vineri, 20 noiembrie 2009

FISHERMAN SOLITARY*Cleanul*

CLEANUL(Leuciscus cephalus)
Denumiri populare:clean,clin,oachis,foac,porcul apelor etc.
Pentru pescarul care nu a pescuit prea mult la pastravi si lipani ,cleanul este cel mai cunoscut peste pe care-l pescuieste mai intens si cu mai multa placere .El populeaza aproape toate apele si atinge de multe ori marimi apreciabile .Are o carne gustoasa.Aproape ca nu este apa curgatoare ,incepand de la limita inferioara a zonei lipanului in jos si pana la Dunare ,in care sa nu traieasca cleni ,in numar destul de mare.Il gasim in general in: Prut,Siret,Bistrita,Olt,Somes,Arges,Buzau,
Strei,Timis,Crisuri,Bega etc.unde impreuna cu mreana si scobarul ,constituie una din speciile principale ,atat pentru pescuit ,cat si pentru hrana.Cleanul are trupul alungit si usor comprimat lateral ,cu spatele gros,foarte putin arcuit ,capul mare,alungit si de aceeasi grosime cu corpul ,iar coada bifurcata.Inotatoarele de la piept(pectorale)sunt galbui ,iar celelalte rosii;cea de pe spate este intinsa intre trei tepi tari .Gura mare ca de broasca ,are in fundul ei doua siruri de dinti puternici .Cleanul este acoperit cu solzi mari argintii,tiviti cu negru .Pe spate este verde -inchis,
uneori batand in galben ,iar pe cap are aceiasi culoare insa ceva mai inchisa.Coastele sunt argintii batand in albastru ,burta alba si ochii galbeni.Cleanul ajunge pana la o lungime de 60cm.si o greutate de 4-5kg.Traieste mai mult in apele limpezi ,cu un curs mai vioi ,si vaneaza cand aproape de suprafata ,cand in bulboanele cele mai adanci.Adeseori sta la panda in adanciturile de langa tarm ,sub radacinile copacilor care umbresc apa si din care ii cad insecte ,fructe etc.Clenii mai mici inoata de obicei in carduri ,dar adeseori putem vedea prin apa clara-trecand in convoi sau stand adunati -,in aceeasi bulboana ,mai multi cleni mari.Este unul din pestii cei mai atenti si mai banuitori incat pescarii spun ,pe buna dreptate ,ca are cate un ochi in fiecare solz,si de aceea se apropie cu cea mai mare bagare de seama in locurile unde vor sa-l prinda.Mananca de toate ,de la diferite insecte ,broaste si pestisori ,pana la fructe .Tot ceea ce duce apa este cercetat de clean ,este gustat si,daca se poate manca este cules.Hrana lui fiind atat de variata ,tot atat de felurite vor fi si momelile si metodele de pescuit pe care le vom folosi.O undita normala ,folosita la pescuit cu pluta -facand micile modificari de struna ,plumb si carlig,pe care le cere fiecare metoda-ne va fi de ajuns pentru a-l pescui.Rezistenta uneltelor este destul de greu de potrivit ,deoarece cleanul,fiind atat de banuitor,ar trebui sa folosim,in mod obisnuit carlige,sfoara si struna foarte fine.Dar cum ne putem astepta sa ne vina in carlig si cleni mari,de 1-2kg.,bataiosi,
sunt necesare unelte mai rezistente.Totusi sa nu exageram grosimea strunei ;vom prefera o struna mai subtire ,avand in schimb grija sa obosim cum trebuie orice exemplar mare pe care l-am prins.Momelile obisnuite sunt:rame,pestisori,broaste foarte mici,boabe fierte,gandaci de mai,larve,melci,cosasi,greieri,insecte,intestine de gaina,cat si prune,cirese,dude s.a.Toamna tarziu si in spre primavara ,dupa dezghetul apelor ,nadele din intestine de pasare sau sange de abator inchegat (taiat in cuburi mici)sunt cele mai ademenitoare ;mai tarziu ramele ,larvele,gandacii de mai ,insectele de tot felul si ciresele coapte ,iar spre toamna prunele.Insa de regula,in tot timpul sezonului de pescuit ,momeala va consta din pestisori,broscute,,muste artificiale si naluci mici.Este bine sa avem la noi diverse nade,ca sa le putem schimba,daca vedem ca pestii nu se dau la unele din ele asa cum am dori noi.De obicei cleanul evita locurile cu funduri maloase si de aceea trebuie cautat acolo unde apa este mai agitata,mai limpede si fundul nisipos.
Exista patru metode de pescuit practicate:la fund;cu pluta;cu musca artificiala;cu naluca
a)Pescuitul "la fund"-nu este indentic cu pescuitul pe care il numim "cu plumbul la fund"Momeala nu se fixeaza pe albia apei ,ci se lasa ,fara pluta,sa o duca apa,sa o joace,sa o coboare pana la fundul raului ,conducand-o si noi din varga .In felul acesta pescuim mai ales cu cirese,prunr,si gandaci de mai .Fiindca nadele sunt destul de grele ,nu este nevoie de plumb ,decat doar in apele mai repezi .Pescuind in felul acesta ,aruncam momeala ,in suvoiul apei ,cu 3-4 m mai sus de locurile pe care le credem bogate in cleni ,dam drumul la mai multa sfoara ,pentru ca apa sa poata duce liber nada pana aproape de fund.In tot acest timp ,prin intinderi usoare ale sforii ,vom controla momeala .Cleanul prinde nada cu multa banuiala si,indata ce simte vreo rezistenta ,o lasa,De obicei nu o mananca acolo unde a gasit-o ,ci vrea s-o duca in ascunzisul lui de aceea ,daca vedem ca,dupa doua sau trei smucituri slabe sfoara este dusa mai departe,facem miscarea de intepare ,dupa ce am lasat-o sa se departeze vreo doi metri.Tot asa pescuim si cu gandacii de mai,cu broscute sau pestisori.Broastele din carlig nu vor fi legate cu picioarele de bratul carligului sau de struna ,ca sa nu se adune ghem.Daca nu avem pestisori destul de mici ,vom folosi ca nada ,o jumatate de pestisor ,si anume,partea cu coada.Aceasta metoda duce la prinderea clenilor mari ,care se dau cel mai bine la prune.
b)Pescuitul cu pluta-La undita cu pluta nu ne putem lipsi de plumb ,care nu trebuie sa fie insa ata de greu incat sa opreasca jocul momelii miscata de apa.
c)Pescuitul cu musca artificiala-Cleanul sare bine si la musca artificiala.De primava si pana toamna ,culege de pe apa insecte,preferandu-le mai ales pe cele mari.Mustele artificiale intrebuintate sunt in general,cele de tip Palmer(cu corpul mai paros)si se monteaza pe carlige
nr.8-10 Lansarea musculitelor la clean este destul de grea ,pentru ca trebuie sa o facem din departare ,din cauza copacilor ce strajuiesc de obicei malurile portiunilor de apa cu pesti mai mari.Pe de alta parte ,nu trebuie sa ne straduim ca mustele sa cada pe apa usor.Este bine chiar daca ele plesnesc oglinda apei,atragand atentia cleanului,de cele mai multe ori ,pestele se arunca la musca imediat,alteori se apropie incet si o petrece pana langa tarm ,ca sa o apuce numai la buza apei.In zilele reci si cu vant ,cand cleanul sta la fund ,langa cotorul carligului cu musca artificiala vom pune o alica ,pentru ca momeala sa se scufunde putin.Facem din varga miscari de tragere si eliberare.In felul acesta mustele paroase se zbarlesc si isi aduna penele,dand impresia ca sunt vii si atata astfel pestele la atac.
d)Pescuitul cu naluca-In lunile de toamna cand apa este mai scazuta si mai limpede ,putem insela usor clenii si cu naluca.Vom intrebuinta numai"lingurita-musca",insa cele mai mici formate,adica sa fie abia cat unghia degetului mic .Daca este senin ,vom folosi lingurite aurite ,iar pe timp inorat ,pe cele argintii.Tot cu lingurita -musca argintie vom lansa si atunci cand apa este putin colorata.
Naluca usoara o putem arunca cu o varga obisnuita ,aducand-o usor spre noi ,intre doua ape ,
in rotire neancetata.Pescuitul cleanului cu naluci se practica din ce in ce mai mult la noi ,folosind metoda lanseului.Se va intrebuinta pe mulineta un fir subtire de nailon ,cu care se pot arunca linguri de 4gr.armate cu un singur carlig triplu,nr.7-9;de asemenea se pot folosii pestisorii din lemn ,de 5cm.lungime .Mai ales toamna in raurile mari ca:Bistrita,Olt,Mures,Cris,Strei,Viseu etc.
vestite pentru pescuitul cleanului ,se pot obtine cu naluci ,exeplare de cate2-3kg.Prins in carlig cleanul se lupta brutal ,cu smucituri manioase ,oboseste insa repede si se lasa adus la mal ,intocmai ca o bucata de scandura
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

joi, 19 noiembrie 2009

FISHERMAN SOLITARY*Rosioara*





ROSIOARA
(Scaradinius erytrophtalmus)
Denumiri populare:bausca rosie,rosioara cu pana rosie,ochenita,
etc.Are talia de 20-30cm.si o greutate de 200-300gr.exceptional atinge 2kg
Desi inruditi de aproape cu babusca ,
o deosebim usor de ea .Are trupul mai oval ,mai lat,si spinarea mai arcuita .
Inotatoarele ,cu exceptia dorsalei ,au varfurile rosu-aprins ,spatele verde inchis ,dar cu o nuanta albastruie sau cenusie ,coastele si burta argintii.
Rosioarele de balta sunt de culoare mai inchisa.Ochii sunt aurii ,cu o pata rosie ,are gura taiata piezis in sus iar solzii mari ii acopera si burta ,intre inotatoarea ventrala si cea anala.Burta pare ca este coborata ,labartata ,
iar codala este adanc bifurcata,cu aripa de jos ceva mai lunga .La noi o gasim in lacurile litorale ,balti,baltile si japsele Dunarii ,baltile riverane Bistritei,din cursul sau inferior ,in Mures,Olt,Cris,Somes,Timis,Bega ,Siret,in iazuri si helestee.Traieste in apele de ses ,in baltile si raurile foarte line.Si rosioara se aduna in carduri ,inotand mai mult la mijlocul adancurilor.O pescuim cu undita cu pluta ,intocmai ca si pe babusca .In timpul verii insa,vom potrivi momeala mai aproape de suprafata.Nadele cele mai bune sunt ramele,viermii de carne si de faina,cosasii,
si cocoloasele de paine.Pentru pescuit vom cauta locuri bogate in vegetatie ,langa cararide stuf,sau chiar prin papurisul dens,sub covorul verde de matasea broastei ,unde acest peste lenes isi are hrana la indemana si isi gaseste ascunzis de frica stiucii si a bibanului.Carnea ei este mai putin gustoasa decat a babustii.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY*Babusca *

BABUSCA(Rutilus rutilus carpathorossicus)
Denumiri populare:babusca,balaie,balac,balos,ocheana,ochenita,rosioara balana,taranca,taharau,
la puiet se spune goghie.
Pescuirea babustii este mai mult un joc de-a unduitul ;in cateva ore poti sa aduni in cos atatia pesti marunti ,incat sa cumpaneasca greutatea pestilor mari ,prinsi intr-o zi intreaga.Babusca ajunge pana la cel mult 30cm.lungime ,de obicei ramane intre 15-25cm.greutatea 80 -200gr.
exceptional 500gr.are spinarea destul de inalta si trupul alungit,comprimat lateral,spatele albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii si burta alba.Gura este taiata aproape orizontal ,situata terminal ,ceea ce constituie semnul ei distinctiv ,ochii si inotatoarele -cu exceptia dorsalei si a partii de sus a caudalei,care sunt mai palide-sunt rosii-Linia laterala,pornita de la cap ,este curba ,indreptandu-se spre burta .Babusca este un peste de balta ,unde se inmulteste din belsug fiind mai rar intalnit in rauri .O vom gasi in baltile si jepsile Dunarii ,in toate lacurile litorale si in iazuri.Este rara in Prut ,dar fregventa in bratele inchise ale Siretului.Adesea umbla in carduri mari .Perioada de reproducere incepe de la mijlocul lunii aprilie si tine pana la sfarsitul luni mai.
Fiind un peste mic si de apa statatoare ,sfoara si struna vor fi foarte fine ,iar carligul va avea o deschidere de cel mult 5mm.Pluta va fi de pana usoara ,iar plumbul o alica.Trebuie sa punem plumb atat de greu ,incat pluta sa se scufunde aproape toata ,ramanand deasupra apei numai vreo 2cm.Adancimea la care lasam momeala depinde de vreme (pe caldura o vom tine numai la suprafata ,iar pe frig si pe vreme rea ,mai la adanc )si de marimea pestilor pe care dorim sa-i prindem .Daca avem de gand sa ne facem o provizie de pestisori pe care sa-i intrebuintam drept momeala la rapitori ,vom pescui numai la suprafata ;altfel vom lasa nada mai spre fund .
Vadul,facut cu paine inmuiata si framantata ,cu viermi etc.,aduna gramada pe acesti flamanzi ai baltilor si prilejuiesc un pescuit manos.In undita vom pune ca momeala rame ,viermi de carne ,cosasi mici sau mamaliga si paine ,framantate si facute cocoloase de marimea bobului de mazare ,cele mai bune locuri pentru vad si pentru pescuit sunt ochiurile de langa papuris si de pe langa alte plante acvatice.Daca am dat de un card de babuste ,pluta nu se mai odihneste.Cateodata pluta are doar un tremur usor si repetat,apoi se scufunda,ca imediat sa se ridice din nou ,ceea ce indica prezenta pestilor mici ,care mai mult se joaca cu momeala decat s-o apuce.Pentru a nu gresi ,nu vom incerca sa intepam decat atunci cand pluta se scufunda sau ramane sub apa, scufundata fiind este trasa putin de-a lungul oglinzii apei,ceea ce inseamna ca o babusca destul de mare a apucat nada cu nadejde .Specia se prinde mai bine la undita ,primavara ,mai tarziu cand apa s-a incalzit si balta este bogata in hrana ,babusca leneveste.Locurile cele mai bune de pescuit sunt pe langa mal ,exemplarele mai mici le vom gasi printre ierburi si papurisuri de intinderi mici si mijlocii ,unde se ascund de teama bibanului,cele de talie mai mare traiesc mai spre fund.Babusca are o carne gustoasa.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

miercuri, 18 noiembrie 2009

FISHERMAN SOLITARY*Vaduvita *

VADUVITA(Leuciscus idus)
Numiri populare:alboane,vaduvita
Este un peste de baltasi de rauri de ses,care ajunge pana la o lungime de 30-35cm.si la o greutate de 0,5-2kg.,exceptional 4-8kg.La noi traieste in Dunare ,in baltile ei si in regiunea inferioara a raurilor .Trupul,mai mult indesat decat prelung,putin comprimat ,spatele curbat ,capul mic cu fruntea lata ,gura in varful botului ,taiata oblic in jos sunt trasaturile ei distinctive.Culoarea variaza dupa locul unde se afla ,dupa anotimp si varsta.In timpul primaverii vaduvita are spinarea sura-cenusie ,cu luciri metalice -albastrui,coastele sure ,burta argintie ,capul bate in auriu ,inotatoarea din spate si coada au reflexe sur-albastrui si violete ,iar celelalte inotatoare bat in rosu.Toamna culoarea vaduvitei se inchide,pe spate ajungand sa fie neagra-plumburie -de unde i se trage si numele-,iar lucirile aurii devin albe-galbui ,corpul si mai ales spatele fiindu-i stropite cu bobite aurii.Primavara iese in apele mici ,line,apoi trece si in balti ,unde are loc reproducerea ,incepand din martie si pana pe la mijlocul lui iunie.Atat timp cat este cald ,vaduvita sta in ape mici ,aproape de suprafata,spre toamna se retrage in adanc,iar iarna cauta cele mai mari adancimi in care poate sa ajunga.De obicei o gasim in bulboanele mici ,din apropierea tarmurilor .Se pescuieste cu undita cu pluta.Carligele vor avea o deschidere de 6-8mm,iar plumbul cel mult 5gr.Nadele cele mai eficace sunt ramele ,in special cele rosii de gunoi,cosasii,gandacii de mai,viermii de carne.Vaduvita incepe sa se dea la undita primavara de timpuriu .Cand vremea este racoroasa si apa mai limpede ,potrivim momeala mai spre fundul apei ;pe caldura sau cand apa este tulbure ,momeala va fi scufundata cel mult 50-60cm.de oglinda apei,si purtata cat mai aproape de tarm si de-a lungul acestuia.Vara cele mai bune ceasuri de pescuit sunt dis-de-dimineatasi seara,de pe la orele 18, cand se intuneca de-a binele toamna ,cele mai bune sunt orele dinainte de amiaza ,iar dupa pranz ,incepand de pe la orele 14 pana noaptea.Pentru a intepa,este de ajuns sa smucim scurt varga .Sa nu ne grabim sa scoatem vaduvita prinsa ,pentru ca ea se lupta voiniceste ,cu smucituri scurte ,dar puternice ,si oboseste mult mai greu decat alti pesti.Are carnea grasa ,cu putine oase ,foarte gustoasa ,gatita,capata o nuanta rosiatica.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY *Scobarul *


SCOBAR(Chondostroma masus)
Numiri populare:scobar,carmaci,podete,pudusca,podut,scobsu,tarnic,mate negre etc.
Are trupul zvelt ,prelung,usor comprimat lateral.Pe spate este sur -inchis sau verde-cenusiu.si pe burta este argintiu.Caracteristicile dupa care poate fi recunoscut usor sunt urmatoatrele:
bot lung cu nas proeminent ,gura sub bot,ca o taietura dreptunghiulara ;linia laterala de la cap la coada ,foarte pronuntata.Daca il vom spinteca ,vom vedea ca peritoneul este negru (din aceasta cauza ,in unele regiuni din tara i se spune"mate negre");cu exceptia inotatoarei dorsale ,care este cenusie celelalte sunt galbene sai de un rosu-aprins.De obicei are 20-30 cm.dar ajunge si pana la 40cm.In ceea ce priveste greutatea ,normal are 100-150gr.dar poate atinge si 1,5kg.Il intalnim in numar destul de mare aproape in toate apele noastre curgatoarede ses si din regiunea dealurilor ,populand:Dunarea,Siretul,Prutul,Muresul,Oltul,Crisurile,Bega,Timisul,Suceava,
Moldova,Tarnavele,Cibinul,Cerna etc.Ii place atat raurile repezi ,cat si cele domoale,,cu albie nisipoasa .Evita apele statatoare si maloase.Toamna si iarna trage in ape linistite,lasandu-se la fund.Reproducerea are loc in aprilie si mai ,cand se aduna in carduri mari ,decimate de pescarii cu plasele.Umbla in carduri si in afara epocii de reproducere ,putem scoate cu undita in locuri bune ,scobar dupa scobar.In timpul reproducerii urca in susul apei ,pana in zona pastravului .In aceasta perioada nu manifesta nici un fel de teama de om ,cazand usor victima branconajului si putand fi decimat in masa.Nefiind atat de banuitor si de siret ca alti pesti ,prinderea scobarului cu undita este destul de usoara .Il pescuim cu pluta .Deoarece este un peste de adanc .lasam momeala pana la cel mult un lat de palma deasupra fundului albiei.Momirea se face cu rame de gunoi ,viermi de carne,si larve de musca .Deoarece are gura mica ,carligele vor fi si ele mici.O struna de nailon de 20-24/100 rezista orcarui scobar ,oricat de mare ar fi el.Inteparea nu trebuie sa urmeze imediat ce da semn pluta ;vom astepta cateva clipe si numai cand pluta s-a scufundat cu totul ,vom intepa.O data ce apuca momeala ,nu o mai lasa din gura.Cele mai bune locuri de pescuit sunt cele cu apa adanca de 1-2m.care trece peste prundisurile ,ochiurile si valtorile din marginea suvoiului ,pe sub maluri inalte.Perioada in care scobarul se da mai bine la undita este din iunie pana in octombrie.Carnea lui nu are niciodata gust de namol ,este destul de gustoasa ,insa nu una din cele mai alese.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

marți, 17 noiembrie 2009

FISHERMAN SOLITARY*Batca*


BATCA(Bllica bjorna)
I se mai spune corbanca,corpaca ,frunza plopului etc.Multi o confunda cu platica,cu care la prima vedere ,seamana destul de bine .Se deosebesc insa ,batca avand solzii mai mari ,inotatoarea anala mai scurta ,iar baza cozii colorata in rosu ,in timp ce la platica este cenusiu-albastruie .Talia ei obisnuita este de 20-25 cm.,putand ajunge si la 35 cm.,cand catareste peste 1kg.Se intalneste frgvent in regiunea Dunarii(cu toate baltile si japsele invecinate),in balti si lacuri .Apoi in Timis,
Bega,Beregzau etc.Metoda de pescuit ,precum si momelile si sculele folosite sunt asemanatoare celor utilizate la pescuitul platicii .In timp ce platica traieste in ape cu funduri mai nisipoase ,
langa tufele de stuf si papura ,batca se tine mai aproape de maluri si spre funduri mai maloase.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"

FISHERMAN SOLITARY *Platica*


PLATICA(Abramis brama danubi)
Numiri populare:platica,barca,carjanca,latita,palstaica,platicuta,sanet etc.O recunoastem usor dupa trupul foarte plat ,turtit lateral,si dpa spatele inalt ,arcuit,ghebod,are capul mic ,botul scurt ,gura adusa putin sub bot .Inotatoarele sunt albastrui ,iar coada scobita adanc ,cu aripioara de jos mai lunga.Culoarea celor ce traiesc in apele de rau este mai deschisa ,spinarea verde-cenusie ,burta argintie,cele din balti sunt cenusii pe spate,ruginii sure pe coaste si galbui pe burta .Culoarea platicii variind ,numai forma trupului constituie un semn de recunoastere sigur.Traieste in apele de ses domoale si in balti.Uneori o intalnim si in apele mai repezi ,in cazul cand acestea se varsa intr-o balta sau intr-un rau domol.In apele noastre specia populeaza Dunarea si baltile ei,lacurile litorale,precum si toate baltile cu apa dulce ,lacurile interioare :
Snagov,Valea Mostistei,cursul inferior al raurilor:Mures,Olt,Somes,etc.In Prut,Siret si Timis este rara.Platica mica(carjanca)traieste in grupuri ,adeseori foarte numeroase ;cand creste insa ,umbla tot mai singura si nu se aduna decat in timpul reproducerii si inspre iarna ,cand se carduieste,In rauri ,ea se tine spre fundurile adanci si argiloase;in balti si iazuri traieste mai ales langa tufe de stuf si papura,preferand lacuri cu fundul mai nisipos.De obicei atinge 25-30 cm.
lungime si o greutate de pana la 1kg.,putand ajunge insa ,in mod exceptional ,la 60-70 cm.si o greutate maxima de 5kg.Peste "de undita",pentru pescuitul lui este necesara formarea unui vad ,aruncand boabe de grau ,mamaliga,cartofi fierti si faramitati.Platica,fiind foarte sperioasa ,pescarul va sta cat mai ascuns si va folosi strune cat mai subtiri ,insa destul de rezistente .
Carligul va avea o deschidere de 8-10 mm ;deci destul de mare pentru ca gura platicii este frageda ,iar un carlig mic si subtire i-o poate usor sfasia .Pluta usoara va lasa momeala pana la fund ,apa fiind lina si struna subtire ,se vor pune doar una-doua alice .Momelile folosite sunt:
rame de gunoi,mazare fiarta bine,ca sa fie destul de moale si cocoloase de mamaliga sau de cartofi fierti si faramitati .In apa tulbure ,platica se prinde mai usor ;cand apa este limpede ,o putem prinde numai la fund.Totdeauna o vom pescui cu undita cu pluta .In apele curgatoare cautam platica aruncand mai ales deasupra locurilor unde apa este adanca sau formeaza valtori domoale .
In balti cele mai bune locuri de pescuit sunt pragurile ce despart apa mai mica de bulboanele adanci .Cu cat vom iesi la pescuit mai de dimineata ,cu atat vom avea rezultate mai bune .Zilele cand platica se da cel mai bine la undita sunt cele ploioase sau cele cu zapuseala mare.Imediat ce pestele pune gura pe momeala ne dam seama dupa miscarile plutei ;aceasta se rastoarna ,apoi este trasa lateral pe apa sau scufundata vertical.Cand,dupa miscarile plutei ,observam ca platica ,face miscari scurte ,smucite,nehotarate,cand intr-oparte cand in alta ,ca in cele din urma sa ramana nemiscata ,vom sti ca s-a prins in carlig.Obosirea unei platici mari cere multa bagare de seama si rabdare .Nu este ingaduit sa o fortam ,fiindca i se rupe usor buza de pe carlig .Cu unditele cu plumb la fund putem pescui de multe ori platici mari ,care adesea se prind singure in carlig .Fiind un peste dintre cei mai banuitori ,este de ajuns sa apara o umbra pe apa ,ca sa-l sperie.Cu toate ca are oase foarte multe carnea ei este deosebit de dulce ,de gustoasa.Epoca de reproducere este in aprilie si mai.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"