poarta Bucurei, se vede cararea cu semnul banda galbena care ajunge aici venind din Saua Retezatului.
Pe poteca marcata acum cu doua semne (punct rosu si banda galbena) ne continuam drumul mergind pe malul drept al taului si, pe drum aproape plat, intilnim un al doilea lac. De aici mai departe, coborim virtos in lungul versantului nord-estic al umarului piciorului de munte ce compartimenteaza in doua uriasa caldare a Bucurei. Lasam in dreapta lacul Bucurelu (2070 m alt., circa 4000 m2 suprafata, 80 m lungime si 45 m latime), trecem pe linga tabela de marcaj mentionata mai inainte si, pieptis la dreapta, dupa 25 de minute de la trecerea pe la Taul Portii, revenim linga lacul Bucura, in punctul din care am pornit pentru a parcurge circuitul lacurilor sistemului Bucura. Timpul necesar pentru parcurgerea acestui traseu este de aproape trei ore si jumatate (exclusiv durata popasurilor).
Sursa:scrigroup.com

Google



Despre Google
Misiunea Google este de a oferi cea mai buna experienta in cautarea pe Internet facand publica lumii, accesibila si folositoare informatia. Google, dezvoltator al celui mai mare motor de cautare din lume, ofera cel mai rapid si usor mod de a gasi Prin accesarea a mai mult de 1,3 miliarde de pagcunda. Azi, Google raspunde la mai mult de 100 de milioane cautari pe zi.
Doi studenti Stanford Ph.D., Larry Page si Sergey Brin, au fondat Google in 1998. Compania privata a anuntat in iunie 1999 ca a asigurat 25 milioane $ capital social. Partenerii actionari ai companiei includ Kleiner Perkins Caufield & Byers si Sequoia Capital. Google isi ofera serviciile prin situl public propriu, www.google.com. Compania ofera si solutii de cautare web in cooperare pentru ofertantii de informatii.
Despre tehnologia Google
Tehnologia inovatoare de cautare a Google si designul elegant al interfetei separa Google de alte motoare de cautare de prima generatie. In loc sa foloseasca numai tehnologia de cautare cu ajutorul cuvintelor cheie sau a tag-urilor meta, Google se bazeaza pe tehnologia patentata PageRank, ce asigura faptul ca cele mai importante rezultate sunt intotdeauna afisate primele.
PageRank masoara obiectiv importanta paginilor si este calculat cu o formula de mai mult de 500 de milioane de variabile si mai mult de 2 miliarde de termeni. PageRank foloseste structura vasta de legaturi web ca o unealta organizationala. In esenta, Google interpreteaza o legatura de la Pagina A la Pagina B ca un "vot" din partea Paginii A pentru Pagina B. Google evalueaza importanta unei pagini dupa voturile pe care le primeste.
Google analizeaza, de asemenea, pagina ce distribuie voturile.
Metodele complexe, automatizate ale Google contin, in prealabil, interactiune din partea oamenilor. Spre deosebire de alte motoare de cautare, Google este structurat in asa fel incat nimeni nu poate cumpara o pozitie mai inalta in rezultate sau nu altereaza aceste rezultate. O cautare cu Google este o metoda cinstita si obiectiva pentru a gasi usor situri web de inalta calitate.
Rostul Google
Google este un joc de cuvinte provenit de la 'googol' ce a fost dat de Milton Sirotta, nepotul matematicianului american Edward Kasner, pentru numarul reprezentat de 1 urmat de 100 de zerouri. Google foloseste acest termen pentru a reflecta misiunea companiei de organizare a imensei cantitati de informatii disponibila pe web si in intreaga lume. pe web.
Sursa:portalroman.com

Coca Cola


Istoria Coca-Cola - nasterea si evolutia unui simbol.

Inceputul din Atlanta
1886-1892
Era 1886 si in New York Harbor muncitorii construiau Statuia Libertatii. La opt sute de mile departare, un alt maret simbol urma sa fie descoperit. Precum multi oameni care au schimbat istoria, John Pemberton, veteran al razboiului civil si farmacist in Atlanta, a fost inspirat din simpla curiozitate.
Pentru ca ii placea sa se joace cu formule medicinale, intr-o seara, cautand un leac rapid pentru o durere de cap, a amestecat un lichid de culoarea caramelului intr-un vas. Cand a terminat, l-a dus la o farmacie locala. Aici amestecul a fost combinat cu sifon si probat de clienti care au recunoscut cu totii: aceasta noua bautura era speciala.
Farmacia a inceput sa vanda amestecul cu 5 centi paharul. Contabilul lui Pemberton, Frank Robinson, a numit amestecul Coca-Cola si notat numele intr-un manuscris. Pana in ziua de azi, Coca-Cola se scrie la fel.
In primul an, firma a vandut in jur de 9 pahare de Coca-Cola pe zi. Un secol mai tarziu, Coca-Cola Company a produs peste 10 miliarde de galoane de suc. Din nefericire pentru Pemberton, el era mai mult un inventator decat un om de afaceri, si nici macar nu banuia ca a inventat unul din cele mai de succes produse din lume.
De-a lungul anilor, intre 1888 si 1891, Pemberton a vandut firma unui afacerist din Atlanta pe nume Asa Griggs Candler pentru un total de 2300$. Candler a devenit primul presedinte al firmei si primul care a adus viziune de afaceri companiei.
Dupa Atlanta
1893-1904
Asa Candler, un vanzator inascut, a transformat Coca-Cola dintr-o inventie intr-o afacere. Stia ca exista oameni insetati si Candler a gasit cai inovative de a le prezenta acest nou produs. A distribuit cupoane pentru a incerca gratis noua bautura racoritoare si i-a imbracat pe farmacisti in haine imprimate cu Coca-Cola. Stilul agresiv de promovare a functionat.
Pana in 1895, Candler a construit fabrici in Chicago, Dallas si Los Angeles.
Inevitabil, succesul bauturii a condus la modificarea modalitatii de imbuteliere. In 1894, un om de afaceri din Mississippi, Joseph Biedenham, a fost primul care a pus bautura in sticle.
A trimis 12 sticle catre Asa Candler, insa acesta nu a fost impresionat. In ciuda faptului ca era un foarte abil om de afaceri, nu a realizat ca Coca-Cola isi va realiza adevaratul potential cand va putea fi cumparata la sticla. Nu a realizat acest lucru nici macar 5 ani mai tarziu cand 2 avocati, Benjamin F. Thomas si Joseph B. Whitehead, au cumparat dreptul exclusiv de a imbutelia si vinde bautura pentru suma de 1 dolar.
Pastrarea brandului
1905-1918
Imitarea poate fi o forma de flatare, insa Coca-Cola Company nu a fost deloc flatata de proliferarea bauturilor care o imitau din dorinta de a profita de succesul originalului. Atat produsul cat si brandul trebuiau sa fie protejate.
Publicitatea s-a axat pe autenticitatea Coca-Cola.
In 1916, compania Root Glass din Indiana a inceput sa fabrice faimoasa sticla de Coca-Cola. Pe masura de se inainta in noul secol, Coca-Cola Company a crescut rapid, extinzandu-si afacerile in Cuba, Porto Rico, Franta si alte tari. In 1900 existau 2 imbuteliatori de Coca-Cola iar in 1920 existau 1.000.
Mostenirea lui Woodruff
1919-1940
Probabil nici o alta persoana nu a avut un impact mai puternic asupra companiei Coca-Cola decat Robert Woodruff. In 1923, la 5 ani dupa ce tatal sau Ernest a cumparat compania de la Asa Candler, Woodruff a devenit presedintele companiei.
Daca Candler a prezentat Statelor Unite noua bautura Coca-Cola, Woodruff a prezentat-o lumii intregi de-a lungul unei cariere de 60 de ani la carma companiei.
Woodruff era un geniu al marketingului si a profitat de toate oportunitatile de extindere. Coca-Cola a calatorit impreuna cu echipa SUA la Olimpiada din 1928 din Amsterdam, iar logo-ul a fost imprimat peste tot, chiar si in arenele de lupte cu taurii din Spania.
Woodruff a incurajat toate inovatiile care ii ajutau pe oameni sa se bucure de Coca-Cola, transformand compania nu doar intr-un mare succes cat si intr-o parte importanta din viata oamenilor.
Razboiul si mostenirea sa
1941-1959
In 1941, America a intrat in cel de-al doilea razboi mondial. Mii de barbati si femei au fost trimisi la lupta. Woodruff a ordonat ca “fiecare persoana in uniforma sa primeasca o sticla de Coca-Cola cu 5 centi, oriunde s-ar afla si oricat ar costa compania".
In timpul razboiului, europenii s-au bucurat pentru prima oara de Coca-Cola. Intre anii 40 si 60, numarul tarilor in care Coca-Cola isi desfasura activitatea s-a dublat.
America de dupa cel de-al doilea razboi mondial era plina de optimism si prosperitate. Acest lucru se reflecta si in imaginile folosite in reclamele Coca-Cola: cupluri fericite, mame lipsite de griji conducand masini decapotabile.
Lumea clientilor
1960-1981
Dupa 75 de ani de succes cu brandul Coca-Cola, compania a decis sa-si largeasca numarul de branduri: Sprite a fost introdus in 1961, TAB in 1963 si Fresca in 1966.
Prezenta internationala a companiei a crescut rapid, iar reclama, intotdeauna o parte importanta a afacerii, s-a implinit cu adevarat in anii 70. In 1978, Coca-Cola Company a fost aleasa drept singura companie care putea sa vanda bauturi racoritoare in Republica Chineza.
Coca-Cola Light si Noul Gust
1982-1989
Anii 80 au fost o perioada de schimbari si inovatie la Coca Cola. In 1981, Roberto C. Goizueta a devenit presedinte al consiliului de administratie si CEO a Coca-Cola Company. Goizueta, care fugise de regimul comunist al lui Fidel Castro in 1961, a schimbat complet strategia companiei: a organizat toti imbuteliatorii de Coca-Cola din SUA intr-o companie publica, Coca-Cola Enterprises, a lansat Coca-Cola Light si multe altele.
In 1985, Goizueta a incercat prima schimbare a formulei de preparare si a gustului Coca-Cola. La teste, totul a fost bine, insa in lumea reala, oamenii au reactionat cerand formula originala inapoi. Criticii au numit-o cea mai mare greseala de marketing facuta vreodata. Formula originala a fost reintrodusa si Coca-Cola si-a marit avantajul asupra competitorilor, avantaj care se pastreaza si azi.
Coca-Cola Acum
1990-PREZENT
In 1886, Coca-Cola se vindea intr-o mica farmacie din Atlanta. Acum, in al doilea secol de existenta, Coca-Cola Company vinde aproape 300 de branduri in 200 de tari.
In Februarie 2000, Doug Daft a fost ales presedinte si CEO. Doug este un veteran in companie, lucrand la Coca-Cola de 30 de ani si crede ca compania trebuie sa opereze la nivel local. Azi, la fiecare 10 secunde, 126.000 de oameni se bucura de un produs Coca-Cola.
Sursa:portalroman.com

Adidas


Adolph si Rudolf Dassler au creat primul lor adidas in 1920 in Herzogenaurach, Germania. Dupa primul adidas, Dassler a dobandit o reputatie foarte buna in acest domeniu, de fapt, Jesse Owens a castigat 4 medalii de aur in 1936 la Jocurile Olimpice, el purtand o pereche de pantofi Dassler.
In 1948 Rudolf Dassler a inceput sa creeze faimosii adidasi Puma , in timp ce Adolph a creat faimoasa firma cu trei dungi: Adidas. Adolph a obtinut numele combinand porecla sa Adi cu primele trei litere ale numelui Dassler. Un an mai tarziu Adolph a incorporat logo-ul cu trei dungi, care este folosit pana in ziua de azi. Inainte ca Nelly sa scoata melodia Air Force 1, Run DMC purtau Adidas, le-au placut atat de mult incat in 1980 au scos melodia My Adidas.Run DMC aveau stilul lor: fara sireturi si cu limba scoasa, in cea mai mare parte a timpului Run DMC putea fi vazut… purtand Superstars. Chiar si in ziua de azi modelul Adidas Superstar este asociat cu cultura Hip Hop. Azi marca Adidas are tre ramuri: Adidas Originals – cunoscauta si sub numele de Heritage Line, Adidas Performance – produse de ultima ora pentru linia de top a atletilor, si Adidas Y-3 – articole sprotive si in trend cu moda in colaborare cu designerul Yohji Yamamoto.
- Majoritatea cand ne referim la un pantof sport, spunem pur si simplu adidas. Acest lucru este o dovada a sucesului de care s-a bucurat afacerea infiintata de Adolf Adi Dassler. Dassler s-a nascut la 3 noiembrie 1900, in orasul german Herzogenarauch.
- Familia in care a crescut era una modesta, iar Adolf era pregatit sa devina brutar, dar dupa ce s-a intors din Primul Razboi Mondial, a inceput sa-si produca primii pantofi sport in bucataria mamei sale. Pentru a-si deschide propria afacere, Dassler a fost ajutat cu bani de catre tatal sau, Cristoph (care lucra intr-o fabrica de pantofi) si de fratii Zehlein.
- In 1924, fratele sau Rudolph Dassler, s-a alaturat afacerii punand bazele fabricii de incaltaminte sportive numita Dassler Shoes.
- Mai tarziu, in 1948, ca urmare a unor neintelegeri, a parasit afacerea fratelui sau pentru a-si infiinta propria companie, care a devenit cunoscuta firma sport Puma.
- Rivalitatea dintre cele doua branduri, a devenit atat de mare incat cei doi frati nu si-au mai vorbit niciodata, iar cand fratele"Adidas" a murit, "Puma" nu s-a prezentat la funerarii.
- La Olimpiadele din 1928, Adidas a echipat mai multi atleti, pregatind compania pentru expansiunea internationala.
- Inregistrarea companiei ca Adidas s-a petrecut abia in anul 1949 cand creatorul sau o numeste dupa propriul nume.
- In 1970, firma Adidas si-a extins productia pe sectorul de imbracaminte, astfel a inceput cautarea unui simbol care sa poata fi asociat cu noile linii.
- In 1972 a fost ales trifoiul, acesta fiind schimbat in 1996.
- Adolf Dassler a incetat din viata in 1978, dar afacerea a mers inainte. In anul urmator, 1979, Adidas a cumparat compania Salomon Group, numele corporatiei s-a transformat in Adidas-Salomon.
- In anul 2006 Adidas a achizitioneaza cunoscuta companie rivala Reebok pentru aproximativ 9.5 miliarde de dolari. Tot in acel an a perfectat un contract pe 11 ani, prin care devine furnizorul oficial de echipament al NBA.
- Grupul are acum 25.000 de angajati in lumea intreaga, incluzand designeri, ingineri bio-mecanici si experti in tehnologia materialelor. Cea mai mare parte a activitatilor se desfasoara in afara Germaniei, singura unitate care functioneaza in tara-mama fiind un centru de productie si testare pentru prototipuri.
Sursa:portalroman.com

marți, 23 octombrie 2012

Gura Apei-Gura Raului Ses-Saua Iepii-Vf.Matania-Saua Suculetului-Vf.Tarcu(muntii Retezat)



17. Gura Apei (998 m) — Gura Riului Ses (943 m) — Saua Iepii (1721 m) — vf. Matania (2160 m) — saua Suculetului (1850 m) — vf. Tarcu (2186 m).

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 12—14 ore.



Traseul acesta a fost marcat pentru a inlesni parcurgerea de catre drumeti a unui drum de legatura a Muntior Retezat cu Muntele Tarcu si cu Muntele Mic (pentru a ajunge la ultimul dintre aceste obiective turistice, trebuie sa mat adaugam inca aproximativ 6 ore la timpul de mers indicat mai sus).
De la Gura Apei, primul kilometru de drum se parcurge coborind domol pe soseaua forestiera de pe stinga Lapusnicului Mare, pina la confluenta acestuia cu Riul Ses, loc  care se afla pepiniera silvica Corciova. De aici mai departe, cotim la stinga, ne angajam pe drumul forestier auto de pe valea Riului Ses (acest drum patrunde adinc in susul vaii).
In punctul de confluenta a piriului Corciova cu Riul Ses, parasim soseaua forestiera si, cotind la dreapta, incepem a urca aproape pieptis in susul vaii Corciova pina la Saua Iepii. Aici ajunge, venind dinspre NE, si un plai ciobanesc care, de la Clopotiva, urca pe Plaiu Petreanului (1898 m), trece apoi peste vf. Pietrei (2190 m) si, pentru a cobori in Saua Iepii depaseste vf. Bloju (2165 m) si vf. Custurii (2073 m).
Ajuns in Saua Iepii, traseul nostru (banda rosie) coteste in unghi drept catre stinga si se angajeaza in parcurgerea lungii culmi Matania—Tarcu, cumpana de ape intre bazinul Bistrei si cele ale Riului Ses si Hidegului. Primul urcus dureaza pina in vf. Baicului (2119 m). De aici mai departe, marcajul nostru foloseste, in continuare, drumul pastoral de culme pina in vf. Matania (2160m). fn aceasta zona ajunge pe culme Plaiu Nedeii, cale pe care se urca dinspre Poiana Marului.
Depasind vf. Matania, coborim pina in saua Suculetului (1850 m) unde, venind dinspre stinga, urca un plai ciobanesc pornit de pe Godeanu si care, trecind peste Capu Prislopului, da prilej drumetului sa admire o vasta panorama asupra haurilor adinci ale caldarilor de la obirsia Hidegului.
Din Saua Suculetului, poteca marcata cu banda rosie ajunge intr-o altaadincaturaaculmii, Saua Plaiului (2058 m), locul unde, din traseul nostru se ramifica spre dreapta, o varianta (marcata si ea) care coboara in zanoaga de sus a Suculetului, la iezarul Tarcu (2120 m), si revine apoi in traseul principal dupa ce acesta a depasit insa vf. Tarcu (2186 m), zona in care se afla cladirea statiei meteorologice „Tarcu'.
Traseul nr. 17 continua apoi coborind muntele Tarcu pina la refugiul Cuntu (1440 m) de unde, o ramificatie din dreapta a potecii duce la Muntele Mic iar cealalta coboara de-a lungul piriului Fenes pina la Lupu, statie terminus a unei linii ferate forestiere ce urca aici, venind dinspre Armenis.
Sursa:scrigroup.com

luni, 22 octombrie 2012

Giorgio Armani


Miliardarul Giorgio Armani s-a nascut in 1934, intr-o familie saraca-lipita din Piacenza, la cativa kilometri de Milano. A invatat, ca toti copiii saraci, intr-o scoala publica, unde a prins gustul pentru film si pentru teatru. Dupa o experienta de un an la Facul-tatea de Medicina din Milano, si-a satisfacut stagiul militar timp de 18 luni. Prima slujba in care s-a manifestat simtul sau estetic a fost aceea de decorator de vitrine la un magazin universal din Milano - Rinascente.A mai lucrat o vreme ca asistent fotograf in acelasi magazin, dupa care i s-a incredintat departamentul "Stil", unde se ocupa de distribuirea hainelor de lux aduse din India, Japonia si SUA. Aceasta perioada isi va pune mai tarziu amprenta asupra creatiilor sale, caracterizate mai ales de universalitate, cu delicatetea lor orientala, dar pastrand caracterul practic al hainelor occidentale.
La 30 de ani, in 1964, fara nici un fel de pregatire de specialitate, Armani creeaza o linie de haine pentru Nino Cerutti. Continua sa lucreze cu hainele pana in 1970 cand, incurajat de noul sa prieten si proaspat partener, Sergio Galeotti, paraseste compania lui Cerutti si isi deschide propria firma, specializata in consultanta de moda si design la cerere (freelance).
Primul succes al casei Armani a venit in anii ‘73-‘74, la sfarsitul erei hippie: jachetele non-liniare "bomber" - asa-numitele "geci de pilot", primele haine care au folosit pielea ca pe un material obisnuit, cu linii textile. Lejera, informala, cu spatii care lasau sa se intrezareasca trupul, jachetele au spart instantaneu piata, aducand echilibrul intre costumele morocanoase si scortoase si hainele de abandon ale hipiotilor.
Trei luni mai tarziu, Armani, Coco Chanel si Paul Poiret isi uneau fortele in emanciparea modei pentru femei, pentru a lansa echivalentul feminin al jachetei, modelul "rumpled" ("sifonata"), fabricat din materiale exclusiv masculine. Succesul nu s-a lasat asteptat.
Moda si Armani s-au intalnit, iar mariajul a fost fericit. Renuntand la aerul rebel si intorcandu-si privirea catre costumele clasice, creatorul reuseste, in anii ’80, sa impuna o noua linie, devenita in timp sinonima cu puterea. "Power suit"-ul lui Armani, simbol al apartenentei la o clasa sociala superioara, este inspirat de imaginea "duri-lor" din anii ’40. Reverele largi si umerii din burete au redevenit o moda datorita lui Giorgio Armani. Si tot gratie lui au disparut, dupa 1990, cand creatorul s-a hotarat sa renunte la imagine in favoarea popularului. La impunerea modei l-au ajutat foarte mult relatiile sale din lumea filmului. Pentru anii ’80, "American Gigolo", de Paul Schrader, a insemnat consacrarea.
O parada de moda avandu-l protagonist pe Richard Gere, parada in care toate combinatiile ieseau perfecte si linia Armani a castigat un public nesperat si un premiu "Neiman Marcus", un soi de Oscar la care viseaza orice casa de moda. Suficient, de asemenea, pentru ca Armani sa devina primul creator de moda prezent pe coperta revistei "Time", in 1982. La 42 de ani dupa ultimul sau coleg de bransa, Christian Dior, in 1940.
Prezenta Juliei Roberts la Premiile Oscar ceva mai tarziu,Cativa ani mai tarziu, intr-o tinuta Armani, a dublat vanzarile categoriei lux semnate Armanio. De-a lungul timpului, in afara de "pretty woman" au existat zeci de staruri hollywoodiene care sa-si declare deschis dependenta de tinutele Armani. Jodie Foster, Michelle Pfeiffer, toata echipa Los Angeles Lakers, stewardesele de la British Airways si cateva echipe de fotbal din Marea Britanie nu ar mai avea performante la lo-cul de munca fara haine Armani.
Brand-ul Armani s-a lansat abia in 1975. In 1979, colectia "Mani" l-a consacrat. Dupa aceea a urmat "La Colezzione" (1979 - utilizata in "American Gigolo"). In 1981, au aparut primele Armani "ieftine" - seria "Emporio Armani" -, produse de serie cu preturi de lux si totusi deosebite, atat prin linie, cat si prin numarul redus de exemplare. In 1983, Giorgio Armani primeste premiul CFDA (Council of Fashion Designers of America), dupa care activitatea companiei incepe sa creasca spectaculos.
Apar parfumurile Armani (1982, cu minimum doua parfumuri lansate anual de atunci), ochelarii (1987), hainele sport (1991 - Armani, Exchange A/X), jeans-ii, hainele de schi sau de golf, cosmeticele si nenumaratele colectii moderne sau inspirate din filmele anilor 1920-1930.
Studiile au aratat ca orice femeie care a purtat vreodata o jacheta Armani a ramas "dependenta", cam in aceeasi masura in care un barbat devine dependent dupa ce conduce un Maserati.
Se spune ca parfumurile Emporio Armani : She, He sau City Glam...te fac sa te simti cel mai apropape de luxul si frumusetea la care viseaza orice om cu stil , oricine doreste sa adauge un plus de farmec tinutei sale, sa fie mai...altfel!
Sursa:portalroman.com

Fantome


Fantomele, strigoii si stafiile sunt creaturi fictive, a caror existenta nu este dovedita. Ele nu au corp si se crede ca sunt de fapt suflete ale oamenilor care au ramas, dupa moarte pe Pamant. Acest lucru s-a intamplat ori datorita unei morti brutale si a setei de razbunare, ori din cauza ca nu au beneficiat de un ceremonial de inmormantare, deci nu li s-a oferit odihna vesnica. Aceste creaturi dateaza de mult timp.În multe mitologii ele erau vazute drept creaturi malefice, razbunatoare, cu intentii ticaloase. În mitologia japoneza, strigoii sunt violenti, capabili de razbunari fizice teribile asupra dusmanilor care au mai supravietuit. Uneori, aceste creaturi nu sunt decat niste suflete pasnice, tacute, docile, ce pot fi uneori vazute. Povestile cu case bantuite de fantome sunt elemente de baza in istoria acestor fiinte supralumesti.
Se spune ca in Marea Britanie, in special in Scotia, exista cele mai multe locuinte bantuite, care atrag implicit multi turisti. În prezent, Societatea Britanica si Americana pentru Cercetari Metapsihice investigheaza si clasifica o multime de cazuri in care se zice ca ar fi prezente fantome, incercand totodata sa dea explicatii logice si stiintifice acestor intamplari.
O teorie elaborata pentru a explica unele cazuri de aparitii de fantome este cea care sustine ca evenimentele dramatice cauzate de moartea unei persoane dragi, pot influenta sensibilitatea si emotiile unei persoane facand-o astfel sa creada ca vede aceste fiinte paranormale. Daca existenta fantomelor, a strigoilor si a stafiilor ar fi dovedita atunci s-ar putea afla si raspunsul vietii de dupa moarte.
Sursa:portalroman.com

sâmbătă, 20 octombrie 2012

Lacul Bucura-Taul Portii-Vf.Judele-Vf.Sesele Mare-Taul Zanoaga Mare(muntii Retezat)


16. Lacul Bucura (2041 m) — Taul Portii (2240 m) — vf. Judele (2400 m) —vf. Sesele Mari (2323 m) — taul Zanoaga Mare (1997 m).

Marcaj: punct rosu. Timp de mers: 4—4½ ore.



Particularitatile primului sector al traseului nr. 16 (lacul Bucura—Taul Portii) au fost aratate in cadrul prezentarii facute pentru traseul precedent (nr. 15).
Ajunsi in furca de poteci din apropierea Taului Portii, ne vom continua calea pe poteca marcata cu punct rosu, carare care, de aici mai departe, se indreapta catre stinga, coborind, in 7—8 minute, cele citeva zeci de metri cit masoara inaltimea priporului peretelui caldarii imbracate in grohotis de morena glaciara.
Din josul priporului si pina in saua de sub vf. Judele, ne asteapta o ora de urcus neintrerupt si, pe alocuri, pieptis. Aproape imediat dupa inceperea acestui urcus, lasam in dreapta un „ochi de mare' miniatural, pitulat in mijlocul bolovanisului care il copleseste cu puzderia lui de tandari din granit. Nu departe de acest lacusor, intilnim unul dintre cele mai inalt situate lacuri ale „sistemului Bucura': Taul Agatat (2208 m). Grohotisul care il inconjura — adevarata avalansa de steiuri, unele mari cit casa—pare o uriasa navala de granit din inclestarea caruia nu vezi cum biata oglinda de apa a taului reuseste sa mai scape neinghitita de bolovanis.
Parasind cu greu frumusetea locurilor acestora atit de caracteristice pentru „personalitatea' Retezatului, ne continuam calea urcind din greu pe cararea ingusta ce se catara pe versantii prapastiosi ai zanoagei Fundu Bucurei. Cele citeva zeci de metri de drum, ce se desfaseara de-a coasta, intrerupind pentru scurt timp urcusul greoi, accentueaza si mai mult inclinarea potecii care, inainte de a iesi in saua Judelui, aproape ca se transforma in scara.
Pe culme, se ijunge in saua de la S-SE de vf. Judele, la 2370 m alt. Daca vremea este buna, daca atmosfera se mentine clara si daca sintem suficient de antrenati, vom adauga itinerarului nostru si o portiune de urcus catre dreapta, pentru a ajunge pe vf. Judele, pisc pe care vom zabovi citeva minute, pentru a cuprinde cu privirea una dintre cele mai largi panorame ce poate fi admirata in Muntii Retezat. In jurul virfului, se aduna citeva dintre caldarile si Zanoagele ce se bucura de o faima deosebita in masiv: Bucura, Judele, Zanoaga si Gemenele. In planul urmator al privelistii, piscurile, custurile si culmile Pelegii, Slaveiului, Birlei, Seselor, Bucurei si Retezatului, par niste vajnici strajeri de granit ai tezaurului de frumos de la poalele lor, iar in picla departarilor zarea este perdeluita de imaginile estompate ale altor giganti de piatra intre care impresioneaza, mai ales, culmea Lazaru — Gruniu — vf. Custura si muntii Dragsanu, Borascu, Scarisoara, Gugu, Branu si Zlata.
Din saua Judelui, pornim mai departe urcind usor catre sud-vest si incepem apoi un coboris lung care, dupa trei sferturi de ora, ne va scoate pe malurile taului Zanoaga Mare. La inceput — dupa coborirea din saua Judelui si dupa ce vom fi prins in vedere Zanoagele Judelui (dreapta) si lacul Judele (stinga) — mergem mai mult de-a coasta, pe clina sudica a culmii Seselor si nu mult prea jos de spinarea ei. Mai departe, poteca trece peste valuririledomoale ale picioarelor de munte ce coboara catre sud, din Sesele. De pe spinarea unuia dintre ele, incepem a zari oglinda de apa a taului Zanoaga Mare, la inceput insa, numai parte din ea oferindu-se privirii.
In continuare, calea se desfasoara coborind lin odata cu marcajul punct rosu (Bordu Zanoagei ramine in dreapta); traseul nostru sfirseste pe malul taului Zanoaga Mare (1997 m), la fruntea lacului, loc in care intilnim poteca marcata cu cruce albastra si cu triunghi rosu. Ambele semne insotesc cararea ce vine de la lacul Bucura (peste Slavei si pe la Crucea Trasnitului) si care, de la taul Zanoaga Mare mai departe, se ramifica: triunghi rosu conduce, peste Rades, la cabana Gura Zlata, iar crucea albastra insoteste cararea care, trecind prin apropierea lacului Zanoguta si peste vf. Zlata, coboara la Gura Apei.

Aici linga taul Zanoaga Mare, traseul nr. 16 ia sfirsit.
Sursa:scrigroup.com

miercuri, 17 octombrie 2012

Strigoii


Strigoii, numiti in Banat si strigoni, si strigele, strigoaiele sau strigoaicele (in Banat strigoane), sunt, dupa credinta si spusa romanilor de pretutindeni, de doua felurCei mitici sunt un fel de spirite necurate si rele, care numai rar se arata oamenilor in chip omenesc; cei reali sunt insa au chip omenesc, ca toti oamenii si petrec impreuna cu acestia pana la moarte, iar dupa ce mor se prefac si ei in strigoi si strigoaice adevarate, adica in spirite rele, daca, cand se inmormanteaza, nu se implanta in mormantul lor un par, care sa ajunga pana in corp si sa le strapunga inima.
Strigoii si strigoaicele in chip omenesc se pot cunoaste dintre ceilalti oameni pentru ca au "coada", adica varful spinarii lor e mai prelungit. Se mai cunosc ca nu mananca usturoi si ceapa si se feresc de tamaie. Ei mai au, de obicei, sprancene impreunate, maini paroase si gura larga de capcaun.
Oricand se pot preface in cai sau in alte animale. Strigoaicele cu chip omenesc se destineaza inca inainte de nastere ca sa fie strigoaice. Sunt insa si de acele strigoaice, pe care moasa le ridica la acest rang dupa nastere, rostind cuvintele: "Tu sa fi strigoaica de lapte, tu de furca, tu de sapa, tu de matura, tu de secere" si asa mai departe. Si pe care a facut-o moasa strigoaica, asa ramane in veci si pururea. Cele mai primejdioase insa dintre toate strigoaicele sunt cele furatoare de lapte.
Strigoii se nasc ca orice copil, dar ei se cunosc, pe aceea, ca la nastere au pe cap o tichie sau caita, iar pe corp o camasa. Un astfel de copil este nascut de o femeie, care find insarcinata, a baut apa necurata, in care un drac si-a lasat balele sau care a iesit noaptea cu capul gol.
Atunci Satan vine si-i pune pe cap o tichie rosie ca a lui, iar cand copilul se naste, are si el tichia pe cap, dar aceea e de strigoi. Moasa, cand i-o vede, i-o ia repede de pe cap si i-o rupe, sa nu si-o manance singur copilul, ca astfel sigur se face strigoi. Strigoii se mai fac din oamenii care s-au vandut Diavolului si care isi fac singuri moartea.
Se mai fac si din mortii lasati singuri peste noapte si pe sub care a trecut o mata, un soarece sau un caine. Romanii au in aceasta priviinta foarte multe credinte in legatura cu nasterea si viata strigoilor, de care se tem grozav.
Strigoii vii
Acestia duc o viata cu totul aparte. Ei se aduna in timpul noptii intr-un anumit loc, de obicei o casa parasita, sau in cimitire si pun la cale treburile lor. Intre ei, traiesc ca sot si sotie, chiar daca in viata de zi, pe care o au intre oameni, fiecare are alti soti.
Atat strigoii-spirite, cat si strigoii-oameni, mai ales insa strigoaicele, fac oamenilor multe neplaceri, neajunsuri si daune. Dar nici o fapta fara rasplata! Fac strigoaicele multe neplaceri oamenilor, dar si acestia le vin uneori de hac, cand pun mana pe dansele. Iar aceasta se poate intampla mai ales in ziua a doua de Pasti.
Pe strigoi, numai cei nascuti sambata ii pot vedea su recunoaste. Asa, daca luam in ziua de Pasti lingura cu care s-au amestecat ouale inrosite si o punem dupa curea (serpar) si apoi, cand se scoate ciurda la pascatoare, ne suim intr-un pom inalt, atunci vedem pe toate strigoaicele cum merg nevazute cu ciurda spre a lua laptele de la vaci. Cea mai mare strigoaie e calare pe taurul satului.
Ele, cum se apropie, te simt. Deci se grabesc la tine si, amenintandu-te ca nu cumva sa spui cuiva cele vazute, te imbie sa te dai jos din pom.
Dar tu sa nu te dai induplecat, ca apoi poti pune mana pe ele si faci cu dansele ce vrei.
Mai departe, daca prinzi un sarpe inainte de Pasti, daca-i tai capul cu un ban de argint si apoi ii bagi trei fire de usturoi in gura si astfel il ti in ziua de Pasti in san la Biserica, atunci inca vezi strigoaiele. In fine, care petrece lunea Pastilor stand pe un pod, acela asemenea vede toate strigoaicele ce trec pe acolo.
Ajunul sau ziua care premerge Sfantului George se numeste in unele parti din Banat Sangiorgiul vacilor, din cauza ca in aceasta zi, de cum se insereaza bine si pana dupa miezul noptii, umbla spiritele cele rele, cu deosebire insa strigoii si strigoaicele, pe la casele oamenilor, ca sa ia mana, adica laptele de la vaci.
Strigoaicele insa, dupa credinta si spusa romanilor din Banat, nu merg pe jos, ci ele zboara prin aer, foarte pe sus, incat abia se aud, calarind pe anumiti cai facuti din oameni, care din nenorocire au iesit cu capul gol afara in preseara Sangiorgiului vacilor.
De aceea, fiecare om trebuie sa se pazeasca, ca in aceasta seara sa nu iasa afara cu capul gol, fara palarie, caci lesne i se poate intampla ca strigele sa-l prinda si sa-l faca cal de strigi; vreo strigoaica adica poate pandi la usa celui ce iese cu capul gol si, cand iese, se trezeste ca i-a pus fraul in cap si atunci respectivul cauta sa fuga asa de tare cum ii porunceste ea, si sa mearga acolo unde-l duce ea, iar, cand il lasa, e asa de ostenit, de nu mai stie de capul sau.
Inainte de a merge si a lua laptele de la vaci, strigoaicele, dupa credinta si spusa romanilor din Bucovina si a celor din Transilvania, se aduna in locuri singuratice, in vizuinele codrilor, in case parasite si intre hotare, unde se hotarasc mosiile mai multor comune.
Acolo se apuca apoi la bataie necontenit pana la miezul noptii. Sosind miezul noptii, incaleca fiecare pe cate o melita si astfel se duc la casele oamenilor de iau laptele de la vaci. Dar nu numai strigoaicele sunt acelea care iau noaptea spre Sf. George laptele de la vaci, ci si o seama de vrajitori si vrajitoare.
Strigoaicele mai iau roua de pe ierburi si opresc chiar ploile. Pentru asta ele se feresc de a se scalda, caci de indata ce-ar intra in apa, ploile ar incepe sa curga, iar daca vor sa inece ogoarele sau campurile dintr-un anumit loc, se scalda mai des in acea parte, oricat de adanca ar fi apa, caci ele nu se ineaca.
Strigoii morti
Cand se intampla de moare vreunul din neamul cel mai de aproape al mortului, atunci nu se mai asteapta ca sa treaca timpul hotarat pentru dezgropare, ci-n multe comune, atat din Moldova, cat si din Tara Romaneasca, este datina ca mortul ce a murit mai pe urma sa se dezgroape la sase saptamani si, daca-l gasesc cu fata in jos, se zice ca e strigoi, si indata i se bate un par de lemn de tisa prin inima sau i se scoate inima si cu ea se ung toti membrii familiei, pentru ca prin aceasta se crede ca-i pazeste ca sa nu moara indata si neamurile ramase in viata.
Mormantul de strigoi este gaurit (pe acolo turnandu-se mujdei de usturoi ca sa nu mai iasa afara) sau are pamantul lasat. Mai se poate afla locul unde sunt ingropati strigoii aducand un armasar negru, ori un cocos negru, si la care mormant se duce acolo este mormantul cu pricina.
Cateodata poti scapa de strigoi prin descantece, dar, de cele mai multe ori, oamenii nu pot scapa, decat inmormantandu-l din nou sau dregandul dupa cum urmeaza: in judetul Mehedinti, in timpurile vechi, dupa ce se dezgropa strigoiul, se ducea la munte si se arunca sau se ingropa acolo.
Pentru anihilarea strigoilor se mai practica (in diferite zone ale tarii): infigerea unei andrele in buric (pentru a le scadea puterea), infigerea unui fus in mormant, legarea trupului de un rug si presararea de mei si tamaie in sicriu, in gura, urechi si nasul mortului pentru ca sa nu poata intra Dracul, ingroparea cu fata in jos, punerea de usturoi si pietre in gura mortului sau taierea capului si infigerea unei tepuse in inima.
O alta metoda este si dezgroparea strigoilor si strapungerea trupului lor cu furci de fier in inima, in ochi si piept, si mai apoi ingroaparea din nou cu fata in jos.
Pretutindeni se crede ca strigoii ies noaptea din morminte, cu deosebire in seara spre Sf. Gheorghe, Inaltarea Domnului si Sf. Andrei, cand au cea mai mare putere; si atunci nu numai ca iau laptele de la vacile mulgatoare si le sug sangele, nu numai ca fac oamenilor o multime de neplaceri, neajunsuri si daune, de cum inopteaza si pana canta cocosii, ci totodata mananca, rand pe rand, cate un membru din familia lor, sau le mananca numai inima si le sug sangele, din care cauza trebuie numaidecat sa moara.
Ei sug sangele oamenilor ca sa prinda putere si cel caruia i se intampla acest lucru, gaseste dimineata un punct rosu pe piele dupa un somn nelinistit, are mereu dureri de cap si simte o slabire generala, iar dupa catva timp moare.
Strigoaicele mai vin noaptea si vor sa faca dragoste cu cei vii. Dupa ce se iubeste cu cineva, strigoaica ii suge sangele si dimineata omul acela gaseste pe corpul lui o pata rosie si o impunsatura ca de ac.
Strigoilor, ca oricarui duh necurat, le e frica de copii, care fiind suflete curate si nevinovate, au un inger pazitor mai puternic. De aceea, in ajunul Craciunului si in noaptea Anului Nou, cand se umbla la colindat, dracii, strigoii si orice alt duh necurat, fug de pe pamant.
Sursa:portalroman.com

Lacul Bucura-Taul Portii-Poarta Bucurii-Saua Retezatului(muntii Retezat)



15. Lacul Bucura (2041 m) — Taul Portii (2240 m) — Poarta Bucurii (2261 m) — Saua Retezatului (2251 m).

Marcaj: banda galbena. Timp de mers: 4—5 ore.



Pornind pe calea de parcurgere a traseului nr. 15, vom urca malul vestic al lacului Bucura, ajungind, dupa 7—8 minute de mers, in carare, linga tabela de marcaj. De aici mai departe, parasim poteca principala si ne angajam intr-un suis aproape pieptis, pe versantul sudic al virfului Bucura II pe care il lasam insa catre dreapta. Cararea pe care mergem este marcata cu un semn dublu: banda galbena si punct rosu.
Asprimea urcusului se domoleste abia dupa ce, la o jumatate de ora dupa plecarea de pe malul Bucurei, ajungem linga primul dintre taurile Portii, adapostite sub curmatura adinca strajuita dinspre stinga de vf. Judele (2400 m) si de Turnul Portii (2320 m).
Dupa inca 3—4 minute de mers pe drum plat, ajungem la Taul Portii (2240 m), linga firul de apa prin care se face scurgerea lacului. In apropiere, se afla o raspintie de poteci si de marcaje: hatasul dinspre stinga (punct rosu), conduce catre taul Zonoaga Mare; poteca marcata cu banda galbena (traseul nr. 15) urca pieptis pina la Poarta Bucurei de unde, mai departe, conduce catre virful Retezat.
Din strunga Poarta Bucurei, cotim la dreapta continuind urcusul de-a coasta, acum oleaca mai putin priporos, dupa care urmeaza un coboris domol. Curind ajungem intr-un punct in care traseului nostru i se alatura semnul de marcaj banda rosie ce coboara aici venind dinspre dreapta, de pe vf. Bucura. De linga stilpul de marcaj plantat in furca de poteci, cararea pe care mergem in continuare este paralela cu limita rezervatiei stiintifice aflata in stinga noastra. In drum, avem prilejul sa ne incintam ochiul cu minunata priveliste pe care ne-o ofera uriasa caldare a Gemenelor. Pe fundul Zanoagelor acesteia, taurile Stirbului (2090 m), Gemenele (1930 m) si Taul Negru (2025 m) cocheteaza cu verdele crud al jnepenisurilor de pe coasta, ascunse parca in oceanul de grohotis morenic din juru-le sau ocrotite de prapastiosii pereti intunecati de granit ce urca chiar de linga oglinda de apa a Taului Negru.
Punctul in care sfirseste traseul nr. 15 este Saua Retezatului (2251 m). De aici mai departe, urcusul pina pe vf. Retezat se face pe hatasul marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 10).
Sursa:scrigroup.com