luni, 31 martie 2014

Dictionar de vise *Litera S


Sabie – Daca o pierzi, inseamna saracie; daca o porti e bine, inseamna onoare, bucurie; daca e rupta, e semn de boala grea, moarte; daca tai ceva cu ea, e semn de suparare

Saci – Daca sunt plini cu carbune, inseamna impacare cu un dusman; daca sunt cu bani, e semn de noroc in afaceri; daca sunt goi, ingrijorare; daca sun plini, belsug

Saca – Daca e cu apa, e bine, inseamna ca iti va merge din plin

Sacosa – Daca e plina, cineva te dusmaneste

Sageata – Se aud vorbe rele despre tine; inseamna si o initiativa curajoasa

Salamandra – E semn ca ti se va schimba soarta

Salata – Daca te visezi mincind salata, e semn da bucurii marunte

Sala mare – Daca vezi in vis, e semn de boala

Salba – Vei fi nestatornic in hotariri, te imbolnavesti

Salcie – E semn bun, urmeaza zile bune, linistite

Salcam – Daca e inflorit, vei scapa de lipsuri

Salopeta – Daca visezi ca imbraci, vei avea multe bucurii

Samanta – Daca vezi in vis, e bine, inseamna cistig

Samovar – Daca visezi un samovar firbind, vei avea multe necazuri

Sange – Daca vezi, semn rau, de doliu sau necaz; daca vezi curgand, vei avea o paguba; daca versi tu, inseamna moarte apropiata; daca iti curge din nas, vei afla o noutate; daca esti minjit cu sange, inseamna ca vei fi implicat intr-un proces

Sanie – E semn de drum lung

Sapa – Semn rau, inseamna griji

Sapaliga – Daca te visezi lucrind cu ea, vei avea spor in afaceri; daca te visezi sapind, vei avea multe de rezolvat

Sapun – Seriozitatea ta va impresiona pe cei din jurul tau, dar vei fi lingusit

Saraci – Daca vezi in vis, e rau, inseamna insucces intr-o tranzactie

Sarbatorit – Daca te visezi, ti se ofera o slujba mai buna

Sarcofag – E semn rau, faci afaceri necinstite

Sare – Semn rau, ai o perioada de ghinioane

Sari – Sau dansind daca te vezi, e bine, semn de belsug

Sarmale – Daca visezi ca maninci, ai grija sa nu te imbolnavesti

Sarut – Daca dai sarutari cuiva, e semn de necazuri; daca tu esti cel sarutat, te va cuprinde un dor de cineva drag, te vei impaca cu cineva

Satana – Daca ti se arata in vis, e bine, inseamna ca vei regasi un bun prieten

Satean – Daca-l vezi inconjurat de mai multi oameni, inseamna suferinta

Satelit – Daca visezi in vis, e bine, inseamna imbelsugare

Satar – Drum lung cu peripetii multe

Savarina – Daca maninci in vis, e bine inseamna imbelsugare

Saxofon – Daca auzi cintind in vis, e rau, inseamna ca vei avea nevoi mari

dor de cineva drag, te vei impaca cu cineva

Scafandru – Semn de mare spaima

Scaieti – Daca visezi, vei avea remuscari pentru ceva

Scaldare – In apa limpede, sanatate; in apa tulbure, jale; in iaz, paguba

Scame – Daca vezi in vis, urmeaza zile nelinistite

Scanduri – E semn ca te asteapta o nunta, o logodna sau o petrecere

Scantei – Daca vezi in vis, e semn ca te vei certa cu cineva apropiat

Scarabeu – Semn de seceta

Scara – Daca vezi in vis, e semn de noroc

Scaun – Daca il vezi in vis, e semn de autoritate si putere; ti se va face dreptate intr-o incurcatura

Schelet – Daca vezi in vis, iti va spori averea

Schi (Schiori) – Daca visezi, te pindesc primejdii

Scoici – E semn rau, ti se vor pune piedici in afaceri

Scorpion – Semn rau, prevesteste boala grea

Scranciob – Daca vezi rotindu-se in vis, te pindeste un necaz

Scriere – Daca scrii, insemna fericire; daca scrii o scrisoare, fereste-te de hoti; daca visezi ca primesti o scrisoare, e semn de noroc

Scrima – Daca visezi, te asteapta o boala grea

Scripete – Semn bun, vei avea belsug in casa

Scut – E semn de fericire, de bucurie fara nici un inteles

Sculptura – Daca visezi, vei fi recompensat dupa straduinta

Secera – Semn rau, de paguba

Seceratoare – Daca vezi, e bine, inseamna voie buna

Secure – Semn rau, cineva iti doreste raul

Seif – Semn rau, te asteapta cearta si hartuiala

Seismograf – Daca il vezi, propriile-ti sentimente sunt intr-o mare incurcatura

Semafor – Semn rau, caci vei fi mintit

Semne de circulatie – Semne rele, vei avea necazuri

Semne – Daca faci cuiva, inseamna suoparare


Sentinela – Daca vezi, se anunta zile tulburi pentru tine

Sera de flori – Semn bun, dragoste impartasita

Sera de legume – Semn rau, afaceri incurcate

Seringi – Semn rau, vei fi dispretuit

Sete – Daca iti este, e rau: speranta, nadejde zadarnica; daca ti-o astimpari,e bine, inseamna bucurie; daca nu inceteaza sa-ti fie sete, inseamna intristare, boala indelungata

Sfecla – Daca visezi ca maninci, in curind vei merge la o petrecere

Sfesnic arzand – Semn rau, de necaz mare

Sfoara – Semn rau, vei primi vesti triste

Sfinti – Daca vezi, e semn de fericire

Sifon – Daca bei, inseamna incurcatura in dragoste

Sigiliu – Daca vezi, inseamna functie inalta; daca se strica, e rau: pierzi slujba imporatnta

Silabisi – Daca te visezi, e bine, lucrul tau este binecuvintat; daca silabisesti in scris, e rau, inseamna nefericire

Sila – Daca iti este in vis, vei avea dureri de cap

Sinceritate – Pentru barbati inseamna grija; pentru femei, lucru fara rost

Sirena – Daca auzi, vei primi vesti lipsite de importanta

Slabanog – Daca te visezi, inseamna sanatate

Slanina – Daca maninci, inseamna nefericire

Slugi – Daca visezi ca ai, semn rau, de boala, necaz

Smochine – Semn bun, afacere profitabila

Snop de griu – Daca vezi, e bine: inseamna cistig mare de bani

Soare – Daca il vezi apunind, inseamna intristare, suparare; daca este stralucitor, inseamna bucurie; daca e intunecos, intristare; daca e rosu, semn rau, de durere si moarte; daca e acoperit cu nori, e semn de vreme buna

Soba – Semn rau

Somn (peste) – Ti se va face o propunere tentanta

Somn – Daca visezi ca iti este, treburile iti merg prost

Sonda de petrol – Semn bun, de bogatie

Sonerie – Daca auzi, vei primi vesti bune

Sora – Daca visezi, inseamna fericire

Sorcova – Daca vezi, e bine: cariera ta capata stralucire

Spala (te speli) – Semn foarte bun; ai prieteni cinstiti

Spanac – Daca maninci, dusmanii te pindesc

Spanzuratoare – Daca visezi, e bine, e semn de bucurie

Spice – Daca seceri sau cosesti, ai dusmani secreti; daca vezi, e bine, inseamna binefacere, multumire, indestulare

Spini – E rau, vei trece printr-o intimplare neplacuta

Spirit (Suflet) – Daca visezi, e semn de noroc

Spital – Semn rau, de necazuri si imbolnavire

Sprancene – Daca sunt mari, e semn de desfatare; daca sunt mici, bucurie; daca sunt negre, noroc

Stalactite – Sau stagmaltite daca visezi, e semn de innoire

Stanci – Semn rau, muncesti fara spor

Statuie – Semn de ginduri mari; esti pretuit de cei cu care muncesti

Staul – Semn rau, de intristare

Steag – Daca il vezi flututind, vei avea o victorie aparenta; ai grija, fii atent la dusmani

Stea cazand – Semn rau, cineva apropiat va suferi un accident

Stea – Daca e intunecoasa, te vei intrista; daca straluceste, e semn de noroc

Stejar – Semn bun, de noroc si belsug

Stema – Daca vezi in vis, astepti in zadar

Sticla – Semn rau, de inselare si amagire

Sticlete – E rau, cineva iti doreste raul

Stingator – E semn rau, de amagire

Strapuns – Daca te visezi strapuns de moarte e semn de noroc

Stog de fin – Afacerile iti merg foarte bine

Stol de pasari – Vei calatori cu folos

Strana – E semn ca vei simti nevoia de odihna

Strigoi – Daca il vezi, esti in pericol de imbolnavire

Stropitoare – Semn rau, vei avea neajunsuri

Struguri – Semn rau, veste rea, lacrimi; dar si prosperitate

Strung – Semn rau, vei avea mari necazuri

Strut – Semn de bucurii scurte

Studio – Semn bun, de voie buna

Stuf – Semn rau, te vei certacu prietenii

Stup de albine – Semn bun, veniturile iti vor creste substantial

Submarin – Semn rau, vei avea necazuri

Sudoare – Pe trup daca simti in vis, sanatatea ta e subreda

Sufocat – Daca te visezi, semn rau de boala incurabila

Suge – Daca te visezi, te vei imbolnavi grav

Sui – Daca ai de suit munti sau dealuri in vis, e semn rau de piedici in afaceri

Sulf, Pucioasa – Semn rau, de nefericire

Sulita – Semn bun, vei primi vesti imbucuratoare

Supa fierbinte – Daca maninci, e bine, inseamna veselie apropiata

Suparare, Intristare – Semn bun, de insotire placuta

Surd – Semn rau, de imbolnavire

Surpare – Daca vezi o surpare a pamintului, e semn de pierdere si mare nenorocire

Sursa:http://www.almeea.com/s-dictionar-de-vise/

duminică, 30 martie 2014

Rucar-Valea Rausorului-Muntele Boteanu-Vf.Papusa,2391m(muntii Iezer-Papusa)


12. Rucăr – Valea Rîușorului – Muntele Boteanu – vf. Păpușa, 2391 m.


Marcaj: triunghi albastru, potecă de căruțe.


Durata: 6 ore.


Caracteristici: Traseul este accesibil iarna. Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp.

Sursa:http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/

vineri, 28 martie 2014

La pescuit

Sursa:www.vidu.ro

Oficializarea dictaturii regale


Oficializarea dictaturii regale
de Cicerone Ionitoiu
 

Partidul Naţional Ţărănesc a început să fie lovit de duritatea măsurilor „regale" înainte de „votarea" Constituţiei redactate de profesorul Istrate Micescu.
 Astfel, dr. prof. Augustin Popa, preşedintele organizaţiei P.N.Ţ. din Târnava Mică a fost suspendat din funcţia de profesor pentru că a comunicat dispoziţia dată de Iuliu Maniu, ca membrii partidului să se abţină de la votarea noii rânduieli de stat. Iuliu Maniu, cu durere în suflet, i s-a adresat: 
„...Măsura volnică şi ilegală luată contra ta ofensează întreaga opinie publică şi în special partidul nostru, în orice împrejurări vom fi alături de tine. Înaltele tale calităţi sufleteşti, sentimentele creştineşti şi româneşti de care ai dat dovadă întotdeauna vor călăuzi şi în zilele acestea de persecuţie a unei puteri dictatoriale prin nimic justificată.
Furia celor ce nesocotesc morala creştină şi demnitatea naţională nu va putea înfrânge seninătatea sufletească şi energia neînfrânată a noastră cari luptăm pentru întărirea acestor principii şi pentru libertatea naţională."
 Pe 24 februarie, sub starea de asediu, cu drastice măsuri militare, cu instrucţiuni severe privind urmărirea şi pedepsirea exemplară a „elementelor" care făceau o propagandă ostilă Constituţiei sau îndemnau la abţinerea de la vot şi cu abuzuri ale autorităţilor administrative, s-a „votat" pe faţă şi sub iscălitură. Cu toate acestea s-au găsit 5 413 „elemente" demne de a purta denumirea de oameni care au votat contra Constituţiei. 
 A doua zi, fruntaşul naţional-ţărănist - Ion Liveanu - a fost arestat pentru că în ziarul „Dreptatea" a publicat un articol prin care critica Constituţia, şi aceasta înainte de promulgarea ei care s-a făcut pe 23 februarie 1938. El a fost judecat de Consiliul de Război al Corpului II Armată. 
 Continuând avalanşa măsurilor absurde luate de guvernul „patriarhal" în legătură cu ridicarea inamovibilităţii magistraţilor şi funcţionarilor, precum şi a interzicerii întrunirilor naţional-ţărăniste, precizându-se că nu pot avea loc nici într-o casă particulară, fie chiar la un ceai, fără anunţarea prealabilă a autorităţilor şi prezenţa unui poliţist delegat în acest sens, Iuliu Maniu a fos solicitat de ziariştii din Cluj să facă unele precizări: 
 „...Fiecare cetăţean conştient trebuie să condamne cu ultima energie această măsură care atacă în temelia sa soliditatea organizaţiei fi administraţiei de stat. Este un pas dureros spre anarhizarea organismului de stat. Independenţa magistraturii este ultimul rezultat al civilizaţiei întruchipate într-un stat modern a cărui bază este justiţia. In special în România, asigurarea independenţei justiţiei prin inamovibilitate s-a atins după multe si grele lupte politice si a unor experienţe triste făcute de buni patrioţi de pe vremea când nu era introdusă această instituţie absolut necesară într-un stat de drept De altă parte siguranţa zilei de mâine a funcţionarului pus la adăpost de capriciile fluctuaţiilor politice si sociale este singura bază pe care se poate aşeza o dreaptă rezolvare a diverselor chestiuni ale cetăţenilor. 
 Nu pot decât să protestez cu toată hotărârea împotriva atentatului ce se săvârşeşte în contra cetăţenilor, în contra magistraţilor si funcţionarilor si în contra însuşi a organismului de stat prin această măsură adânc jignitoare. Evident, această măsură este lovită de nulitate prin faptul că, atât noua Constituţie cât şi decretul în chestiune, sunt aduse în mod neconstituţional. Ele se întemeiază exclusiv pe forţa brutală a puterii executive fi evident că tuturor celor lezaţi le vor sta la dispoziţie remediile legale de care vor trebui să uzeze fi cetăţenii fi funcţionarii vătămaţi în drepturile lor. 
 Nu numai ca democrat convins fi ca unul care sunt legat cu toată firea mea de respectul legalităţii, ci fi ca om care a trebuit să mă ocup de evoluţia statelor moderne fi de întâmplările ce s-au petrecut în viaţa lor, sunt adânc îngrijorat de soarta ţării noastre care a devenit teatrul unor capricii fi experimentări cari pot duce la adânci zguduiri ale fiinţei noastre naţionale. Mă mir mai ales că Patriarhul ţării ia asupra sa o răspundere atât de grea, lăsând pradă întâmplărilor politice una din cele mai fundamentale instituţii ale ţării: magistratura. Evident, că va trebui să ne unim forţele, toţi acei cari suntem devotaţi democraţiei fi ai constituţionalismului ca să înlăturăm dictatura ce stăpâneşte astăzi ţara noastră, ceea ce sunt sigur că nu va fi prea greu, deoarece îi lipsesc bazele necesare oricărei dictaturi ca să dăinuiască popularitatea fi autoritatea acelor cari o instituiesc." (Cluj, 6 Martie 1938). 
 Iuliu Maniu avea dreptate să fie îngrijorat cel puţin asupra situaţiei din Europa unde puterile Axei începuseră să aibă pretenţii asupra unor colonii, pentru spaţiu vital. 
 Nişte schimbări de miniştri în Anglia (Eden înlocuit cu Lordul Halifax) şi noul Preşedinte al Consiliului de Miniştri francez -Chautemps - şi vizitele Londra-Berlin prelungindu-se prin Berlin peste centrul Europei până la Varşovia, nu puteau să rămână neobservate, dar mai ales neînţelese de cei avizaţi de soarta ţării noastre. 
 Von Papen, după vizita la preşedintele Consiliului de Miniştri, s-a înapoiat în bârlogul de la Berchtesgarden cu încurajarea: „Spuneţi Fiihrerului c-ar fi un eveniment istoric mondial dacă împreună am pune politica europeană pe o bază nouă şi mai sănătoasă". De asemenea plecase de la Paris cu impresia că ar fi bine privită o legătură economico-culturală germano-austriacă, precum şi o mai largă autonomie pentru nemţii din Cehoslovacia. 
 Pe 12 februarie, cancelarul Schuschnigg a fost chemat la Berchtesgarden unde după ce l-a „certat" pentru că nu se retrăsese din Societatea Naţiunilor şi fortificase frontiera între ţările lor, i-a subliniat că are un rol istoric de împlinit cu prietenia Italiei, că Franţa este neputincioasă, şi a terminat cerându-i în mod imperativ să numească, ca ministru de interne, pe Seyss Inquart, şeful naziştilor austrieci. 
 Dar a urmat numai o lună de relativă linişte şi după mai multe ultimate la intervale de ore, între 11 şi 13 martie, totul s-a sfârşit prin intrarea trupelor germane, bineînţeles neanunţate, şi proclamarea încorporării, printr-un plebiscit de 97%, procent mai mic decât obţinuse regele Carol, cu „Constituţia". Salutând cotropirea Austriei, Corneliu Codreanu a adresat lui Hitler o telegramă imediat, socotind actul ca „o lumină triumfală a adevărului" pe care „nici o putere nu o va birui vreodată..." 
 Reacţia omului politic - Iuliu Maniu - la acest act murdar care va însemna începutul înecării în sânge a Europei, a fost subliniată în declaraţia făcută la cererea reprezentanţilor presei pe 21 martie: 
 „Partidul Naţional Ţărănesc nu poate să-şi precizeze în mod oficial punctul său de vedere până când guvernul nu fixează în mod oficial atitudinea României. 
 E regretabil că guvernul nici până acum, de fi a trecut o săptămână de la intrarea trupelor germane în Austria, nu a publicat nici un comunicat fi nici un membru al guvernului nu a făcut nici o declaraţie pentru lămurirea opiniei publice, desi toate statele interesate, fără nici o excepţie, au ţinut să-fi precizeze punctul lor de vedere, faţă de acest eveniment de o covârsitoare importanţă si cu repercusiuni incalculabile în raporturile internaţionale dintre state. Singură ţara noastră igno*rează intenţiunile fi planurile cârmuitorilor ei. Parcă nici nu ar fi vorba de soarta naţiunii noastre, de sângele si avutul fiilor ei... 
 În ce mă priveşte, am fost de la început convins că independenţa Austriei atât de necesară pentru echilibrul internaţional în Europa Centrală, nu se poate menţine în mod statornic, decât printr-o confederaţie a statelor dunărene, din care ar face si ea parte, în mod logic fi natural. 
 Cu toate că soluţia încorporării Austriei de către Germania este dezagreabilă pentru toate statele dunărene, am preferat dintotdeauna restaurarea Habsburgilor, încorporarea Austriei în imperiul german, considerată din punctul de vedere al evoluţiei ei naţionale se prezintă ca un lucru firesc, dar din punct de vedere internaţional constituie un pericol si un izvor de conflicte incalculabile. 
 Întâi pentru că ea calcă în mod unilateral o stare de drept fi deci confirmă încă o dată anarhia juridică în care trăeste omenirea prin nerespectarea tratatelor internaţionale, atât de importante mai ales pentru statele mici. 
 În al doilea rând, fiindcă prin prezenţa unei mari puteri animată de scopuri imperialiste fi de presantă necesitate de expansiune economică, turbură echilibrul de forţe în Europa Centrală si introduce rivalitatea fi tendinţa de expansiune în bazinul dunărean. 
 În noua ei poziţie geo-politică este firesc ca Germania să tindă spre Marea Adriatică fi să nu se mulţumească să-si adape caii regimentelor sale în sectorul de nord al Dunării, să năzuiască să-si umple ea însăsi magaziile cu cereale de pe sesul Dunării fi să stăpânească izvoarele de petrol... 
 Daca în faptul concret al încorporării Austriei la Germania n-ar fi vorba decât de afirmarea principiului naţional si dacă împlinirea s-ar fi făcut pe căi normale, am putea să ne mărginim la reclamarea pentru viitor, a respectării tratatelor prin care s-a consfinţit unitatea noastră naţională... găsesc profund gresiţi pe acei care, fie din cauza unor idei preconcepute, fie sub impresiunea acţiunei fulgerătoare a Germaniei, se gândesc la schimbarea orientării noastre externe de până acum. 
 România trebuie să se ferească îndeosebi în vederea unei eventuale conflagraţiuni europene, care poate să fie apropiată, de orice provocaţiune... în raporturile noastre internaţionale nu trebuie să ţinem seama de ideologia regimurilor interioare ale ţărilor respective, în aceste raporturi nu trebuie să amestecăm probleme si discutiuni ideologice. Fiecare naţie are dreptul de a-si alege forma de guvernământ care-i convine. Totuşi ca un democrat convins ce sunt, nu pot să-mi ascund mulţumirea că interesele statului nostru coincid cu interesele marilor state, animate fi conduse de principiile democraţiei, care, sunt convins, vor fi biruitoare. 
 Mă folosesc de această ocazie pentru a înfiera neglijenţa guvernelor României, care în faţa faptului că realizarea securităţii colective întâmpină mari fi evidente dificultăţi, nu s-a gândit să încheie alianţele ce li s-au oferit si au neglijat îndatorirea lor de a pune la punct înarmarea ţării, absolut indispensabilă în împrejurările actuale..." 
 Aceste declaraţii au fost cenzurate, fapt ce l-a obligat a doua zi pe Iuliu Maniu să protesteze printr-o telegramă adresată Regelui: 
 „Cu adânc respect aduc la cunostinţa Majestăţii Voastre, că declaraţiile ce am făcut ieri presei, privitor la evenimentele externe si la atitudinea ce ar trebui să ia România în momentul actual au fost cenzurate în întregime. Această procedare este revoltătoare, ţinând seama si de împrejurarea că în timp ce articole de presă, cuprinzând vederi opuse politicii externe naţionale, urmată până acum, sunt admise la cenzură, declaraţiile mele, pentru care îmi iau răspunderea întreagă si care exprimă idei si argumente în sprijinul politicii externe oficiale si tradiţionale de până acum, sunt interzise. 
 Îngăduiţi-mi, Sire, să protestez împotriva acestei măsuri a guvernului, prin care, pe de o parte opinia publică românească este împiedicată să fie exact informată despre problemele externe ale României si este expusă să fie îndrumată pe căi gresite, iar pe de altă parte, opinia publică din străinătate poate fi indusă în eroare cu privire la atitudinea poporului românesc faţă de evenimentele externe recente." 
 ss. Iuliu Maniu 
 Istoricul cel mai autorizat, profesorul Nicolae Iorga, şi-a spus şi el cuvântul în articolul „Noua poartă către Orient a Austriei": „...Austria nu este un hotar, cum nici nu o poate admite doctrina nazistă, care leagă drepturile statului german, în orice ţară, de prezenţa acolo a unei populaţii germanice, numeroase sau foarte puţin numeroase, întinzând astfel o linie de culoare neagră până peste România la ţărmul Euxinului si pe deasupra Euxinului, până în regiunea Caucazului. Austria este un popas pe o linie de înaintare pregătită cu cea mai mare grijă si pentru care poporul german, entuziasmat de noua doctrină, este capabil să aducă cele mai mari sacrificii; Austria este un punct de plecare. Este, asa cum am spus omul care cugetă pentru felul statului german «poarta către răsărit»... avântul către Răsărit cuprins în formula, celebră odinioară si pe urmă prea mult uitată, de Drang nach Osten... 
 Măceluri în masă, oraşe distruse, locuitori nevinovaţi fugind în toate colţurile sub bombardarea aeroplanelor, la sfârsit holeră, astăzi, ciumă, mâine, intervenind pentru ca să cureţe terenul, ceea ce-si doresc cuceritorii pentru a se instala apoi ei singuri pe pământul de unde sămânţa vieţii de până atunci a fost nimicită. Un stat puternic, dispunând de mari mijloace militare, le întrebuinţează, cu metodele acelea perfecte la care a ajuns omenirea astăzi, pentru ca, în numele unei naţiuni, să treacă peste tot ce înseamnă în momentul, acela o ţară şi o patrie si să realizeze ce reprezintă Statul naţional integral. Imperiul, cu tendinţă de continuă expansiune, odată cu naţia, mânată tot înainte şi în aşteptarea întinderii ei peste pământuri slab apărate... Eu însă îmi fac datoria cunoscătorului de trecut şi a înţelegătorului psihologiilor naţionale pentru a spune încă o dată: «Fereşte-te, popor al meu, că mari primejdii ţi se pregătesc...»"
 Fragmentele din scrisorile lui Iuliu Maniu şi Nicolae lorga, spre deosebire de telegrama lui C. Codreanu, demonstrează grija acestora pentru supravieţuirea neamului românesc avertizându-l de drama ce ne pândeşte din partea nazismului care urmărea subjugarea ţărilor. Strigătul lor de alarmă s-a adeverit, amândoi au fost exterminaţi, unul de dictatura legionară, celălalt de dictatura comunistă. 
 Iuliu Maniu a desfăşurat în acea perioadă lupta nu numai pe plan extern, dar şi pe plan intern atât împotriva dictaturii, cât şi pentru organizarea partidului în vederea rezistenţei. 
 Pe 21 martie 1938, Iuliu Maniu şi Virgil Madgearu, printr-o adresă trimisă preşedinţilor de judeţe, le aduceau la cunoştinţă intenţiile guvernului şi îndemnul de a se continua activitatea: 
 „...Ştim că se urmăreşte cu ori ce preţ dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc. Trebuie să protestăm cu ultima energie în contra acestor tendinţe neromâneşti, care atentează la una din comorile tradiţiei şi bogăţiei noastre sufleteşti... Este de presupus că acest regim de răpire a celor mai elementare drepturi acordate naţiunei nu va dura mult. Ar fi însă o gravă eroare dacă între timp noi am sta în pasivitate, căci în acest caz locul nostru în viaţa politică ar fi luat de alte formaţiuni. Această eroare ar fi cu atât mai gravă şi ne-ar face cu atât mai mult răspunzători pentru ea, cu cât ordonanţele în vigoare cu nimic nu opresc funcţionarea interioară a organelor noastre de partid, nici menţinerea membrilor actuali şi câştigarea de noi membri de partid, întrucât partidul nostru nu este declarat de dizolvat..." 
 Cotropirea Austriei a produs nelinişte în Cehoslovacia unde a început agitaţia germanilor din Sudeţi care merg până acolo încât cer autonomia în Parlamentul de la Praga, dar deocamdată atât, încep să se agite pe de o parte Anglia şi Franţa, iar pe de altă parte şi Rusia în faţa manevrelor lui Hitler de a-şi extinde spaţiul vital spre răsărit. 
 Căpitanul Corneliu Codreanu, după ce a trimis o scrisoare miniştrilor din guvernul Patriarhului, protestând contra loviturii de Stat, a mai adresat altă scrisoare profesorului Iorga, acuzându-l de necinste sufletească şi jignire a tineretului. Scrisoarea fiind deosebit de ameninţătoare şi jignitoare în acelaşi timp, Nicolae Iorga s-a adresat Parchetului pentru ultragiu adus unui ministru în funcţiune şi aceasta a condus la deschiderea unei acţiuni judiciare, cu mandat de arestare, pe 16 aprilie, şi trimiterea lui Corneliu Codreanu în faţa Tribunalului militar al Corpului al-II-lea Armată. 
 Pe data de 30 martie, guvernul Patriarhului a mers mai departe cu Măsurile represive ale vieţii politice şi, printr-un decret-lege a dizolvat toate asociaţiile, grupările sau partidele; iar prin alt decret regal s-a creat Consiliul de Coroană compus din consilieri cu rang de miniştri numiţi de Regele Carol al -II-lea. 
 Cu această ocazie, în sânul guvernului, se produce un incident cauzat de generalul Ion Antonescu numit ministrul armatei -I-, la începutul guvernării Goga şi rămas în continuare sub Patriarh. El refuză discuţia în guvern a plângerii lui Nicolae Iorga, se opune arestării Căpitanului sub ameninţarea cu demisia. Guvernul Patriarhului demisionează şi se reconstituie imediat, dar fără generalul Ion Antonescu. 
 Iuliu Maniu, în faţa noii situaţii, nu se resemnează, şi, pe 31 martie 1938, în numele Conducerii Partidului Naţional Ţărănesc a dat publicităţii un comunicat din care subliniem: 
 „...Partidele politice au izvorât din necesitate de reprezentare a curentelor de opinii, cari frământă diferitele straturi ale populaţiei, întrucât nu prin ordin se pot suprima curentele de opinie, partidele politice nu pot fi desfiinţate prin decrete. Făcând abstracţie de la aceasta, decretul-lege în chestiune este anticonstituţional şi el constituie unul din şirul atât de bogat al loviturilor de stat care au turburat în ultimul timp opinia publică a Ţării... 
 Drept urmare, conştienţi că Partidul Naţional Ţărănesc continuă să reprezinte curente şi opinii, izvorâte din adâncurile vieţii poporului românesc, nu putem considera rostul nostru istoric în evoluţia statului ca încetat în urma unui decret-lege neconstituţional şi în consecinţă, nu ne socotim dizolvaţi, ci ne simţim obligaţi a continua activitatea noastră depusă totdeauna în interesul superior al statului român. 
 Constatăm cu durere că Partidul Naţional Ţărănesc, care în vechea lui formă ca partid naţional al Ardealului şi Banatului a fost dizolvat de guvernul maghiar prin ordinul lui Hieronimy în 1895 pentru istorica luptă de desrobire a neamului, este dizolvat de data aceasta de un guvern românesc din cauza luptei ce duce pentru democraţia naţională, pentru desrobirea socială şi economică a ţărănimii şi pentru înlăturarea dictaturii." 
 Dat fiind această atitudine de demnitate luată de Preşedintele Iuliu Maniu, Armand Călinescu a mai încercat să rupă câteva personalităţi din P.N.Ţ. Astfel, Mihai Ralea, care era directorul ziarului „Dreptatea" ameninţat cu arestarea pentru articolele publicate după promulgarea Constituţiei, imediat a părăsit P.N.Ţ.-ul şi pe data de 30 martie a fost numit Ministrul Muncii în guvernul Patriarhului şi a rămas în continuare sub toate guvernele carliste până după 3 iulie 1940 când a participat la cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. 
 Specializându-se în slujirea dictaturii, a rămas prea plecat să servească şi dictatura comunistă ca ministru şi ambasador. Un altul, devenit cu el tovarăş, a fost Mihail Ghelmegeanu care, tot de la 30 martie 1938 s-a înhămat la carul dictaturilor şi le-a slugărnicit şi pe cea carlistă şi pe cea a slugarnicului comunist, Petru Groza. 
 Ministrul de interne, Armand Călinescu, şi-a organizat departamentul încadrându-l cu servicii speciale, pe care să se sprijine în acţiunile de represiune ce urma să le întreprindă în vederea consolidării dictaturii lui Carol al-II-lea. Printre oamenii de bază s-au numărat: General Gabriel Marinescu (Prefect al Poliţiei Capitalei şi ministrul Ordinei publice), Generalul Ion Bengliu (Inspector general al Jandarmeriei), Mihail Moruzov (Directorul Serviciului Secret de Informaţii); Colonel Ştefan Gherovici (comandantul Siguranţei generale), Niki Ştefănescu (subdirector al Serviciului Secret de Informaţii), toţi aceştia au fost executaţi (asasinaţi) de legionari în noaptea de 27/28 noiembrie 1940, la închisoarea Jilava. 
 Alt decret lege a fost dat pe ziua de 15 aprilie referitor la „păstrarea ordinei în stat" şi prin care se prevedea că dizolvarea partidelor va fi urmată de închiderea cluburilor sau localurilor de întrunire ale acestora. S-au sigilat sediile şi s-au sechestrat bunurile (care au trecut sub administrarea Ministerului de Finanţe). Articolul 50 din decret prevedea că Ministerul de Interne era autorizat să fixeze domiciliu obligatoriu persoanelor socotite periculoase ordinei şi siguranţei. Situaţia ţării era disperată şi decretul publicat în Monitorul oficial nr. 75/31.03.1938 a fost încă un abuz, iar Iuliu Maniu a protestat printr-un Memoriu adresat Regelui, pe 27 aprilie 1938: 
 „...Decretul prevede desfiinţarea partidelor, pe toate deopotrivă, fără nici o motivare şi fără să arate, în special, de ce s-a făcut vinovat fiecare din ele... Textele constituţionale nu justifică măsura generală de dizolvare în bloc a formaţiunilor politice... Un partid politic caută să-şi impună doctrina prin mijloace legale, prin puterea convingerei si prin disciplina organizării.., Partidul are o origine naţională fi o misiune naţională. Aspirând să pună doctrina lui în serviciul ţării, îşi asumă răspunderea de guvernare fi astfel devine un partid de ordine. 
 Partidele sunt expresiunea unei societăţi organice a vieţii de Stat moderne. Partidul devine coloana vertebrală a aşezării de Stat fără a cărui colaborare, însăsi existenţa Statului nu se poate concepe... Formarea partidelor totalitare n-a reusit decât în State cu tendinţe imperialiste fi ca o reacţie împotriva bolsevismului, reprezentând un pericol real; în celelalte State, astfel de experienţe au dat gres si regimul de autoritate a luat forma de tiranie sau despotism, provocând reacţiunea bolşevică. 
 Ţara noastră n-are tendinţe imperialiste. Cât priveşte comunismul, el n-a putut prinde rădăcini la noi, într-un pământ udat de sângele vărsat pentru idealul naţional fi muncit de milioane de ţărani, care au pasiunea proprietăţii individuale fi tradiţia latină si creştină a familiei si a mostenirii... 
 Conştienţi că Partidul Naţional Ţărănesc continuă să reprezinte curente si opinii izvorâte din adâncurile vieţii poporului românesc, nu putem considera rostul nostru istoric în evoluţia Statului ca încetat, în urma unui decret-lege si ne simţim obligaţi a continua activitatea noastră legală si de ordine, depusă totdeauna în interesul superior al Statului român... 
 Noua ordine de Stat decretată la 20 februarie a.c. fi modul abuziv cum s-a înfăptuit plebiscitul prin nesocotirea Memoriului ce mi-am luat libertatea de a prezenta Majestăţii Voastre au revoltat conştiinţa publică, cetăţenii fiind forţaţi să participe la o votare al cărei obiectiv n-a putut ajunge la cunostinţa tuturor. 
 Tot aşa decretul privitor la ridicarea inamovibilităţii magistraţilor si a statutului funcţionarilor publici, decretul privitor la reforma procedurii justiţiei militare, care ambele lipsesc cetăţenii de cele mai elementare drepturi de apărare a intereselor înaintea instanţelor de judecată; 
 --decretul privitor la urmărirea celor domiciliati în străinătate, al cărui ascuţiş personal nu scapă nimănui; 
 --decretul prin care se face posibilă substituirea funcţionarilor de carieră cu ofiţeri, al căror simţ de corectitudine nu poate substitui cunoştinţele practice şi de specialitate; 
 --decretul privitor la introducerea stării de asediu,cu toate măsurile lui exagerate fi instituirea cenzurii cu abuzurile ei; oprirea adunărilor politice atât de necesare pentru menţinerea interesului public faţă de evenimentele ce ating soarta poporului nostru, precum fi multe alte decrete ocazionale; urmăririle fi arestările nenumărate ce se fac şi atitudinea ameninţătoare fi autoritară a organelor administrative şi executive au aruncat ţara noastră în întunericul epocii medievale, izvor de atâta durere şi suferinţă fi au făcut, ca în loc să depoliticianizeze ţara, să fie introdusă politica fi în cele mai esenţiale instituţii de Stat, armata, biserica, magistratura etc.
 Sub regimul despotic de azi nimeni nu este sigur de ziua de mâine, nimeni nu stie ce se întâmplă cu el, si cu averea lui în viitorul apropiat, nimeni nu cunoaste situaţia internă si externă a statului nostru... un sentiment nelinistitor pluteşte asupra capetelor tuturor... Ori, noua orânduire de Stat nesocoteşte tocmai aceste condiţii esenţiale ale unei existenţe prospere... Stările ce domnesc azi în ţară duc la dezagregarea sufletească a naţiunii noastre, ceea ce mai ales în momentele grele ce par a se apropia, pot fi catastrofale pentru Stat si Dinastie..." 
„Profeţiile" lui Iuliu Maniu s-au adeverit şi de această dată şi câtă suferinţă şi cât sânge nevinovat a mai curs!

Cicerone IONITOIU-Viaţa politică-Procesul Iuliu MANIU-Volumul -I- (A-022)
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/1037-Oficializarea-dictaturii-regale

miercuri, 26 martie 2014

Cele opt atacuri ale diavolilor


Cele opt atacuri ale diavolilor

Diavolii ne războiesc ispitindu-ne din opt părti:

1. Ispitirea de sus:

a) Nevointa fanatică, exagerată, peste puterea noastră (exemplu: post aspru). De multe ori dracii ne împiedică să facem cele usoare si folositoare nouă si ne îndeamnă să ne apucăm de cele peste puterile noastre, ca să ne îmbolnăvim trupeste si sufleteste.

b) Tâlcuirea Sfintei Scripturi, mai presus de cresterea noastră duhovnicească. Sunt diavoli mincinosi, care ne soptesc la ureche tâlcuiri ale dumnezeiestilor Scripturi (Mt. 4,6;Lc. 4,10). Acestea le fac mai ales în inimile iubitorilor de slavă desartă si cu deosebire la cei care s-au ocupat cu filozofia lumească, amăgindu-i încetul cu încetul si ducându-i spre eresuri si hule. Vom cunoaste teologia sau mai bine zis teomachia teologilor iaduluiarhiconi din mândria si bucuria nerusinată ce se revarsă din sufletul acestor oameni în vremea tâlcuirii Sfintei Scripturi.

2. Ispitirea de jos: Este atunci când ne lenevim cu voia noastră si nu ne silim să lucrăm faptele cele mântuitoare. Când sună clopotul, trâmbita duhovnicească pentru a merge la rugăciune, crestinii se adună în chip văzut, iar diavolii, în chip nevăzut. Celor ce se află în pat le spune să mai zăbovească un pic, pe cei care se roagă îi adoarme, pe altii îi împunge la stomac cu foame, sete sau durere, iar altii sunt îndemnati să stea jos în vremea rugăciunii.

3. Ispitirea din dreapta:

a) Să lucrăm fapta cea bună, dar cu scop rău. Orice faptă bună are trup si suflet. Trupul faptei este lucrarea ei, iar sufletul faptei este scopul pentru care se lucrează. Vrăjmasul diavol ne îndeamnă să lucrăm din mândrie sau pentru a fi lăudati de oameni si nu pentru slava lui Dumnezeu (Colos. 3,17).

b) Să privim vedeniile si nălucirile diavolesti în chip de descoperiri dumnezeiesti si îngeresti (2 Cor. 11,14). Duhul cel rău al înselăciunii, când se apropie de om îi tulbură mintea si o sălbăticeste, îi face mintea aspră si o întunecă, îi pricinuieste teamă, trufie, îi sălbăticeste ochii, îi înfiorează trupul, îi arată o nălucire de lumină rosie, făcându-i mintea diavolească si-l îndeamnă să rostească cuvinte necuviincioase si hulitoare. Iar când se arată de mai multe ori, îl umple de mânie si de mândrie si nu mai stie ce este smerenia si plânsul cel adevărat, ci întotdeauna se făleste cu isprăvile sale, fără sfială si frică de Dumnezeu si, pe scurt, îsi iese cu totul din minti.

4. Ispitirea din stânga: Este atunci când cunoastem păcatul, dar cu voia noastră ne hotărâm să păcătuim. Vicleanul diavol din nou ne spune că Dumnezeu este bun si iartă si că a gresi este omeneste.

5. Ispitirea din fată: Este atunci când diavolii ne transmit gânduri si imagini ale lucrurilor pe care le socotim că se vor întâmpla în viitor.

6. Ispitirea din spate: Este atunci când dracii ne dau război cu gânduri, imagini si locuri unde am păcătuit noi în trecut. Imaginatia este tabla mintii. Ea este hotar între minte si simtire, pe care s-a întipărit tot ce-am văzut, auzit, mirosit, pipăit si gustat în timpul vietii noastre. De aceea, când ne războiesc dracii ne răscolesc imaginatia si memoria cu tot ce stiu că s-a întipărit acolo în chip pătimas, pentru a ne stârni spre păcate. Sfintii Părinti numesc imaginatia pod al dracilor, pentru că păcatele trec de la minte la trup, prin imaginatie.

7. Ispitirea cea dinlăuntru: Are loc prin pornirea patimilor ce ies din inima noastră: "Din inima omului ies gândurile cele rele, uciderile, curviile, preacurviile, furtisagurile, mărturiile mincinoase, hulele" (Mt. 15,19).

8. Ispitirea cea din afară: Se face prin patimile si răutătile pe care le toarnă dracii în sufletele noastre, prin cele cinci simturi, care se mai numesc si ferestrele sufletului. Sfântul Prooroc Eremia ne spune că "s-a suit moartea prin ferestrele noastre" (ler. 9,21).

Sursa:http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor2.htm

marți, 25 martie 2014

Top vise *Bani



6 Bani
Daca visezi bani de hartie sau monede, acestea simbolizeaza energia sufleteasca. Daca visezi ca gasesti bani deci, inseamna ca iti vei incarca bateriile. Este vorba de alori sufletesti, de putere sau lipsa de putere, de castig sau pierdere, de bogatie sau saracie. Este insa importanta si originea banilor si locul in care ii gasim sau ii pierdem ori primim. Daca visezi ca gasesti bani inseamna ca vei pierde si banii pe care-i ai. Daca auzi zgomot de monede in vis inseamna ca vei avea parte de o suparare mare.


duminică, 23 martie 2014

BALKAN FLEXIPASS - Camping pe calea ferată *Calea spre paradis




BALKAN FLEXIPASS - Camping pe calea ferată

TRASEUL: Din Belgrad, Serbia, până la Bar, în Muntenegru
DURATA: 10 ore pe această porțiune

» Explorează centrul fostei Iugoslavii folosind un Balkan Flexipass (care oferă călătorii nelimitate pentru 5, 10 sau 15 zile, prin Bulgaria, Grecia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia și Turcia). Începe din Belgrad, cu intensa sa viață de noapte. Poposește apoi pe unde poftești, pentru cumpărături sau a petrece noaptea; ia apoi alt tren spre somnorosul Bar, un oraș străvechi, influențat de diferitele culturi care l-au cucerit, pe țărmul însorit al Mării Adriatice. „Relaxați-vă și includeți în buget timp suplimentar pentru inevitabilele întârzieri”, spune Chris Deliso, autor de literatură de călătorie, care trăiește în Macedonia. „Trenurile sunt obosite, iar localnicii pe care îi veți întâlni sunt oameni cât se poate de simpli.” De remarcat: Imagini cu rezonanțe istorice (posturi de pază acum dărăpănate, construite din cărămidă de forțele naziste de ocupație din Serbia) sau frumuseți naturale (Canionul Tara din Muntenegru, cu o adâncime de 1.300 m și o lungime de 82 km, este al doilea canion ca lungime din lume); localnicii, care sunt în general prietenoși, deschiși și spontani.

Sursa:http://www.natgeo.ro/traveler/9964?start=1

joi, 20 martie 2014

Dictionar de vise *Literta T


Tabara: (esti sau pleci in tabara) trebuie sa te adaptezi mai bine in colectiv, sa accepti regulile grupului din care faci parte; atrage atentia asupra colectivului din care faci parte: asociatie de interese, grupare, partid, fundatie, echipa de lucru etc; vezi si camping.

Tabel: (ceva scris sub forma de tabel) trebuie sa urmezi niste conditii impuse de altii, sa dai prioritate anumitor planuri din viata ta; ai nevoie de o organizare sau ordine mai eficienta in program; esti aglomerat de sarcini si deci trebuie sa le categorisesti dupa urgenta si importanta; (cauti ceva sau iti cauti numele intr-un tabel) esti intr-o faza in care nu-ti dai seama de propria valoare, ai nevoie sa-ti spuna altii pe ce loc te afli, pe ce pozitie intr-o ierarhie, comparativ cu altii; (daca te cauti in capul tabelului) ai incredere in fortele tale si esti convins ca vei reusi; ai ambitia de a te ridica mai sus si vointa de a te afirma; (daca te cauti la coada tabelului) nu ai incredere in fortele proprii, te sub-estimezi, nu esti suficient pregatit pentru a face fata unei provocari; (daca nu te gasesti in tabel) nu te simti integrat intr-un colectiv, ti se pare ca esti marginalizat, exclus din grup; nu poti accepta conditiile colectivului din care faci parte; faci opinie separata; nu suporti sa faci parte dintr-o multime, vrei sa te manifesti liber, fara regulile altora; esti un om original, nesupus, care nu se incadreaza in standardele societatii, poate de aceea nu te simti bine in compania altora; ai vrea sa intri intr-un grup dar simti ca nu esti acceptat; risc de esec intr-o confruntare de forte; (iti treci numele intr-un tabel) te implici intr-o situatie din care cineva trebuie sa castige; esti constient ca trebuie sa-ti masori fortele alaturi de altii; integrare constienta intr-o confruntare de forte; adaptare la grup; vei intra intr-un grup de interese, in care trebuie sa aderi la regulile acestuia; vezi si lista sau registru.

Tabla: (ca material; obiecte de tabla) superficialitate, comoditate, preferi caile usoare, solutiile facile; lipsa de valoare, ceea ce faci nu este la nivelul valorii tale; vezi si aluminiu; (de scoala, curata) te pregatesti sa acumulezi noi cunostinte, nevoia de studiu, de a capata experienta, esti la inceputul unui nou studiu, atractie spre un domeniu nou de interes; vrei sa afli ceva nou; dorinta de a-ti largi cunostintele; esti avid de cunoastere si informatie; trebuie sa inveti ceva nou; (de scoala, scrisa) ai cunostintele necesare pentru a rezolva o problema cu care te confrunti, experienta acumulata, dar insuficient valorificata; esti bine pregatit pentru a face fata unei confruntari intelectuale; (de scoala, murdara) in mintea ta s-au aglomerat multe informatii, dar nu le-ai aprofundat, ai nevoie de o organizare mai buna a cunostintelor acumulate; studiu alambicat, stii cate ceva din toate, dar nu stii sa extragi concluzia; (de scoala, sparta, zgariata) nu esti bine pregatit pentru o confruntare intelectuala; trebuie sa isi organizezi mai bine cunostintele, sa le aduci la zi; (de scoala model vechi) ai uitat multe din cate ai invatat pana acum; trebuie sa reiei studiul pentru a ajunge la zi; experienta ta se bazeaza pe lucruri invechite, care nu mai sunt valabile: nu accepti informatii de ultima ora, ai o gandire veche, care nu se pliaza pe nevoile actuale; ai nevoie de o actualizare a informatiilor, o reciclare, reprofilare, ceea ce stii nu mai este de actualitate; (mai multe table de scris) trebuie sa inveti lucruri noi din mai multe domenii diferite; capacitatea de a sintetiza informatii din mai multe directii; nu te baza doar pe cunostintele deja acumulate, invata mereu ceva nou, din domenii cat mai ample; trebuie sa te specializezi multilateral, nu numai in domeniul tau de baza; invata mai mult; (joc de table) esti superficial, tratezi anumite aspecte cu neglijenta; pierdere de vreme.

Tacamuri: element de context ce vizeaza resursele financiare de zi cu zi; (de aur) vezi aur.

Talent: (visezi ca ai un talent, pe care de fapt nu il ai in realitate; pictezi foarte frumos, dansezi foarte frumos etc) ascunzi o valoare insuficient scoasa la lumina; trebuie sa te descoperi mai bine; ai resurse nefolosite ce se cer valorificate; ai un talent anume – nu neaparat cel din vis – care isi cere dreptul sa fie folosit; ascunzi un potential nefolosit; cauta o cale de a-ti manifesta mai bine personalitatea.

Talie: (accentul cade pe talie, prins de talie, ceva in jurul taliei) atrage atentia asupra miezului unor probleme, esenta lucrurilor, centrul de atentie al unor situatii, trebuie sa te concentrezi mai profund, catre mijlocul unor evenimente.

Talisman: (porti, ti se ofera, gasesti) esti sigur pe tine, nu te temi de interventiile altora asupra ta; esti deasupra pericolului; nimeni nu te poate atinge; ai senzatia de atotputernic; treci printr-o perioada stabila a vietii tale, cand esti increzator in fortele proprii; te simti protejat, norocos; sansa e de partea ta; indrazneste mai mult, pentru ca poti ajunge la telurile tale; esti sprijinit de providenta, dar si de oameni cu influenta; (l-ai pierdut) te simti neputincios in fata unor probleme care, altadata, le-ai rezolvat cu succes; lipsa de protectie, esti vulnerabil in fata necazurilor; teama de forte mai mari decat tine.

Talpa: legatura ta cu realitatea; (spin in talpa) adevaruri stringente, ti se cere sa deschizi mai bine ochii; adevaruri care te enerveaza sau te deranjeaza, obsesii; (talpa murdara) afli adevaruri neplacute; (talpa ranita) afli adevaruri dureroase; (pantofi fara talpa sau talpa rupta) traiesti pe alta lume, de amagesti, nu ai contact cu realitatea.

Tanc: capacitatea ta de a depasi atacurile celorlalti, forta de a-ti invinge inamicii; primesti informati despre capacitatea ta de invingator in functie de detaliile legate de tanc; (tanc inaintand) treci peste dusmani cu putere; (tanc aruncat in aer) dusmanii te pot infrange; (tanc atacandu-te pe tine sau urmarindu-te) altii mai puternici te pot dobori; (tanc ce se intoarce spre tine) prietenii te pot ataca, cei pe care ii credeai aliati se vor intoarce impotriva ta; (te afli in tanc, langa tanc, in spatele tancului) esti la adapost de problemele pe care ti le pot cauza altii; esti intangibil de rautatile altora; esti protejat de o persoana puternica.

Tango: amplaseaza actiunea visului in viata ta sentimentala si sexuala.

Targa: sprijin venit la greu, ultima speranta; treci printr-o perioada dificila, dar vei gasi solutia de a depasi impasul; te simti neajutorat, dar va veni o rezolvare; (tu duci targa altuia) poti fi de ajutor unei persoane aflate in dificultate.

Tata: face referire la acele persoane care detin autoritatea in viata ta, in functie de contextul visului: intr-un vis cum implicatii profesionale – tatal face referire la director, patron, sef, superiori, colegi cu mai multa vechime; intr-un vis cu implicatii familiale – face referire la capul familiei: tatal, bunicul, fratele mai mare; intr-un vis cu conotatii sentimentale – face referire la cel care conduce predominant in relatia din care faci parte. Depinde de sentimentul pe care ti-l inspira tatal in vis: blandete, raceala, stapanire de sine, intelepciune, ghidare, teama tot asa depasesti tu probleme vietii. Ti-e teama de tata – ti-e teama de autoritate; ti-e dor de tata, iti lipseste, il cauti – ai nevoie de o protectie si ghidare.

Tatuaj: face referire la fapte pe care nu le vei putea ascunde sau face uitate; repercusiuni definitive ale faptelor tale; fii atent ce faci, pentru ca o greseala te-ar putea afecta toata viata.

Taur: (taur stand, nepericulos) comoditate, lene, pasivitate, astepti sa faca altul in perioadele tale de indiferenta la ce se petrece in jur; treci printr-o perioada calma a vietii tale, confort; (atacand, periculos) furie, enervare; putere de nestavilit, vointa imensa cand ai un scop precis; treci printr-o perioada agitata a vietii tale.

Tavan: face referire la granitele lumii tale, ceea ce ti se pare cel mai sus, limitele superioare si felul cum le poti atinge sau depasi; (tavan cazut) limitele pot fi depasite cu vointa; nu trebuie sa te lasi doborat de granitele care ti se impun; ai curajul de inlatura limitele care ti se impun; (camera fara tavan) nu exista limite, esti liber sa faci ce vrei, nu te poate opri nimeni; (ceva agatat din tavan, obiect pe tavan) visele tale cele mai inalte pe care le poti atinge.

Tava: perioada usoara a vietii tale, ai acces la orice, ti se ofera sanse bune, depinde doar de tine sa le folosesti; profita de ocaziile care ti se ofera pe gratis.

Taxi: vezi mijloace de transport.

Tamplar: face referire la capacitatea ta de a te descurca in viata, de a-ti construi propriul viitor, ca orice alta meserie bazata pe lucru manual; croitor, constructor, zugrav, mester etc; vezi a munci.

Tampla: face referire la mentalitatea ta, gandirea ta, ideile tale actuale, experienta de viata acumulata; face referire la planul intelectual si mental, in functie de actiunile din vis.

Tanar: (daca nu mai esti tanar) face referire la trecutul tau, la etapele de inceput ale unor actiuni actuale, la incercarea ta de a repara unele greseli din trecut, de a plati fapte de odinioara; regretele tale tardive; atrage atentia asupra unor evenimente demult trecute, care mai au inca un rol in viata ta; (un tanar in vis) face referire la etapele de inceput ale unor actiuni in care esti implicat, depinde de actiunea lui in vis.

Taras: perioada in care te simti umilit, doborat, fara orizonturi, fara respect de sine; esec, depresie, nu esti multumit de nivelul la care te afli; efortul de a merge mai departe in ciuda oricaror umilinte.

Taiat: (o mana, un picior) nu ai capacitatea de a ajunge la un scop propus, te simti blocat, fara forta de a continua; nu ai toate conditiile de a reusi; te simti neputincios, nu ai incredere in fortele tale; (a taia ceva in mai multe parti sau felii) trebuie sa iei totul pe etape, nu te aventura spre un scop prea mare, incearca sa ajungi acolo pas cu pas; nu lua mai mult decat poti duce; calculeaza-ti bine fortele; nu te supraestima; fii corect cu tine si cu altii; fii altruist, ajuta la nevoie; vezi si instrumentul cu care tai; cutit, lama etc. (a te taia) greseli, neatentii, neglijente, esti avertizat sa te concentrezi mai bine asupra scopului propus.

Tamaie: trebuie sa scapi de influentele nefaste din mediul tau; debaraseaza-te de oamenii care te pot face sa suferi; cel care nu ti-e prieten, se va demasca singur; (arzand) ai capacitatea de a te elibera de piedici si ghinioane.

Tarate: fleacuri, lucrurile marunte ale muncii tale, aspecte neimportante, rezultate nedemne de valoarea ta; te bucuri pentru nimic.

Teama: (senzatie in vis) atrage atentia ca exista, in viata ta, un motiv major de teama, cu care trebuie sa lupti: el este indicat de actiunea din vis, de ceea ce-ti provoaca teama in vis: apa, pericol, animal, atac etc.

Teanc: (lucruri puse in teancuri) supra-solicitare, ai prea multe de facut, esti intr-o perioada aglomerata a vietii, in care nu mai stii cum sa faci fata la atatea sarcini, ai nevoie de o mai buna organizare a vietii de zi cu zi; nu-ti incarca timpul cu prea multe activitati in acelasi timp, altfel te vei bloca in propria ta neputinta.

Teatru: (actiunea se petrece in teatru, langa teatru, in preajma teatrului) face referire la viata ta sociala, la interactiunea cu societatea, felul cum te vede societatea, lumea, anturajul; depinde de actiunea visului; capacitatea de a juca un rol, asa cum iti cere societatea din care faci parte si la care face referire visul: familia, serviciul, prietenii etc; (cladirea unui teatru) dorintele tale de a te afirma, de a deveni cineva, detii un talent pe care vrei sa-l scoti in evidenta; (vezi o piesa de teatru) ti se pare ca nu esti implicat in evenimentele ce se desfasoara in jurul tau; nu te-ai integrat in societate, nu te simti bine intr-un anturaj; joci un rol pentru a face pe plac altora; ipocrizie sociala; atrage atentia la rolul tau in relatie cu lumea; ceea ce se petrece pe scena se petrece in viata; (mergi la teatru) iti asumi rolul – chiar si fals – pe care societatea il cere de la tine.


Tejghea: face referire la modul in care comunici cu cei carora li se adreseaza munca ta: clienti, public, cumparatori; depinde si de actiunea visului; (te ascunzi dupa tejghea) nu esti multumit de felul cum muncesti sau de felul cum interactionezi cu clientii; nu-ti place cum esti tratat de clienti sau de sefi; nu esti mandru de munca ta, ti se pare o umilinta lucrul cu publicul; (pui ceva pe tejghea) te daruiesti total, depui suflet in munca ta cu clientii; dai mai mult decat ti se cere; oferi servicii de calitate; (tii ceva dupa sau sub tejghea) nu lucrezi corect, incerci sa tainuiesti unele aspecte ale muncii tale, nu oferi servicii de calitate.

Teleferic: ai o singura solutie de a ajunge la un scop, dar este riscant; face referire la fragilitatea unei actiuni: o singura greseala te poate costa totul; succesul tau atarna de un fir de ata.

Telefon: face referire la capacitatea ta de a comunica, de a te face inteles de ceilalti, modul tau de exprimare in fata celorlalti; (suna telefonul si raspunzi, ridici receptorul) folosesti cu succes informatiile care ajung la tine; stii sa folosesti ceea ce afli in favoarea ta; esti deschis spre dialog si comunicare; stii sa ii asculti pe ceilalti si sa le fii un bun sfatuitor; cine apeleaza la tine, primeste un sfat bun in schimb; esti altruist, preocupat de ceilalti; comunici si te intelegi bine cu lumea; (suna telefonul, dar nu raspunzi, inchizi telefonul) egoism, nu te preocupa problemele altora; unii apeleaza la tine, dar te eschivezi sa le acorzi un ajutor; nu esti un bun interlocutor; vorbesti mult, dar nu stii sa asculti pe altii; nu stii sa folosesti informatiile care ti se transmit; comunici greu cu lumea, nu te intelegi cu ceilalti; una ti se spune si alta intelegi; esti intr-o perioada in care vrei sa fii lasat in pace; dezinteres, indiferenta la nevoile altora; (astepti sa sune telefonul) dorinta marita de a comunica, de a fi integrat in societate, de a lua legatura cu lumea; esti singur, vrei sa iesi din carapacea ta; (vorbesti la telefon, dai un telefon cuiva, formezi numarul) stii sa asculti si sa transmiti ce ai de spus; comunicare buna cu ceilalti: primesti si transmiti informatii si vesti; (pierzi telefonul) riscul de a pierde o relatie sau o sursa de informatii, esti exclus dintr-un grup, ti se pare ca esti neglijat de societate; singuratate; (gasesti sau cumperi un telefon, primesti sau dai un numar de telefon) cunostinte noi, sansa de a-ti mari cercul de prieteni; dorinta ta de comunicare creste; (asculti tonul de ocupat) nu ai pe cineva care sa te asculte; prietenii te-au abandonat; nimeni nu are timp de tine; ai avea nevoie de un prieten care sa te asculte; singuratate; (formezi numarul gresit) nu ai gasit persoana potrivita care sa te asculte sau sa te ajute; ai gasit un confident nepotrivit; ai grija cui iti descarci sufletul; comunicare defectuoasa, lumea nu intelege ce vrei sa spui; interpretare eronata a informatiilor; (telefon mobil) prinzi informatii din zbor, esti intr-o perioada agitata, in care nu ai timp sa stai la discutii: (telefon de moda veche) ai un mod mai invechit de a comunica, te bazezi tot pe prietenii tai vechi; nu-ti poti face prieteni noi; (telefon stricat, scos din priza, scos din functie, blocat) nu esti inteles corect sau nu intelegi tu corect ceea ce auzi; interpretari gresite ale unor informatii; comunicare defectuoasa, nu poti sa te exprimi in voie; nu gasesti calea cea buna de a transmite ceea ce te preocupa; (doar receptorul) atrage atentia asupra informatiilor care ajung la urechea ta, ca ar putea fi incomplete.

Televizor: face referire la imaginea ta asupra lumii, ce vezi in jurul tau, ce ajunge la urechea ta, capacitatea ta de a intelege lumea in care traiesti; interesul tau pentru lumea din jur: societate, prieteni, vecini, tara, lume; depinde de relatia ta cu televizorul: daca face parte din preocuparile tale, daca nu te intereseaza televizorul, daca ai sau nu timp sa te uiti; la ce anume te uiti de obicei la televizor; (stins, televizorul merge, dar nu se uita nimeni) esti intr-o perioada in care nu te preocupa ce se petrece in jurul tau; esti rupt de realitate; nu-ti place lumea in care traiesti; nu te intereseaza ce fac ceilalti si nici nu te implici in vietile altora; (deschis, vezi ceva la televizor, te uiti atent, urmaresti ceva) te preocupa lumea din jur, incerci sa afli ce fac ceilalti, dar nu te implici in vietile lor; afli noutati sau barfe despre alte persoane; (cumperi televizor, repari televizorul, schimbi televizorul) te preocupa vietile altora si nu suporti sa nu fii informat; faci tot posibilul sa fii la curent cu problemele altora; nu poti trai fara informatii despre ceilalti; viata sociala este una din preocuparile tale majore; vezi si film sau ce se vede la televizor.

Tren: tine de energia omului, de ambitia sa de a reusi, sansa care i se ofera pentru a demonstra ce poate; depinde si de actiunea trenului in vis; face referire la viata ta, calatoria cu trenul este de fapt simbolul evolutiei tale in viata si depinde de ceea ce se intampla in tren sau pe langa tren; cum e viata ta – cum arata sau cum merge trenul din vis; spre ce merge – scopurile tale actuale; ce face trenul – scopurile tale actuale si modul in care poti ajunge la ele; (intra in gara sau se apropie de tine) se apropie o mare sansa pentru tine, viata ta se poate schimba in functie de evenimentul care urmeaza sa te surprinda; (pleaca din gara, trece de tine, se indeparteaza de tine, l-ai pierdut) ai ratat o sansa buna, nu ai incredere ca viata ta se poate schimba in bine, pesimism, lipsa de orizont, teama de esec; (astepti trenul si vine) ai incredere in fortele tale si esti convins ca merita sa lupti pentru a-ti atinge scopul; poti reusi ce ti-ai propus; sansa ta va veni intr-o zi; te apropii de succes; (astepti trenul si nu vine) lupti, dar in zadar, pentru ca rezultatele scontate ale eforturilor tale nu vor fi cele asteptate; sperante desarte, vise marete, imposibile; iluzii sau vise mai mari decat poti implini; supra-estimarea fortelor proprii; speri prea departe; nu ai inca forta de a ajunge la scopul propus; trebuie sa mai ai rabdare; nu a sosit momentul tau; (astepti trenul dar apare alt vehicul in locul lui) chiar daca nu ajungi la ce ti-ai propus, se va ivi o alta ocazie pe parcurs; nu trebuie sa te incapatanezi asupra unui singur scop, ci sa accepti si alte ocazii care se pot ivi; fii deschis spre alte propuneri; poti sa ajungi la scopul propus si pe alta cai decat cele pe care mergi acum; (trenul intarzie) ti-ai facut iluzii cu privire la un eveniment, dar acesta se amana pentru alta data; ti-ai pierdut rabdarea pana la atingerea unui scop; nu a sosit inca momentul tau; (alergi dupa tren) trebuie sa recuperezi ce se mai poate, ai facut o greseala si incerci sa o repari; regreti ca ai ratat o sansa si insisti sa o poti recastiga; trebuie sa depui niste eforturi pentru a ti se oferi a doua sansa; nu poti accepta ca ai esuat; (urci in tren in ultima clipa) prinzi o sansa pe neasteptate; ti se acorda o ultima sansa de a dovedi ce poti; profita imediat de ocazie, nu mai amana; (urci in tren sau esti in tren) te implici serios la evolutia unor lucruri in viata ta; esti constient de drumul pe care il parcurgi; esti actor principal intr-un eveniment in desfasurare; (cobori din tren) esti pasiv, nu te implici in evenimentele in desfasurare, ai obosit, ai nevoie de detasare; perioada linistita a vietii tale; odihna, comoditate, neimplicare; lasi pe altii sa se agite in locul tau; (tren deraiat sau care nu ajunge la destinatie) ai prins o sansa dar o ratezi pe parcurs, prin abandon sau prin greseli; iti pierzi interesul pentru scopurile initiale; renunti; (tren lung) pana ajungi la tinta propusa, ai un lung sir de etape de parcurs; succesul vine dupa mult timp; (tren mergand lent) timpul trece prea lent si nu ajungi deocamdata la ce ti-ai propus; (tren care se opreste) (tren mergand repede) esti intr-o perioada agitata a vietii, timpul trece prea repede, nu apuci sa faci tot ce ai inceput; esti supra-solicitat, ai scapat controlul asupra propriei tale vieti; esti depasit de evenimente; risc de imbolnavire; (trenul vine spre tine si te poate rani) esti implicat in planuri periculoase pentru viata ta, riscuri, ai grija in ce te bagi; nu-ti fa rau singur; viata ta poate scapa de sub control; (tren de jucarie) nu iei in serios sansa care ti s-a oferit, te distrezi prea mult pe seama propriei tale vieti; nu ai credibilitate in fata altora; nu inspiri seriozitate; poti rata sanse bune prin superficialitate; (tren stand sau oprit intre statii) oprelisti care nu te lasa sa ajungi la tinta propusa; esti intr-o perioada dificila a vietii, in care ti se pare ca esti blocat si nu poti face nimic; (tren asteapta in statie sau opreste in statie) esti intr-o perioada de tranzit a vietii tale, intre doua etape, intr-un punct de turnura, intr-o rascruce, gata sa pornesti pe o cale noua; este o perioada in care esti lasat sa-ti recapeti fortele inainte de un drum nou; perioada de respiro; (mergi cu trenul spre o destinatie clara, orasul x) ai vointa de a ajunge la o tinta precisa, stii ce vrei in viata: esti un om cu vointa si ambitie; nimeni nu te poate influenta; (mergi cu trenul dar nu stii unde) esti derutat, nu ti-ai gasit inca o cale a ta, te lasi in voia sortii; nu ti-ai ales un scop precis in viata sau l-ai ratat pe cel pe care l-ai avut inainte; (pleci intr-o directie dar ajungi in alta parte) nu stii ce vrei de la viata, te multumesti cu orice, nu ai forta de a-ti decide viata; ti-a scapat de sub control propria existenta; (mergi prin tren cautand ceva) trebuie sa faci o analiza atenta a personalitatii tale si vietii tale pentru a descoperi un amanunt necesar pentru momentul actual; in tine se ascunde un detaliu important pentru viitorul unor evenimente; iti treci in revista viata pentru a descoperi ceva anume: (intalnesti pe cineva in tren) face referire la oamenii importanti din viata ta, in functie de actiunile lor in vis; (esti singur in tren) esti intr-o perioada in care simti ca nu apartii nimanui, lipseste ceva din viata ta, nu ai gasit oamenii care sa te accepte asa cum esti; (conduci pe cineva la tren) face referire la actiunile pe care le provoci tu in vietile altora; (astepti pe cineva la gara) doresti o schimbare in viata ta, pe care o alta persoana ti-o poate oferi, e vorba de asteptarile tale in legatura cu alte persoane cu care interactionezi.

Tambal: lipsa de respect, dispret.

Tap: sentimentul ca platesti din cauza altuia, vinovatie, nedreptate, sacrificiu.

Tara: vizeaza planul social la scara mai larga, tine de civilizatie, principii generale, mentalitate mostenita prin educatie; (la tara) contextul visului este mediul tau familiar, cu nevoile si dorintele tale de baza, esentiale, incredere in resursele proprii, simplitate, sinceritate, lucruri privite la originea lor; (tara staina) vezi strainatate sau america, australia, china, elvetia, franta, italia, india, japonia, turcia.

Tarc: constrangeri, reguli de urmat, limite, orizonturi limitate, cenzura, privare de libertate, incapacitatea de a actiona, de a te exprima, de a te face inteles, complexe, frustrari, sentimentul ca esti prins intr-o capcana, lipsa de perspectiva, timiditate, inchistare, neincredere in propriile forte, reducerea oricaror contacte.

Tantar: situatie sau detalii agasante, neplacute, greu de rezolvat, extenuare, tendinta spre exagerare a unui fleac, exces de zel.

Tigan: insistenta, agasare, stress, dualitate, aspecte imprevizibile, schimbatoare, periculoase, incorectitudine, riscul de a fi pacalit, mobilitate, adaptabilitate, risc de conflict, neintelegere.

Tiganca: (daca iti inspira sentimente negative) ca la tigan; (daca iti inspira sentimente pozitive) erotism, atractie periculoasa, mister, magnetism, ispita.

Tigara: (aprinsa) tentatie, aspecte fara de care nu poti rezista, pasiune, do
rinta puternica; (stinsa) instincte reprimate, cenzura, auto-control, detasare, inhibitii, frustrari, restrictii.


Sursa:http://www.almeea.com/t-dictionar-de-vise/

marți, 18 martie 2014

Refugiul Iezer-Muntele Oticul-Vf.Ludisorul-Cabana Urlea (muntii Iezer-Papusa)


11. Refugiul Iezer – Muntele Oticul – vf. Ludișorul – Cabana Urlea.


Marcaj: Refugiul Iezer – Crucea Ateneului, cruce albastră, punct albastru; Crucea Ateneului – vf. Roșu, triunghi roșu ; vf. Roșu – Curmătura Bratilei,bandă roșie; Curmătura Bratilei – Curmătura Zîrnei, bandă roșie; Curmătura Zîrnei – vf. Moșului, punct roșu; vf. Moșului – Cabana Urlea, triunghi albastru.


Durata: Refugiul Iezer – Crucea Ateneului, ½ oră; Crucea Ateneului – vf. Roșu, 1 oră; vf. Roșu – Curmătura Bratilei, 8 -9 ore; Curmătura Bratilei – Curmătura Zîrnei, 2 ore; Curmătura Zîrnei – vf. Moșului, 2 ore; vf. Moșului – Cabana Urlea, 1 oră.


Caracteristici: Traseul este accesibil iarna. Cabana Voinea este singurul adăpost funcțional în acest anotimp

Sursa:http://www.traseeromania.ro/trasee-muntii-iezer-papusa/

luni, 17 martie 2014

O campanie electorala care n- a mai avut loc


O campanie electorală care n-a mai avut loc
de Cicerone Ionitoiu
 
Iuliu Maniu care vedea plutind în aer pericolul dictaturii şi intuind că altfel se vor face jocurile politice, în întâlnirea de la Cluj, de pe 27 ianuarie 1938, a declarat printre altele:
 „...Sunt adânc întristat că pe chestiuni atât de mari cum este aceea a democraţiei fi a politicii externe franco-engleze, sunt în categorică contrarietate cu domnia sa (e vorba de C. Codreanu)... Este direct criminal acel român care, indirect sau direct vrea să ducă politica externă în orbita politicii germane. Căci aceasta este expansionistă, revizionistă şi primejdioasă pentru pacea mondială... ne periclitează menţinerea hotarelor noastre, ne aruncă în vâltoarea unui război... Vrem pace şi trebuie să mergem cu cei care vor, la rândul lor pacea..." 
 Situaţia se degrada pe zi ce trecea şi ţara intra în anarhie. în faţa acestei probleme grave Iuliu Maniu a prezentat regelui un Memoriu - amănunţit, trecând în revistă toate necazurile ţării şi din care extragem: 
 „...Guvernul este obligat să recurgă la măsuri anticonstituţionale, sau ilegale. Astfel, a propus dizolvarea Corpurilor legiuitoare înainte de a se fi întrunit şi înainte de a fi încercat o grupare oarecare a trimişilor Naţiunii, ceea ce înseamnă în fond anularea alegerilor, o adâncă ofensă adusă corpului electoral, riscată tot din lipsă de autoritate şi energie a guvernului. Legiferează pe cale de decrete-legi, care nu sunt justificate nici de vreo delegaţie dată de Parlament -care n-a dat fostului guvern depline puteri decât în materie financiară - nici de un drept de necesitate de ordin naţional... Viaţa economică a Ţării se resimte încă de la început de această situaţie politică. 
 Stagnarea este îngrijorătoare: industriile şi-au restrâns cumpărăturile dp materii prime şi au redus producţia, întreprinderile comerciale şi-au micşorat volumul de afaceri... Ţăranii nu mai găsesc cumpărători în târguri, iar preţul produselor agricole a scăzut. în schimb, la consumatori, viaţa s-a scumpit... Pe terenul financiar, situaţia este alarmantă. Sucursalele Băncii Naţionale, băncile particulare, Casa de Economii au trebuit să restituie depozite de circa două miliarde lei. De aproape o lună nu se mai fac depuneri la bănci. Piaţa schimburilor străine este îngrijorătoare... Nimeni nu mai are nici o încredere în ziua de mâine, şi reacţiunea populaţiei ţării se traduce în resemnare, desnădejde sau revoltă...
 Până acum câţiva ani discriminarea între politica externă şi cea internă era posibilă. Astăzi, chiar marile puteri au părăsit-o. Regimurile totalitare nu se mai menţin între graniţele lor. Ele au devenit ca şi comunismul, forţe de expansiune în afară de propagandă internaţională şi imixtiune politică sau cu mâna armată în afacerile interne ale ţărilor mai mici. Crearea unui regim totalitar într-o ţară este pentru ele un succes diplomatic, care le dispensează de nevoia unui război victorios, mai ales acolo unde ele au o minoritate etnică de aceiaşi naţionalitate, pe care se pot sprijini.
 Aceasta este pentru marile state totalitare o politică înţeleaptă. De ce ar vărsa sângele soldaţilor lor, dacă pe cale diplomatică sau a propagandei, pot realiza cuceriri cu consimţământul învinşilor? în războiul de ideologii de astăzi - uneori sângeros ca în China şi Spania, alteori fără sânge ca în alte ţări - statele mijlocii sau mici sunt sacrificate. înţelepciunea cere să se ferească cu grijă de a opta pentru orice ideologie, fie ea de extremă dreaptă, sau de extremă stângă."
 „Nici în cazul când statele totalitare ne-ar oferi vreo garanţie pentru frontierele noastre, opţiunea pentru ideologia lor nu ar putea găsi o scuză. Dar ele nu ne oferă şi nu ne vor oferi nouă, care trăim pe baza tratatelor, nici un fel de garanţie, fiindcă esenţa politicii lor este revizionistă şi imperialistă. Chiar dacă nu ar implica mutilare materială a hotarelor noastre, ea ar însemna sfârşitul independenţei noastre politice şi economice.
 Regimurile totalitare ale axei Roma-Berlin au nevoie de colonii în alte continente pentru politica lor de prestigiu. Dar au nevoie de expansiunea în Europa pentru necesităţile lor vitale, în caz de conflagraţie generală. Aşezată pe hotarul dintre cele două ideologii ostile, care frământă astăzi continentul, nici o ţară nu are o poziţie mai periculoasă de cât România. Bogată în materii prime, indispensabile păcii ca şi războiului, nici o ţară nu oferă o mai mare ispită ca România. 
 A opta pentru una din ideologiile ireductibil duşmane, ar însemna pentru ţara noastră să stârnească primejdia de la apus, sau pe cea de la răsărit. Ori ce om de stat prevăzător trebuie să se cutremure la perspectiva unei Spânii româneşti, unde la adăpostul războiului civil, sau al conflagraţiei generale, ar trebui să se hotărască pe pământul stropit cu sângele strămoşilor, soarta conflictului dintre ideologia comunistă si anticomunistă... Politica noastră externă nu ne aparţine nouă. Ea este si a înaintaşilor, care au făcut ţara cu jertfa lor, fi a urmafilor, cărora avem datoria să Ie-o păstrăm întreagă. 
 Aceasta este politica externă a Majestăţii Voastre, este fi politica externă a Partidului Naţional Ţărănesc. Ar trebui să fie a tuturor românilor, dar din nefericire nu este cazul. Chiar unii dintre membrii cei mai importanţi ai actualului guvern, au afişat în declaraţii responsabile, făcute în străinătate fi cunoscute în ţară, o altă linie decât cea urmată până astăzi de România, în politica ei - externă. Acestia nu pot avea prestigiu,'' nici faţă de vechii aliaţi - întrucât au susţinut altă politică - nici faţă de statele totalitare, cari constată azi că dau înapoi...
 Situaţia critică, descrisă în acest memoriu si răspunderea de sef de partid, justifică în deajuns necesitatea de a-l prezenta Majestăţii Voastre...Mă socot mai dator decât oricine să intervin când văd că se apropie o catastrofă asupra ţării fi a domniei Majestăţii Voastre... Am socotit acest act ca o datorie faţă de Suveran, faţă de ţară, faţă de constiinţă. El reprezintă adevărul trist de azi si adevărul trist de mâine."
 Iuliu Maniu i-a prezentat Regelui această magistrală lecţie de politică românească ce trebuia urmată în contextul politicii Europene în momentul când se vedea apropierea marii încleştări.
 Şi Maniu nu se mulţumea numai să vorbească în interesul ţării, dar să şi acţioneze. Deja începuse consultările cu fruntaşii liberali, iar a doua zi, după înaintarea memoriului, pe 6 februarie, s-a întâlnit cu Constantin I. C. Brătianu şi au căzut de acord în vederea constituirii unui bloc al opoziţiei pe timpul campaniei electorale. Tot în aceeaşi zi Partidul Social Democrat a hotărât să încheie un cartel electoral cu Partidul Naţional Ţărănesc.
Nimeni nu bănuia că regele, El, se hotărâse, în aceeaşi zi, să dea lovitura capitală partidelor politice, să-şi formeze partidul său, aducându-i în subordine pe toţi preşedinţii de partide, în afară de unul, şi să-i îmbrace în uniformă.
 Primii care l-au ajutat în îndeplinirea diabolicului plan au fost Armând Călinescu şi Ion Gigurtu (care în noaptea de 7/8 februarie şi-au dat demisia pentru că nu pot colabora cu gruparea cuzistă). Şi, ca urmare, pe 8 februarie, Armând Călinescu a dat ordin la prefecturi şi oficiile telefonice ca să se păstreze secretul absolut asupra tuturor transmiterilor ce vor fi comunicate de Ministerul de Interne. De asemenea s-au luat măsuri de întărirea pazei la intrările în oraşe (măsurile vizau, evident, partizanii „militarizaţi" ai formaţiunilor de dreapta).
 În seara de 9 februarie Octavian Goga s-a întâlnit cu Corneliu Codreanu în casa lui Ion Gigurtu de pe str. Nicolae lorga şi au stat de vorbă circa două ore, fără să se încheie vreun acord, dar se crede că înţelegerea ar fi fost ca legionarii să se retragă din alegeri şi să voteze Partidul Naţional Creştin. Dar lucrurile se precipitaseră încă de dimineaţă când Carol s-a întâlnit cu o serie de oameni de afaceri (Malaxa, Gigurtu, Bujoi şi alţii) care l-au asigurat de sprijinul lor financiar în situaţia grea în care se găsea ţara din cauza guvernării, situaţie pe care, de altfel, Iuliu Maniu o relatase în memoriul din 5 februarie.
Cu acest sprijin promis, Regele Carol împreună cu Armând Călinescu, Gută Tătărăscu şi Ernest Urdăreanu s-au apucat de lucru.
 A doua zi, pe 10 februarie dimineaţa, Octavian Goga a fost chemat la Palat şi Regele Carol al -II-lea i-a cerut demisia, reproşându-i că s-a înţeles cu Codreanu, şi astfel s-a încheiat o guvernare de 44 de zile, ca într-un basm... a fost odată... şi ce va urma nu va fi bine.
 Tot în aceeaşi zi a fost chemat la Palat şi Iuliu Maniu. Nu mai fusese în audienţă din 1933. Regele i-a afirmat că urmăreşte să formeze un guvern de uniune naţională care să-i asigure ordine... să revizuiască Constituţia şi se vedea nevoit să suspende temporar activitatea partidelor politice.
 Iuliu Maniu i-a atras atenţia regelui că trebuie menţinut regimul parlamentar-constituţional, iar după relatarea lui Zaharia Boilă (din Memoriile aflate în Arhiva I.S.I.S.P. de pe lângă fostul C.C.), preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc ar fi spus:
„Majestate, faceţi o neiertată greşeală ale cărei consecinţe sunt incalculabile. Acum când se adună nori grei pe orizontul internaţional ar fi nevoie mai mult ca oricând să menţineţi sistemul democratic-parlamentar, lăsând răspunderea situaţiei integral partidelor politice. Asumând această răspundere personal, Maiestatea Voastră vă expuneţi inutil si riscaţi chiar Tronul".
 La ieşirea de la Rege, Iuliu Maniu a declarat ziariştilor:
 „Sunt singurul prim-ministru care nu am acceptat să fac parte din noul guvern." Ceilalţi prim-miniştri care mai erau în viaţă după 1916: mareşalul Alexandru Averescu, generalul Arthur Văitoianu, G. G. Mironescu, Nicolae lorga, Gheorghe Tătărăscu, Constantin Angelescu şi Alexandru Vaida Voievod au depus jurământ în frunte cu Patriarhul Miron Cristea şi au aşteptat liniştiţi să li se ia măsură pentru uniforme.
 Ceea ce a reuşit Carol a fost înjosirea oamenilor politici, subordonarea Bisericii şi armatei, care sub sceptrul patriarhal să prohodească înmormântarea partidelor politice.
 Comitetul Central Executiv al Partidului Naţional Ţărănesc întrunit pe 1 februarie 1938, după ce a luat la cunoştinţă expunerea lui Iuliu Maniu asupra situaţiei grave ce se abătuse asupra ţării a hotărât printre altele următoarele:
 „...Revizuirea Constituţiei prin Decret, înlăturarea Parlamentului si guvernarea la adăpostul stării de asediu si a cenzurii prin decrete-legi, fără nici un fel de control, precum şi suspendarea activităţii partidelor constituie o adevărată lovitură de stat împotriva căreia naţiunea trebuie să protesteze şi să acţioneze cu ultima energie...
 Pentru greşelile săvârşite de un guvern nedorit şi neindicat de ţară, nu poate fi pedepsită o naţiune întreagă prin instaurarea unui regim în afară de lege şi pentru suspendarea pactului fundamental care asigură drepturile naţiunii şi ale cetăţenilor.
 Ne găsim astfel în faţa unei dictaturi făţişe, sprijinită pe concursul ocult şi interesat al Partidului Naţional Liberal, încercând să târască pe panta politicii nu numai biserica ci şi armata, care întotdeauna a rămas şi trebuie să rămână şi în viitor scutul de apărare a statului român în faţa duşmanilor graniţelor noastre. Actualul guvern format din personalităţi care au încetat de mult de a reprezenta curente populare şi a căror grupări au fost sistematic respinse de Corpul electoral, nu poate constitui un Guvern de Uniune Naţională...
Constată că astfel s-a evidenţiat încă odată că nimic nu se poate clădi pe temeiuri imorale, pe lipsă de credinţă si trădare...;
 Drept consecinţă, Comitetul Central Executiv aprobă în unanimitate atitudinea Preşedintelui, Dl. Iuliu Maniu, si hotărârea biroului Partidului de a refuza participarea la acest guvern.
 Dă mandat d-lui Preşedinte Iuliu Maniu şi Biroului Partidului Naţional Ţărănesc să conducă acţiunea partidului pe căile şi în formele impuse de împrejurări, în spiritul menirei istorice, a ideologiei şi programului partidului în conformitate cu interesele permanente ale naţiunii.
 Reînnoieşte deplinele puteri acordate d-lui Iuliu Maniu pentru conducerea mai departe a partidului în grelele împrejurări create spre biruinţa finală pentru binele şi fericirea ţării şi a poporului românesc."
 Încă din ziua de 10 februarie, Iuliu Maniu avusese dreptate că „nori grei" se adunau pe orizontul internaţional şi aceasta se petrecea cu două zile înainte de întâlnirea dintre Hitler şi cancelarul Austriei, Schuschnigg, la Berchtesgaden, în care Austria a fost făcută vinovată de neretragerea din Societatea Naţiunilor şi i s-a impus deocamdată ca ministru de interne la Viena pe Seyss-Inquart, liderul naziştilor din Austria.
În ţara noastră ameninţările sub jurământ la Tg. Mureş, continuă şi Nicolae Iorga face cunoscut că „Ai lui Codreanu mă înştiinţează că sunt lucrat", pe 15 februarie, şi aceasta numai la 5 zile după ce Patriarhul pus în fruntea Ţării îşi luase avant-postul în primire.
 Iuliu Maniu în acţiunile întreprinse nu lucra niciodată cu jumătăţi de măsură şi urmărea eradicarea răului. Şi, în noua conjunctură, pe data de 16 februarie, s-a adresat Preşedintelui Consiliului de Miniştri:
„Înalt Prea Sfinte Patriarh, Iubite Amice, prietenia şi amintirile comune de o aşa mare importanţă, ce ne leagă, mă îndreptăţesc în zilele acestea de hotărâtoare răspântie pentru viitorul ţării, cari pot să distrugă tot ce s-a realizat prin munca noastră comună şi prin jertfa atâtor generaţii, să-ţi adresez câteva cuvinte a căror greutate n-aş dori să scape atenţiei Tale. Majestatea Sa Regele m-a rugat şi pe mine se intru în guvernul pe care-l prezidezi. Aflând scopul pt care i l-a fixat Majestatea Sa, am refuzat cu adâncă durere în suflet. 
 M. S. Regele mi-a comunicat că guvernul prezidat de Tine va înlătura Parlamentul, va guverna prin decrete-legi, va modifica Constituţia prin Decret şi va suspenda partidele. Nu aveam nici o îndoială că Majestatea Sa va proceda la înfăptuirea planului său urmărit de atâţia ani, de a institui o dictatură regală, care fireşte va putea trece, foarte uşor într-un despotism. Măsurile luate până acum de guvern, justifică întru toate prevederea mea şi sunt perfect informat, că opera catastrofală începută se va continua cu dramatică repeziciune. 
 Sunt informat că proiectul decretului pentru abolirea Constituţiei este gata şi se va promulga în zilele acestea. Cunosc şi dispoziţiile principale ale noii orânduiri şi mă cutremur la gândul că drepturile Naţiunii Române, dobândite cu atâtea jertfe şi cu colaborarea atâtor slujitori ai Altarului, să fie distruse, cu colaborarea şi sub patronarea celui mai înalt Preot român; se săvârşeşte o lovitură de Stat, în urma căreia vor fi distruse valori sufleteşti, poate vieţi omeneşti, şi-mi cuprinde sufletul o adâncă tristeţe, că această schimbare de lucruri se întâmplă cu protecţiunea Patriarhului României, care este ardelean, un fost prieten politic, fiu de iobag, care a ajuns Patriarh, cu activa mea colaborare şi în urma acţiunii mele personale. 
 Dă-mi voie să afirm, cu toată hotărârea, că, în calităţile expuse mai sus şi în urma legăturilor sufleteşti pe care le ai ca fiu al Ardealului cu tradiţiile acelei provincii şi ca unul care ai depus jurământ, alături de mine, pentru păstrarea drepturilor Ardealului şi Banatului, prin Actul de Unire din Alba Iulia şi care, la propunerea mea, ai predat împreună cu Comisia trimisă în acest scop, acel Act al Unirii, în Bucureşti, Regelui Ferdinand, să afirm că nu ai dreptul să dai lovitura de moarte prin colaborarea Ta, acelor drepturi şi să iei o răspundere istorică continuând opera Ta, ca Prezident de Consiliu, primită desigur cu bună credinţă, dar care duce la desminţirea întregilor tradiţii ardelene, a activităţii Tale din trecut, a colaborării noastre din acel trecut şi a jertfelor părinţilor şi strămoşilor Tăi.
 Gândeşte-te că un fiu al Ardealului nu poate să prezideze opera de răpire a drepturilor ţăranilor din Vechiul Regat, care s-au jertfit cu sutele de mii pentru ca dezrobind pe ardeleni să se dezrobească şi pe ei.
 Ai văzut rezoluţiile pe care Ie-a adus partidul nostru, din care ai făcut parte odată şi Tu. Ele sunt în completă conformitate cu părerile şi hotărârile mele. Cât mă priveşte, voiu lupta pentru apărarea vieţii constituţionale şi democratice a ţării şi pentru asigurarea hotărârilor de la Alba Iulia, cu suprema încordare, cu ori ce risc şi cu ori ce jertfe.
 Nu sunt singur. Poporul Român, Ţara, sunt cu mine în această chestiune. Şi nu cred că Patriarhul României ar putea să patroneze o acţiune împotriva lor, o dictatură care nu este pusă în serviciul unei idei mari, generoase şi nu se întemeiază pe un curent popular, ci serveşte un cerc de interese condamnabile şi stat profund imorale, este dinainte condamnată şi că nu e permis să îngroape sub ruinele ei şi cea mai înaltă autoritate bisericească şi falnicele noastre tradiţii ardelene...
 În faţa gravităţii problemei, mici consideraţiuni oportuniste, momentane, nu mai au loc, nu pot avea nici o importanţă.
 Te rog să iei la dreaptă judecată situaţia Ta înaltă şi rolul Tău istoric, cu aceiaşi obiectivitate cu care Te rog să nu uiţi un moment că eşti Preot şi fiu de iobag din Ardeal..."
 Mergându-se pe linia durităţii, guvernul Sfiinţiei Sale a dat pe 7 februarie 1938 Decretul nr. 870 cu următoarele dispoziţiuni:
- Funcţionarii Statului nu pot face politică, nu mai pot face parte din partide politice.
- Cei care nu sunt funcţionari, adică restul de cetăţeni, dacă acţionează politiceşte sunt sancţionaţi.
- Conducerea este sancţionată, dacă mai dă circulari, ordine, dispoziţii.
Sursa:http://www.universulromanesc.com/ginta/threads/899-O-campanie-electorală-care-n-a-mai-avut-loc