joi, 30 iunie 2011

Avenul Bortig(Tara Beiusului)


Este un aven spectaculos, cu o intrare având un diametru de 35 m. La baza putului de intrare (de -38 m), se ajunge pe un mare bloc de gheata evidentiat pe o diferenta de nivel de 16 m.Avenul are o lungime totala de 150 m si adâncime de 54 m pe care o obtine datorita unei galerii scurte ce da acces la o sala de mari dimensiuni. Avenul este situat deasupra traseului subteran al Cetatilor Ponorului, accesul fiind însa împiedicat de blocul de gheata. Blocul de gheata pe care-l adaposteste avenul are un volum de 30.000 m3, situându-se pe al doilea loc din tara, dupa Ghetarul Scarisoara, situat tot în Parcul Natural Apuseni.

miercuri, 29 iunie 2011

Misterele lunii(12)



Fata a declarat ca aceasta fiinta emitea o mare intelepciune. Ea a aflat de asemenea ca Luna lumii acestor vizitatori – stramosi este de 3 ori mai mare decat a noastra si i s-a dezvaluit faptul ca acum aproximativ 12.000 de ani Terra a suportat un cataclism declansat de prostia oamenilor. El i-a spus lui Rose ca in 9405 inainte de Christos, Terra a fost ravasita de un cataclism provocat de oameni.

Aceasta data corespunde cu perioada ultimei distrugeri a Atlandei, date de majoritatea surselor „canalizate”, in principal, invartindu-se in jurul datei de 900 – 10.000 i.e.n. Dar daca oamenii din acea epoca au stat la originea disparitiei civilizatiei lor, asta inseamna ca aveau o stiinta si o tehnologie avansate!!

Misterele lunii(11)





Rose i-a intrebat inocent daca aveau caini. I s-a raspuns ca aveau tot ce avem pe Terra si ca stramosi lor ne-au adus pe acesta planeta. Singura diferenta este ca totul este mai mare la ei: pisicile lor seamana cu niste tigri mici si copacii lor sunt imensi. I s-a mai spus ca oamenii descindeau din aceste fiinte si de-a lungul generatiilor totul s-a repetat. Societatea de unde vin gigantii au amenajat astfel o planeta pentru renegati, care au fost deportati pe Terra. Tanarul i-a explicat lui Rose ca cu mii de ani in urma, extraterestrii au pus stapanire pe Terra in scopul de a face din ea un fel de inchisoare pentru cei care se faceau vinovati de diferite fapte rele.
Omenirea actuala descinde deci din acesti exilati! Aceste fiinte i-au mai spus
ca au adus satelitul nostru, Luna! L-au gasit intr-o alta constelatie si l-au transportat pana in sistemul nostru solar plasandu-l pe o orbita artificiala in jurul Terrei.

Seful vizitatorilor i-a facut lui Rosie o demostratie de levitatie si de teleportare. Pe cand ei se gaseau in interior, seful gigantilor a actionat butoanele „cutiei” pe care o purta, dematerializand o piatra care se facea in exterior, fara ca usa se fie deschisa! Mai mult, el a ridicat la distanta pietre mari care pluteau in aer ca baloanele.
(va urma)

Misterele lunii(10)





A fost un prilej nimerit pentru el de a denunta comportamentul destructiv si iresponsabil al omului, indreptat nu doar asupra contemporanilor sai, cat si asupra generatiilor viitoare. El a enuntat de asemenea cateva adevaruri privind pe unii oameni mari, a caror marime s-a construit pe masacre imense si pe infinite mizerii.
Cand Rose l-a intrebat de ce nu au intervenit extraterestrii, acesta i-a explicat ca de fiecare data cand au incercat s-o faca, nu a rezultat nimic bun. In timpul acestei intalniri particulare, Rose i-a dat un exemplu clar din „Contele de Monte Cristo”, reviste foarte vechi ale unei asociatii de medalii militare, cat si o revista de moda pe care tocmai o cumparase. Rose l-a mai intrebat pe interlocutorul sau daca nu se gandise la familia sa cand a plecase cu vizitatorii in spatiu. El a raspuns ca nu avea parinti, ca nimeni nu se nelinistea pentru el, in afara de unii dintre elevii sai.
L-a intrebarea: „Nu ati regretat niciodata de a fi parasit Terra?”, el a raspuns: „Din contra, am castigat mai mult parasind-o”. Tanarul a intrebat-o pe Rose daca nu dorea sa vina cu ei. Dar fetei i-a fost frica ca gigantii sa nu o rapeasca in masina lor. I-a raspuns deci ca vroia sa ramana aici. In acel moment, gigantul cu piatra pe frunte s-a adresat tanarului care i-a tradus intrebarea. El dorea sa stie cine era acest om batran si acest baiat pe care l-a vazut in gandurile lui Rose. In acest moment si-a dat seama ca gigantul era telepat.
Stramosi indepartati
Ea le-a dat detalii despre familia sa. Dupa cateva minute, fata a constatat ca cainele se instalase comod la picioarele gigantilor.
(va urma)

Cheile Galbenei(Tara Beiusului)


Situata în sud-vestul si vestul Bazinului închis Padis – Cetatile Ponorului, în afara acestuia, Valea Galbenei reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a majoritatii apelor din Bazinul Padis. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei înguste, marginite de pereti verticali si pante abrupte, având numeroase cascade si fiind deosebit de greu de strabatut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, portiunea dintre Izbucul Galbenei si confluenta cu Valea Luncsoara, constituind un canion îngust, marginit de pereti verticali de peste 100 m.Izbucul Galbenei reprezinta resurgenta râului subteran din pestera Cetatile Ponorului, de fapt marea parte a debitului râurilor ce strabat Bazinul închis Padis – Cetatile Ponorului, precum si a Sistemului Zapodie din Groapa de la Barsa. Izbucul este un ochi de apa de circa 7 m diametru, situat la baza unui perete de stânca. În aval, apa se pravaleste în cascade.
Prinsa într-un canion îngust, Valea Galbenei creeaza jgheaburi si marmite inaccesibile, parcurgând astfel o diferenta de nivel de 100 m pe aproximativ 700 m lungime în linie aeriana. Pe vale apare o gura de pestera, unde apa râului intra zgomotos. Este începutul tunelului subteran din Cheile Galbenei, lung de peste 100 m si foarte greu practicabil. Acesta se termina printr-o cascada evantai deosebit de pitoreasca, înalta de 7 m, la baza careia se gaseste un lac.
Un traseu turistic parcurge Cheile Galbenei, existând amenajari pentru turisti, constând în portiuni de cabluri de otel si lanturi de sprijin. Datorita dificultatii si gradului sporit de periculozitate, acest traseu este recomandat doar turistilor cu experienta si conditie fizica buna. Nu se recomanda parcurgerea lui pe vreme rea sau în perioadele de viituri.
O ramura a traseului urca deasupra, în peretele stâncos ai cheilor unde exista doua puncte de belvedere suspendate la circa 200 m deasupra firului vaii, care ofera privelisti inedite asupra canionului si asupra peretelui de vizavi înalt de peste 300 m.
Sectorul din aval, pâna la confluenta cu Crisul Pietros, numit si Cheile Jgheabului, este de asemenea deosebit de spectaculos prin cascadele din zonele de confluenta cu afluentii de pe partea stânga. Aceasta portiune de chei nu este accesibila, dar pe deasupra lor, în ambii versanti s-au construit drumuri forestiere care permit pe alocuri contemplarea salbaticiei acestora.

sâmbătă, 25 iunie 2011

Poiana Florilor(Tara Beiusului)


Situata pe versantul ce coboara de sub abruptul Pietrei Galbenei pâna în Valea Galbenei, Poiana Florilor este constituita dintr-un grup de poieni ca niste insule în padurea de fag. Meritându-si pe deplin numele, Poiana Florilor este un adevarat paradis în lunile de vara când sute de specii de flori inunda parca pantele însorite, colorându-le viu. Fânetele sunt deosebit de bogate în aceasta zona.În partea de jos a poienii, la marginea drumului forestier pe Valea Galbenei este un izvor cu apa rece, potabila. Peisajul este dominat spre nord de Piatra Galbenei, ale carei abrupturi depasesc 200 m.
Versantul opus este un abrupt împadurit despicat de Valea Seaca, ce coboara de pe Muntele Tapu, aducând aluviuni loesice din Groapa Ruginoasa.
În dreapta Vaii Seci, Dealul Vârseci adaposteste pestera cu acelasi nume, având un portal impunator si o galerie de 440 m, concretionata.
O serie de pâraie, marcate de benzi de padure si tufarisuri, traverseaza partea superioara a poienii, creând o vale cu debit considerabil. Din aceasta cauza, pe alocuri terenul este destul de mlastinos.

Pietrele Boghii si Gardul Boghii(Tara Beiusului)


Zona Pietrelor Boghii reprezinta un obiectiv turistic major dat de ampla priveliste pe care o ofera asupra zonei vestice a Muntilor Bihor si Depresiunii Beiusului.
Vârful Boghii (1.436 m), margineste în partea de nord-vest Sesul Padis. Panta vestica a vârfului, dupa o scurta coborâre destul de lina prin padure de molid si frasin, este rupta, creând o prapastie adânca de peste 300 m formata din doua sectoare: Pietrele Boghii si Gardul Boghii, între care se afla un culoar foarte abrupt si plin de grohotisuri.


Punctul de priveliste de deasupra Pietrelor Boghii se afla pe o terasa cu pamânt si smocuri de iarba, sub care se gaseste un perete vertical de peste 100 m si o panta foarte abrupta cu grohotisuri si padure ce coboara înca vreo 300 m diferenta de nivel pâna în Valea Boga. Din acest loc se poate contempla întreaga Vale Boga si afluentii sai:
– sectorul de chei situat în aval de izbucul Boga, sub Piatra Boghii, apoi drumul pe valea Boga si casele din satul de vacanta;
– versantul drept coborând abrupt din vârful Cârligate si Cornul Muntilor, cu Valea Rea plina de saritori si cascade, Creasta Cornetu cu cele câteva poieni pitoresti, si Piatra Bulzului, dincolo de satul de vacanta Boga;
– partea stânga cu cele trei vai: Oselu, Bulbuci si Valea Plaiului si drumul spre Padis care serpuieste pe un versant mai domol. De asemenea se pot contempla crestele calcaroase Piatra Ciungilor si Magura Seaca.
Vederea depaseste însa acest bazin, lasându-ne sa zarim la stânga culmea Tataroaia ce se ridica dincolo de Valea Galbenei. În dreapta zarim succesiv piramida triunghiulara a Magurii Guranilor, apoi Magura Ferice si picioarele prelungi ale versantului vestic al Bohodeiului. Câmpia plata, situata cu aproape 1.000 m diferenta de nivel mai jos, este Depresiunea Beiusului, spre care zarim serpuind Crisul Pietros si se vad constructiile din comunele Pietroasa, Sudrigiu si orasul Stei.
În zilele cu vizibilitate buna, întrevedem dincolo de depresiunea Beius, culmile lungi, împadurite ale Muntilor Codru – Moma.
Zona de sub abruptul Pietrelor Boghii, fiind deosebit de greu accesibila, adaposteste o padure intacta de foioase care se prelungeste pe vaile si coamele ce urca spre Cârligate (dreapta) si Scarita (stânga).
Tot sub Pietrele Boghii, pe o brâna cu grohotisuri, se afla intrarea în Pestera Sura Boghii, o pestera usor ascendenta de 212 m, având câteva concretiuni în sectorul final. La aceasta se ajunge pe o poteca abrupta marcata.
Un alt punct de belvedere, poate mai spectaculos, cu aceleasi perspective, este balconul natural situat deasupra Gardului Boghii, în limita vestica extrema a Poienii Varasoaia.

luni, 20 iunie 2011

Magura Vanata(Tara Beiusului)


Creasta în forma de sector de cerc, lunga de aproximativ 12 km se înalta din zona de izvoare a Somesului Cald spre est pâna în Vârful Magura Mica (1.573 m), apoi coteste lin spre sud printr-o alternanta de vârfuri si sei line. Urmeaza sectorul vârfului Magura Mare (1.642 m) cu aspect de piramida, coborând abrupt spre Valea Batrana. În extrema sudica, Magura Vânata este legata printr-o sa de vârful Biserica Motului, prin care intra în Padis drumul de la Huedin.
Creasta Magura Vânata ofera largi privelisti asupra bazinului Padisului, iar în zare spre Muntele Tapu (1.475 m) cu Groapa Ruginoasa si în ultimul plan coama prelungita a Masivului Biharia cu vârful Curcubata Mare (1.848 m).
Spre nord, dincolo de valea adâncita a Somesului Cald se observa Abruptul Braiesei si vârful Cârligate (1.694 m), apoi Saua Cumpanatelul si creasta spre piramida Muntelui Vladeasa (1.836 m) cu vârfurile Piatra Graitoare (1.678 m), Britei (1.759 m), Buteasa (1.792 m) si Micau (1.640 m), iar sub aceasta, poienile Cuciulata, Piatra Arsa si Onceasa.
Partea estica ne dezvaluie Valea Somesului, trecând prîntre casele catunelor Ic Ponor si Doda Pilii si pierzandu-se prîntre culmile deluroase ale Magurii Calatele, pe care sunt presarate catunele comunelor Margau si Belis. În plan îndepartat se zaresc casele de pe versantii lacului de acumulare Fântânele.

Sesul Padis si zona cabanei Padis(Tara Beiusului)


Situat la o altitudine medie de 1225 m, Sesul Padis se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se dreneaza apele de precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga.
El este delimitat la nord de Muntele Magura Vânata, la vest de Muntele Boghii, la est de Vârful Biserica Motului, iar la sud de o serie de culmi joase (Tomasca, Rotunda, Rachita). Pe colinele din jurul sesului se întâlnesc numeroase câmpuri de lapiezuri si paduri.
În partea dinspre Magura Vânata exista numeroase ponoare în care se pierd râurile ce coboara de pe versant.
Partea vestica a sesului reprezinta o câmpie plina cu doline de mici dimensiuni, unele cu o apa tulbure datorita solului acid. Aici, sub Muntele Boghii, se afla Cantonul Sivic Padis. Lânga canton se afla un izvor, singura sursa de apa potabila din zona.
În extremitatea nordica a sesului, în saua ce-l desparte de Poiana Varasoaia, se afla Pestera Padis, cu aspect de galerie descendenta ce patrunde sub Muntele Boghii. În partea estica sesul este fragmentat de vaile Trânghiesti si Gârjoaba, între acestea existând un platou ce coboara treptat spre sud, aici aflându-se Cabana Padis. Zona Cabanei Padis este dominata de Vârful Biserica Motului (1.458 m), un punct de belvedere deosebit, cu largi perspective asupra întregului platou, a versantului împadurit al Muntelui Magura Vânata si a “zidului” Cârligate-Piatra Arsa. Biserica Motului este un fel de far al Padisului, punct de reper pentru zona Cabanei. Versantul estic al Bisericii Motului este domol, oferind însa privelisti largi asupra Vârfului Calineasa, Platoului Scarisoara, Platoului Lumea Pierduta si Masivului Biharia (recunoscut prin Vârful Curcubata Mare de 1.848 m, pe care se afla releul de televiziune).

Misterele lunii(9)




Ea l-a intrebat apoi cum au venit pe Terra. Individul a aprins apoi o clipa fascicolul unui aparat pe un colt de pamant pe care l-a luminat ca in plina zi. Rose a zarit atunci un enorm obiect circular, de un gri mat, care avea forma unei imense barci si care parea in suspensie in aer la aproximativ un metru de sol, fara a fi ancorata de pamantul ferm cu ceva. Ea a deschis usa si cei 3 giganti au urmat-o. Acestia erau frumosi, aveau pielea mata si semanau putin cu hindusii. Erau imbracati intr-un combinezon stralucitor metalizat si echipati.

Cel care parea sa fie seful purta pe inaltimea fruntii un obiect sclipitor semanand cu o piatra mare pretioasa emisferica usor alungita. In jurul gatului trecea o curea de care era agatata la inaltimea stomacului o cutie neagra echipata de butoane. Tanarul, care vorbea franceza perfect, le servea deci de interpret celor 3 giganti. Acestia din urma i-au explicat ca veneau din alta lume. Doi dintre ei pareau atleti in forta varstei, in timp ce celalalt, care parea sa fie seful, parea mult mai in varsta. Pe frunte purta o jumatate de sfera asemanatoare cu „o bila de sticla neagra taiata in doua…”
Interpretul i-a precizat lui Rose ca a fost contactat de aceste fiinte cu 20 de ani inainte, pe cand avea 25 de ani si era profesor. Dar ea i-a spus ca nu-si arata varsta. El i-a spus ca timpul „acolo sus” trece mult mai putin repede…
Un studiu stiintific si sociologic al Terrei
Interpretul i-a prezentat un sac mare pe care il purta unul dintre giganti. L-a intredeschis pentru a-i arata continutul : „puieti de masline, de amandine, de ceai, diverse obiecte de valoare si cateva pietre. Rose i-a spus ca ceea ce se afla in acest sac nu justifica o calatorie atat de lunga, insa interlocutorul sau i-a replicat ca ei adunau esantioane din diverse locuri ale planetei, ceea ce le va permita se evalueze stricaciunile create de bombele care au exploatat in Japonia. El a explicat ca gigantii faceau prelevari de minerale si de vegetale in scopul de a evalua gravitatea consecintelor exploziilor atomice.
(va urma)

Misterele lunii(8)





Intalnire cu entitati necunoscute
La 11 aprilie 1952, Rose C., pe atunci in varsta de 24 de ani, a avut prima sa experienta de contacte cu fiinte straine de planeta noastra. In acea zi, s-a dus pe bicicleta, insotita de cainii sai, intr-o cabana izolata pe care o poseda familia sa, la cativa kilometri de Nimes.
rna de mana si a parasit cabana.
S-a indreptat cativa metri in directia altei cabane cand a fost orbita de o lumina alba violenta, ca un fel de flash. Auzea o voce clara si a fost intrebata: „Ce faci aici?” . „Dar dvs?” , a replicat ea adresandu-se tanarului care se gasea in fata sa, dupa ce i-a luminat fata cu lanterna sa. Acest individ, masura aproximativ 1,75 metri si nu parea sa manifeste niciun fel de agresivitate fata de ea. Rose a declarat ca ca se gasea pe proprietatea sa si ca dorea sa stie ce facea el la ora aceea acolo. In plus l-a intrebat unde ii erau cainii. Dar acestia au aparut in momentul in care i-a pus intrebarea! Ea auzea un zgomot usor in spatele sau care a facut-o sa se intoarca si sa urle de frica.O fiinta de 2,30 m – 2,40 m inaltime statea in apropierea sa si a tras-o de gat cu niste maini enorme…
Gigantii si interpretul lor uman
Erau 2 „giganti” : cel mai mare dintre acestia s-a adresat tanarului care era cu ei intr-o limba de neinteles.Acesta din urma i-a declarat lui Rose ca nu avea de ce sa se teama de ei, ca erau pacifisti si ca prietenii sai doreau numai sa stie daca ea avea sa le dea cateva carti.
Pe cand se indreptau cu totii spre cealalta cabana ( unde se gaseau carti vechi), a aparut un al treilea gigant. Fapt straniu, cainii au alergat in intampinarea sa ca si cum l-ar fi cunoscut bine. La intrebarea lui Rose privind provenienta vizitatorilor, tanarul a raspuns, ridicand ochii spre cer, ca ei veneu, „de acolo de sus” dar nici de pe Luna, nici de pe Marte.

(va urma)

duminică, 12 iunie 2011

Misterele Lunii(7)




Marte este mai mica si ii lipseste actual cele doua luni pe care le poseda candva. La fel ca si pentru Venus si Terra, lunele sale trebuie sa fie recreate de elohimii planetari. O data realizata asta, aceste lune, cu atmosfere dense, pline de apa si de munti frumosi, ea va putea din nou gazdui viata. Cum vedeti, sistemul solar interior va fi transformat plecandu-se dela forma sa actuala. Sistemul solar exterior incepe cu cea mai mare dintre planetele de apa, pe care noi o numim Bellona. Aceasta lume se gasea candva la aproximativ 47.000 km si ea se gaseste actual in Centura de Asteroizi.
Noul sistem solar va fi o adevarata bijuterie, si gloria sa incoronata este casa voastra, Terra Mama…”
Si daca luna nu a fost acolo?
Christopher Knight a scris sase carti din care una se numeste „Cine a construit Luna?”. In aceasta lucrare el ridica cateva intrebari surprinzatoare : Luna este artificiala? Ar putea fi gaunoasa? Este aici intr-adevar prin hazard?
Luna este foarte apropiata de Terra si este inca considerata ca obiectul cel mai straniu din sistemul nostru solar, care prezinta foarte multe bizarerii. Ea are un comportament care tine de miracol, sustine autorul.
Luna este exact de 400 de ori mai mica decat Soarele, iar de 400 de ori mai aproape de Terra, in asa fel incat Soarele si Luna par a fi cu precizie exact de aceeasi marime pe cer, ceea ce ne permite de a avea eclipse totale si perfecte de Soare!
Intre altele, Luna reflecta miscarea Soarelui ridicandu-se in acelasi punct al orizontului in timpul solstitiilor de iarna si de vara (Luna se ridica in plina iarna in acelasi loc unde Soarele se ridica in plina vara). Mai mult, daca Luna nu avea exact aceasta marime, aceasta masa si aceasta distanta la fiecare etapa a evolutiei Terrei, nu ar fi existat nicio forma de viata pe planeta noastra. Ea actioneaza ca un „stabilizator” care retine apa lichida pe planeta noastra si care pronunta alternanta sezoanelor, fara ea Terra ar fi similara cu ceea ce este planeta Venus, adica fara apa si carbon in atmosfera!
Rose C. s-a intalnit cu stramosii nostri extraterestri
Rose C. si-a povestit incredibilul sau contact de al treilea tip in lucrarea sa : „Intalnire cu extraterestri”. Impresionati de aparenta sa sinceritate si de urmele fizice pe care le pastreaza corpul sau, mai multi ufologi au cercetat acest caz exceptional.
(va urma)

Misterele Lunii(6)



Dr. Sean C. Solomon, avand in vederea ultimei valori ale „campului gravitational” al Lunei, sustine si el posibilitatea ca Luna ar putea fi gaunoasa. Dar Sagan si Sklovskej au scris ca un satelit natural nu poate fi gaunos!!
Din 1974, s-a propus in „Science News”, o idee bizara : Luna ar fi o sfera gaunoasa din titan!
Entitatea Arcturius ne previne
In 2005, o anume entitate cosmica numita Arcturius, ne-a oferit informatii remarcabile despre schimbarea dimensionala care se pregateste pe planeta. Intre altele, el spune:
„O alta schimbare majora in sistemul planetar al Terrei Mama priveste actuala sa Luna. Acest satelit al Terrei a fost pus in orbita acum aproximativ 27.000 de ani. Luna era la origine un planetoid artificial construit, in urma cu milioane de ani, de Imperiul Draconian, si mai tarziu modificat de cei din Orion din cauza unui atac masiv care a facut multe stricaciuni sistemului nostru solar. Atunci cand Federatia Galactica a revenit acum circa 900.000 de ani, aceasta Luna a fost serios avariata si lasata in deriva in orbita intre Marte si Terra.
Este timpul acum de a inlocui acest regat artificial prin doi sateliti naturali care candva erau pe orbita lumii voastre. Ei vor fi plasati de fiecare parte a Terrei, la aproximativ 386.000 km. Atunci cand va veni timpul, Luna va fi remorcata catre spatiul interstelar si distrusa.
La fel ca Terra, Marte si Venus vor deveni din nou lumi in intregime populate de apa. Pe cand Venus este putin mai mica ca Terra, ea va semana de foarte aproape cu casa voastra de origine.
In acest timp, ii va lipsi vibratia si energia surorii sale. Totusi, asemanarea va fi surprinzatoare.
(va urma)

Misterele Lunii(5)


Savantii sovietici au gasit astfel o cauza la derutantul megnetism lunar, la vibratiile fara sfarsit pe care le declanseaza cel mai mic impact pe Luna, la varsta sa fantezista, la emanatiile accidentale de gaz si la faptul ca orbita lunara este aproape de un cerc perfect. Aceasta acumulare de argumente in favoarea acestei teze extravagante l-a facut pe dr. G.E. Muller de la N.A.S.A sa declare, reluand teoria, ca ar putea explica reverberatiile cauzate de prabusirea modului lunar al lui Apollo 12 si apoi pe cel al celui de-al treilea etaj al rachetei Saturn purtatoare a lui Apollo 13.
Intr-un articol aparut in „Beyond Reality” din octombrie 1977, Don Wilson, suporter american al Lunei gaunoase, spune ca numerosi fizicieni si astronomi au citit cartea sa, intitulata „Misteriosul nostru vas spatial lunar”, fara a sesiza cea mai mica eroare stiintifica fundamentala.
Dr. Morris Jessup, care in jurul anilor 60 a studiat fenomenele luminoase remarcate pe Luna, a concluzionat ca astrul trebuia sa fi fost ocupat de extraterestri care si-au stabilit baza acolo. Iar dr. George Mac Donald, de la N.A.S.A. , afirma ca Luna este mai densa la suprafata sa decat in interiorul sau!


(va urma)

Valea Boga(Tara Beiusului)


În bazinul Vaii Boga întâlnim, strâns grupate, nu mai putin de trei sectoare de îngustare si anume: Cheile Vaii Bulbuci, Cheile Vaii Oselu si Cheile Vaii Boga.
Cheile Vaii Bulbuci se dezvolta în aval de Izbucul Bulbuci, afluent de stânga al Vaii Boga. Salbaticia si inaccesibilitatea reprezinta trasaturile principale ale acestor chei. Abrupturile din Piatra Ciungilor si Piatra Câinilor domina talvegul vaii pe al carei curs sunt numeroase repezisuri si cascade.
Valea Oselu îsi are izvorul într-un izbuc situat la baza abruptului din Piatra Ciungilor si a modelat un sector de chei asemanatoare unei pâlnii cu deschiderea spre amonte. În abruptul din Piatra Ciungilor valea formeaza o spectaculoasa cascada.
Valea Boga îsi dezvolta propriul sector de chei desfasurat pâna în zona izbucului cu acelasi nume. Zona este plina de cascade si marginita de abrupturi culminând în Piatra Boghii. Aceasta zona este lipsita de trasee turistice si foarte salbatica.
Afluentul Valea Plaiului, care se adânceste în dreapta drumului care urca în serpentine de la Pietroasa la Padis, ofera de asemenea sectoare de canion deosebit de spectaculoase prin prezenta a numeroase cascade, pesteri, arcade naturale si grohotisuri.

Saritoarea Bohodei(Tara Beiusului)

Accesul la cascada se face din drumul forestier de pe Valea Aleului. Când drumul face o curba la dreapta pentru a traversa valea ajungând pe versantul stâng parasim drumul si urcam pe poteca pe care apar semnele marcajului. La 15 minute dupa ce am parasit drumul, poteca începe sa urce mai accentuat, jos în dreapta firul Aleului formând numeroase cascade. Mai departe poteca ne conduce la firul apei pe care îl traversam si ne angajam în versantul stâng urcând pe stânci, printr-o zona acoperita de afinisuri.
Trecem peste o culme, coborâm usor printre tufe de afin, peste blocuri de cuartite si dintr-o dat[, ne apare în fata imensa cascada Bohodei ce cade de la o înaltime impresionanta. De fapt, apa nu cade în gol, ci se prelinge pe stânca foarte înclinata care formeaza patul vaii. Înaltimea cascadei este de circa 80 m, la baza ei existând o nisa, între stânci suspendate, putin deasupra firului vaii Bohodei.
De la cascada, traseul turistic se continua pâna în Saua Bohodei pe o culme stâncoasa deosebit de abrupta, existând portiuni echipate cu lanturi, care necesita catarare. Fiind deosebit de periculos, acest traseu este recomandat numai turistilor foarte bine pregatiti, echipati corespunzator, si de asemenea, este interzisa parcurgerea lui pe vreme ploioasa, cetoasa, sau cu rucsac mare în spate.

vineri, 10 iunie 2011

Valea Sighistelului(Tara Beiusului)


Desi întreaga vale nu masoara decât 9 km., aproape jumatate dintre acestia îi strabate printre pereti verticali care transforma sectorul sau inferior într-un canion. Bazinul Sighistelului adaposteste peste 200 de pesteri pe numai 10 km2, fiind arealul cu cel mai mare potential de endocarstificare din tara. Dintre cele mai cunoscute pesteri din Vl.
de pe Valea Sighistelului amintim: Pestera Corbasca (300 m) cu Lacul de Cristal, frumoase gururi, stalactite, coloane si mari depozite de montmilch; Pestera Coliboaia (310 m) si pestera din Dealul Secaturii (1.450 m) care fac parte din acelasi sistem carstic, cu bogate si variate concretiuni; Pestera Magura (1.885 m) cu galerii labirintice, sali de dimensiuni impresionante si galerii înguste.
Vizitarea Vaii Sighistelului poate avea drept punct de plecare drumul national 75 Lunca – Câmpeni, care în localitatea Câmpani se ramifica continuându-se spre satul Sighistel cu un drum pietruit. Alt traseu posibil traverseaza Culmea Magura, venind dinspre Pestera Ursilor, si coboara pe poteca marcata cu punct rosu.

joi, 9 iunie 2011

Culmea Carligate(Tara Beiusului)


Culmea reprezinta un platou, orientat est-vest, foarte abrupt spre sud (Padis) si cu panta mai domoala spre nord (Valea Draganului). Drumuri de care strabat acest platou, pe creasta ce ocoleste obârsia Vaii Draganului, spre Vladeasa si Stâna de Vale.
Privelistile oferite de culme:
– spre nord: Valea Draganului strajuita pe dreapta de Masivul Vladeasa (cu vârfurile Buteasa, Britei si piramida Muntelui Vladeasa, înalt de 1.836 m dominând orizontul), iar pe stânga de vârfurile Bohodei (1.654 m) si Poieni (1.627 m) spre care se îndreapta drumul catre Stana de Vale;
– spre vest: Valea Aleului si cele doua Maguri ce o separa de Depresiunea Beiusului (Gurani si Ferice), apoi Depresiunea Beiusului (cu localitatile si proprietatile rasfirate, orasele Beius si Stei), dincolo de care se zaresc culmile crenelate ale Masivului Codru Moma;
– spre est: Valea Somesului si afluentii sai, catunele motesti însiruite pe culmi, Magura Calatele cu satele apartinatoare comunelor Margau si Belis, iar în ultimul plan Muntele Mare, aproape orizontal, cu zeci de catune;
– spre sud: Platoul Padis cu bazinele ce-i apartin, apoi vârfurile dinspre est si sud (Biserica Motului, Magura Vânata, Gârdisoara, Glavoiu, Bortig, Piatra Galbenei), apoi adâncitura Vaii Galbenei si salba de culmi de la sud de aceasta între care se observa Groapa Ruginoasa (sapata în Muntele Tapu), si în sfârsit Muntele Vârtop (cu pârtia de schi de la Arieseni) si vârful Curcubata Mare (1.848 m) pe care se afla releul de televiziune.
Sub abruptul Cârligate se desfasoara Valea Rea, care coboara în panta abrupta spre Valea Boga intersectând-o în apropierea satului de vacanta Boga. Se zareste de asemenea drumul în serpentine ce urca prin poiana Plaiu spre Padis si Valea Bulzului trecând pe sub Piatra Bulzului si pierzându-se între culmi pe directia satului Pietroasa. În plan mai apropiat abrupturile Pietrelor Boghii domina Valea Boga.

miercuri, 8 iunie 2011

Misterioasa luna(4)



Astfel, Luna este o sfera inconjurata de un perete fin. Probabil ca acest invelis exterior este format din doua straturi dintre care unul extern grosier fasonat care absoarbe socurile impacturilor meteoritice si a carui grosime trebuie sa atinga 32 km. Dincolo de acest invelis interior, exista probabil gaze care constituie o atmostfera pentru a intretine viata si care sunt de asemenea folosite in tehnologii care ajuta la dezvoltarea legumelor si a diverse plante. Dar si mai gros, trebuie sa se gaseasca „zonele vietii”, in miezul Lunei, masini si diverse echipamente care pot produce lumina, aer conditionat si alte nevoi necesare unei civilizatii total autonoma. O asemenea strucutra interna sapata in Luna trebuie sa explice de ce densitatea satelitului nostru este de trei ori mai mica decat cea a Terrei.

Nimeni nu stie cum s-a format sistemul Terra – Luna. Marimile craterelor de pe satelitul nostru merg pana la 150 km in diametru, dar adancimea lor nu depaseste 3 km!!
De ce? Pur si simplu pentru ca meteoritii cei mai mari au fost opriti de carapacea blindata… Fundul craterelor lunare nu este concav ci convex. Asta vine de la faptul ca conul lunar este rotunjit. Dar ce sunt „marile” plate de pe Luna? Probabil regiuni unde invelisul protector extern este distrus si a fost inlocuit de catre echipaj printr-un fel de ciment care, uscandu-se, a devenit lins.
De ce aceste regiuni au o putere gravitationala mai puternica decat altele? Pentru ca echipajul a pus mai mult ciment acolo unde se situeaza piesele de reparat cele mai mari. Acolo au fost localizate concentratii de masa enorma care au particularitatea de a perturba traiectoria sondelor in orbita. Unele roci raportate la Luna au un puternic procentaj de metale rare si poseda o rezistenta extraordinara la caldura si la coroziune. Sunt bucati desprinse din crusta blindata de impacte. Diferenta marcata intre fetele vizibila si invizibila la asteroizi in cursul periplului care a adus acest corp ceresc gigant in periferia terestra.
(va urma)

Misterioasa luna(3)



Luna nu a fost pe cer in trecut?

In cronicile tibetane, se spune ca in timpuri „antediluriene” nu exista Luna pe cerul nostru.
Aceasta tema a fost preluata de unele legende slave. Misterioasa „Carte a Revelatiei” povesteste ca Luna a fost capturata de Terra, acum 13.000 de ani.
Conform lui Mihail Vasin si Alexander Cerbakov, amandoi de la Academia Sovietica de Stiinte, sustineau in iulie 1970 in revista „Sputnik” ca Luna este gaunoasa! „Luna nu este un satelit natural al Terrei, ci un enorm planetoid gaunos, construit de o civilizatie inalt avansata si sofisticata tehnologic, care a amenajat artificial interiorul si pe care au plasat-o in orbita in jurul Terrei, acum miliarde de anii”. Dar Luna „ar trebui sa contina de asemenea accesorii si aparate pentru a efectua reparatii, instrumente de navigatie, dispozitive de observatie si toate felurile de masinarii”.
In alti termeni, imensul vas spatial pe care il constituie Luna, ar contine tot ceea ce este necesar pentru a juca unei arci a lui Noe condusa de fiinte inteligente pentru o calatorie in spatiu care ar dura sute de milioane de ani. Poate ca era casa unei intregi civilizatii ale carei fiinte au fugit de pe planeta originala unde nu mai putea sa supravietuiasca? Astazi, Luna este fie un loc mort servind de mormant acestei civilizatii care se gaseste in interiorul sau, fie o cochilie plina de instrumente speciale, care au fost controlate automatic mult timp dupa ce satelitul a fost abandonat in orbita terestra de locuitorii sai intr-o epoca dificil de precizat.
(va urma)

Misterioasa luna(2)


Aceasta idee, desi poate sa para absurda, se dezvaluie totusi de o logica implacabila. Din mai multe motive. Primul, si cel mai evident, este existenta eclipselor Soarelui. Aceste spectacole impresionante au jucat un rol major in religiile antice si intelegerea lor a necesitat secole de cercetare in matematici si in astronomie atat teoretic cat si observational. Eclipsele Soarelui au fost deci nu factor extrem de important in evolutia culturala.
Apoi s-a recunoscut in acesti ultimi ani ca mai multe circumstante, neglijate pana atunci, au jucat un rol cheie in aparitia vietii pe Terra. Unul din acest evenimente „miraculaose” priveste tocmai Luna. Dotata cu o masa relativ importanta in raport cu cea a Terrei, ea a stabilizat pozitia axei de rotatie terestre gratie fortelor de maree ceea ce Galilei a analizat ca „efectul fortelor liante de maree”. Impiedicand Terra sa danseze de-a lungul axei sale, prezenta Lunei evita catastrofele climatice pe care le-ar antrena deplasarile haotice repetate. De fapt, variatia sezoniera a duratei noptilor si zilelor este datorata inclinarii axei de rotatie a Terrei in rapot cu planul orbitei sale in jurul Soarelui.
Daca acesta axa s-ar culca in planul orbital, sezoanele ar fi teribil de contrastante : o jumatate din glob ar plonja intr-o noapte de aproximativ sase luni, in timp ce cealalta ar fi, in aceeasi perioada, supusa razelor solare.
Unii oamenii de stiinta cred ca acest scenariu catastrofic a privat Marte de atmosfera initiala, interzicandu-se pentru totdeauna dezvoltarea vietii pe aceasta planeta. Luna stabilizand axa de rotatie terestra, sezoanele au ramas relativ stabilite pe Terra, asigurand conditii climatice constante si permitand dezvoltarea vietii. Dar exista undeva pe Luna reactoare care ar putea servi la modificarea orbitei sale si care au adus-o in pozitia sa actuala?
Sonda Lunar Prospector, care s-a prabusit pe solul satelitului nostru in iulie 1999, a dezvaluit in spectru infrarosu al anumitor regiuni lunare semne spectrale inexplicabile.
Dincolo de aceste indicii, NASA a decis de a lansa SETOM (pentru cercetarea originii extraterestru a Lunii), un nou proiect de cercetare dincolo de cel cunoscut, SETI. Prima etapa a acestui proiect va consta din constituirea si trimiterea in orbita lunara a unei sonde numita LOVE (Lunar Orbiter Vehicle Expedition) care va analiza gravitatia lunara in scopul de a detecta eventualele anomalii subterane: daca Luna comporta scobituri care sa adaposteasca reactoare sau sisteme de comanda, gravitatia sa va fi diferita de cea a unei sfere pline.
Pe suprafata lunara se vor afla, in plus, mai multe module mici de excavatie. Dincolo de a detecta eventuale sunete, rolul lor ar fi acela de a sapa solul lunar in scopul de a analiza de aproape anomaliile descoperite de sonda, dupa ce a notat cota scobiturilor. Aceasta misiune ambitioasa si originala va trebui lansata la inceputul acestui secol.
(va urma)

Valea Ordancusa(Tara Beiusului)


Izvorând de sub Vf. Clujului, valea strabate la început o zona anonima, pentru ca apoi sa sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Peretii deosebit de abrupti si foarte înalti (200 m) se apropie în unele sectoare la mai putin de 5 m, soseaua cu greu gasindu-si loc printre acestia. Numarul pesterilor trece de 50. Principalul afluent al Ordâncusei este Pârâul Ghetarului, care îsi are obârsia în Fântâna de la Iapa si care dreneaza compartimentul nord-estic al Platoului Ghetari – Ocoale.
Versantul vestic al vaii, în zona de izvoare, prezinta un abrupt calcaros bine evidentiat, acesta fiind taiat de o frumoasa vale suspendata, fata de care V. Politei s-a adâncit cu cca 25 m. Dupa ce strabate mai multe sectoare calcaroase, sapând mici chei, V. Politei se varsa în Gârda Seaca, amonte de confluenta acesteia cu Cotetul Dobrestilor.

marți, 7 iunie 2011

Misterioasa luna(1)



Daca, undeva in galaxia noastra, exista o civilizatie extraterestra mai evoluata decat a noastra, modelele matematice arata ca aceasta civilizatie ar fi trebuit sa colonizeze galaxia rapid. In acest caz, aceasta civilizatie ar fi atins intr-adevar sistemul nostru solar acum milioane de ani. Dar a lasat urme?

In 1948, scriitorul britanic Arthur C. Clarke imagina in cartea sa „Santinela” ca extraterestrii plasasera pe Luna o baliza care se putea declansa deindata ce era descoperita semnaland constructorilor sai ca omul a atins varsta astronauticii. Ideea acestor balize apropiate a foat reluata si s-a extins in 1968, in filmul „2001, Odiseea spatiului”: ingropat pe Luna, un monolit paralelipipedic negru emite un semnal in directia lui Jupiter.
Intre timp, ideea unei prezente extraterestre pe Luna a fost exploatata de diferiti autori, care au propus de a se interpreta in acest sens emisiile luminoase enigmatice, reperate de astronomi si cunoscute sub numele de fenomene lunare tranzitorii…
Astrofizicianul american Gregory Benford se intreba care este probabilitatea ca, pe un astru adapostind viata, marimea aparenta a satelitului sau „natural” sa coincida exact cu marimea aparenta a astrului solar?
Terra este singurul loc din sistemul solar de unde se poate contempla (desi foarte slab) eclipsele totale de Soare. De unde ideea de a opri cercetarea de artefacte sau de semnale extraterestre si de a testa ipoteza potrivit careia Luna este ea – insasi un artefact extraterestru.
Nici nu este necesar de a ne imagina ca ea ar fi artificiala. Ceea ce este artificial, este ca este plasata exact acolo unde se gaseste.
(va urma)

Valea Garda Seaca (Tara Beiusului)


Valea Gârda Seaca
Principalele formatiuni carstice din zona sunt: Izbucul de la Coliba Ghiobului, Pestera Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, Izbucul Gura Apei etc. Aval de Coiba Mica reapare un fir de apa care ulterior se pierde prin Pestera Coiba Mare. Aceasta pestera are cel mai mare portal din România: 47 m înaltime si 74 m latime. Aval de Coiba Mare, într-un mic bazinet, este cuibarit catunul Casa de Piatra, catun în a carui vecinatate se gasesc câteva pesteri remarcabile: Vârtop, Ghetarul de la Vârtop, Pestera Orbului, Oilor, Pestera de dupa Delut etc. Gârda, purtând de acum numele de Gârda Seaca se formeaza din nou din câteva izbucuri, cel mai important fiind Izbucul Tauz, cel mai adânc sifon din tara: -87 m, prin care apar la zi apele pierdute în Pestera Coiba Mare. Aval de Tauz, Gârda sapa cele mai impresionante chei ale sale (Hoancele Caldarilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tauz) în care se gasesc câteva zeci de pesteri de mici dimensiuni (sub 500 m). Aval de aceste chei apa curge pe roci impermeabile (gresii si conglomerate), primind în acest sector si un afluent important: resurgenta din Pestera cu Apa de la Tau. Aval de acest sector, Gârda taie o noua bara de calcare, colectând apele Izbucului Cotetul Dobrestilor si a altor mici afluenti si dupa câtiva km (primind si apele Ordâncusei) se varsa în Aries.