Varianta a drumului dintre lacul Galesu si cabana Pietrele(lacul Galesu-Poiana dintre Brazi-Bordu Galesului-Taul Negru dintre Brazi-cabana Pietrele)muntii Retezat

19. (varianta a drumului dintre lacul Galesu si cabana Pietrele). Lacul Galesu (2040 m)— Poiana dintrebra-zi(1800m)— Bordu Galesului (1720 m) — Taul Negru dintre Brazi (1740 m) — cabana Pietrele (1480 m).

Marcaj: traseul este marcat numai pe scurtele portiuni ale capetelor sale. Timp de mers: 3 ore.

De la lacul Galesu pornim catre nord, pe partea dreapta a vaii, mergind la inceput printre blocurile eratice ramase pe aici dupa topirea ghetarilor. Dupa aproximativ 600 de pasi de la lac, intram pe prima terasa si dupa inca 500 de pasi, coborim pe un al doilea prag al vaii. Intram curind in jnepenisul in mijlocul caruia intilnim o prima poiana. Cararea este destul de vizibila printre jnepeni si ea coboara repede la vale. In curind apar molizii si, cam la mijlocul pilcului de copaci ce se indesesc din ce in ce mai mult, ajungem in marginea unei a doua poieni. Pina aici am fost calauziti si de triunghiul rosu, semnul de marcaj al traseului nr. 9.
Din locul in care am ajuns, din marginea poienii chiar, razletindu-se din poteca marcata, se abate catre stinga drumul care conduce la Taul Negru dintre Brazi si, de acolo mai de-a dreptul decit poteca marcata, la cabana Pietrele.
La un sfert de ora dupa plecarea din poiana, traversam apa torentului Galesu. In acest punct, pe malul sting al apei, un stei enorm (Bordu Galesului) este folosit drept adapost de catre ciobanii ce isi pasc cirezile de vite prin apropiere. Sparturile mari ale stincii lasa in trupul bordului un spatiu liber, inalt de peste trei metri si destul de incapator pentru ca sase-sapte insi sa se poata adaposti aici.
La 20—30 de pasi facuti dupa traversarea apei, cotim la stinga si, la un sfert de ora dupa trecerea pe la Bordu Galesului, ajungem laTaul Negru dintre Brazi, numit uneori si Taul Brazilor. Lacul se infatiseaza ca o balta circulara, cu fund de noroi si cu foarte putina apa. Este adinc abia de 30—40 centimetri, la mijloc. Din cauza noroiului negru de pe fund si a umbrei brazilor desi care il inconjoara, lacul a primit denumirea potrivita aspectului sau: „Taul Negru dintre Brazi'. Privit din departare, de pe versantul vestic al culmii Galesu, lacul face o impresie puternica atit gratie asezarii si a culorii sale cit si prin vegetatia bogata din jurul sau.
De la tau, intram in poiana cu cioturi de copaci deschisa in marginea padurii, loc din care, traversind acest luminis, ne dirijam catre NV. Se intra in padurea deasa de molizi; coborisul prin padure este deosebit de priporos iar poteca mai ca nu exista. In capatul de jos al povirnisului, cararea se intoarce catre dreapta si trece apa piriului Galesu, de pe stinga pe dreapta lui.
Pentru scurt timp, se merge pe malul drept al apei pina ce, venind dinspre dreapta, intilnim cararea marcata (triunghi rosu) pe care am parasit-o in marginea celei de a doua poieni, acolo unde am intrat pe drumul catre Taul Negru dintre Brazi.
De aici mai departe, calauziti de triunghiul rosu, urcam usor pe versantul sting al Vaii Rele apoi, pe un drum fara declivitati si cotind la stinga, ajungem pe versantul drept al piriului Pietrele. Coborim in vale, trecem peste apa si, curind, ne aflam in josul piciorului de munte implintat intre vaile Pietrele si Stinisoara. Aici intilnim marcajul banda albastra (traseul nr. 1) si incrucisindu-l, coborim la cabana Pietrele.

Alpinismul in Muntii Retezat.

La fel ca si in alti masivi carpatici, si in Muntii Retezat alpinistii au aflat numerosi pereti de stinca pe fetele carora isi pot arata maiestria de cataratori. In masiv, practicarea alpinismului tehnic se poate face fie in zona de carst a Cheii Buta, fie in regiunea cu roca de natura granitica intinsa da pe Peleaga si pina la Judele sau pina inspre culmea Stinisoara. Traseele escaladate in aceasta regiune granitica a Retezatului sint situate la o altitudine superioara celor din Cheia Buta.
Folosind datele ce ne-au fost puse la dispozitie de catre Emilian Cristea, decanul de virsta al alpinistilor romani, enumeram mai jos citeva dintre cele 65 de trasee alpine omologate in Muntii Retezat; toate acestea sint prevazute cu pitoane. Atragem atentia asupra faptului ca fixitatea pitoanelor trebuie verificata temeinic inainte de folosirea lor, operatie cu atit mai necesara cu cit — se stie — dilatarea si contractia rocilor granitice, produse de variatiile de temperatura, slabeste mult incastrarea pitoanelor.
Traseele pe care le prezentam in continuare au fost alese dintre cele mai frumoase si dintre cele mai circulate (cele mai frecvent cercetate dintre traseele aflate in aceasta din urma categorie au fost subliniate in text).

a. Trasee avind gradul V A de dificultate

— Traseele „Mezinului' si „Corvinu'; ambele aflate in Coltii Pelegii;

b. Trasee avind gradul J V B de dificultate

— Traseul „Doi' din Creasta Gemenele;

— Traseul „Treptelor' si cel al „Fisurei ascunse' din Coltii Pelegii (numai escaladate impreuna au gradul IV B);

— Muchia Mare a Pelegii (cel mai spectaculos traseu alpin care, pe desfasurarea celor 8 lungimi de coarda, poarta pe catarator peste tancurile de granit care, in ansamblu, alcatuiesc Coltii Pelegii. Se numara printre putinele trasee alpine din muntii nostri care sfirsesc la o cota apropiata de 2500 m alt.).

c. Trasee avind gradul IV A de dificultate

— „Traseul curajului' (aflat in zona Coltilor Pelegii);

— „Fisura intrerupta' din vf. Bucura II;

— „Creasta ascutita', din zona vf. Retezat;

— „Picioru vf. Judele Mare' (fata d inspre Turnu Portii);

— „Surplomba centrala' (peretele sud-vestic al Cheii Buta).

d. Trasee avind gradul III B de dificultate

— in Coltii Pelegii, traseele: „Fisura verde', „Capra neagra', „Vostoc II';

— in peretele virfului Bucura II, traseele: „25 Octombrie', „Furcile' si „Creasta Corvinul';

— Creasta Gemenele (fata nord vestica a vf. Judele);

— in Cheia Buta, traseele: „Creasta estica', „Hornul frumos', „Cleantul ascutit' si „Traseul alveolelor'.

e. Trasee avind gradul III A de dificultate

— in Coltii Pelegii, traseele: „Diedrul sfinxului', „Traseul schiorului', „Creasta insorita', „Traseul diedrelor', „Creasta frumoasa', „Hornul zapezii';

— „Creasta vulturilor' (in peretele vf. Bucura II);

— „Creasta vintului' (in peretele vf. Bucura III);

— „Creasta vestica a Turnului Portii';

— in Cheia Buta, „Traseul minerului' si „Traseul verde'.

f. Trasee avind gradul II A de dificultate

— Pe fetele vf. Bucura II, traseele: „Creasta vinatorilor', „Hornul Mare', „Vilcelul cu fereastra';

— in zona vf. Judele, traseele: „Custura vf. Judele', „Traseul din canionul Judele', „Custura cu campanule' (fata sud-estica a vf. Judele Mare), „Custura nord-vestica a Turnului Portii' (intrarea dinspre Taul Stirbului);

— „Creasta frumoasa' (pe fetele culmii Stinisoara, in apropiere de refugiul Gentiana).
Sursa:scrigroup.com