Ghe NICA-Blog: FISHERMAN SOLITARY*Rosioara*

joi, 19 noiembrie 2009

FISHERMAN SOLITARYRosioara

ROSIOARA
(Scaradinius erytrophtalmus)
Denumiri populare:bausca rosie,rosioara cu pana rosie,ochenita,
etc.Are talia de 20-30cm.si o greutate de 200-300gr.exceptional atinge 2kg
Desi inruditi de aproape cu babusca ,
o deosebim usor de ea .Are trupul mai oval ,mai lat,si spinarea mai arcuita .
Inotatoarele ,cu exceptia dorsalei ,au varfurile rosu-aprins ,spatele verde inchis ,dar cu o nuanta albastruie sau cenusie ,coastele si burta argintii.
Rosioarele de balta sunt de culoare mai inchisa.Ochii sunt aurii ,cu o pata rosie ,are gura taiata piezis in sus iar solzii mari ii acopera si burta ,intre inotatoarea ventrala si cea anala.Burta pare ca este coborata ,labartata ,
iar codala este adanc bifurcata,cu aripa de jos ceva mai lunga .La noi o gasim in lacurile litorale ,balti,baltile si japsele Dunarii ,baltile riverane Bistritei,din cursul sau inferior ,in Mures,Olt,Cris,Somes,Timis,Bega ,Siret,in iazuri si helestee.Traieste in apele de ses ,in baltile si raurile foarte line.Si rosioara se aduna in carduri ,inotand mai mult la mijlocul adancurilor.O pescuim cu undita cu pluta ,intocmai ca si pe babusca .In timpul verii insa,vom potrivi momeala mai aproape de suprafata.Nadele cele mai bune sunt ramele,viermii de carne si de faina,cosasii,
si cocoloasele de paine.Pentru pescuit vom cauta locuri bogate in vegetatie ,langa cararide stuf,sau chiar prin papurisul dens,sub covorul verde de matasea broastei ,unde acest peste lenes isi are hrana la indemana si isi gaseste ascunzis de frica stiucii si a bibanului.Carnea ei este mai putin gustoasa decat a babustii.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;