duminică, 29 iulie 2012

Saua Suculetului-Culmea Prislopului-" La Mlaci "-Raul Ses (muntii Tarcu)



Saua Şuculeţului - Culmea Prislopului – “La Mlăci" - Rîul Şes





Marcaj:
punct roşu                                                

Durata; 1 ½ -2 ora

Legături cu traseul 10





Traseul pe Culmea Prislopului face legătura între Munţii Ţarcu şi Munţii Godeanu, oferind turiştilor un orizont larg asupra celor două unităţi montane. Ţinînd seama de posibilităţile reduse de cazare se recomandă parcurgerea traseului cu cortul. In Şaua Şuculeţului părăsim poteca marcată cu bandă roşie, ce vine de la vîrful Ţarcu şi de la colonia “Tomeasa" (traseul 10), si apucăm plaiul care urcă muntele Seiu, ocolind pe la obîrşie pîrîul Seiu, afluent al Rîului Rece. El ne scoate între cele două vîrfuri ale Seiului (2029 şi 2042 m), de unde se vede spre nord Căldarea şi lacul Pietrele Albe (Tăul Lucios). Ocolim acest al doilea vîrf, urmînd în continuare culmea îndreptată spre sud. Versantul dinspre valea Rîului Rece este abrupt şi prezintă numeroase ravene adîncite. Treptat culmea se lăţeşte şi prezintă mici denivelări. Coborîm lin, ocolind prin dreapta (vest) vîrful Prislop (1 961 m), pe versantul presărat cu stînci izolate. Ajungem într-o şa şi ocolim prin stînga (est) micul vîrf Prislopul Negru (1817 m altitudine).
Din şa peisajul se deschide larg spre apus şi răsărit. De o parte se conturează Masivul Ţarcu şi valea Rîului Rece, de cealaltă, dincolo de contraforturile care ascund adînca vale a Rîului Şes, se desfăşoară culmile Gugu-Moraru şi Zana, care se unesc în piramida cu profil trapezoidal a vîrfului Godeanu (2229 m). Do sub vîrful Godeanu, trei căldări se contopesc într-un uluc uriaş străbătut de şuvoiul tumultuos al rîului Cîrnea. In continuare ocolim pe la vest (dreapta) Capul Prislopului (1839 m). Treptat cotim către vest, apoi către sud şi sosim într-o şa largă, poienită, cu numeroase izvoare, aflată la obîrşia pîrîului Mlăcile pîrîu care porneşte către sud-est pentru a se vărsa în Rîul Şes. Aici potecile se despart.Înainte, spre sud-vest, poteca nemarcată urcă în vîrfurile Ciocănaşu şi Şincu (1922 m) şi urmează în continuare cumpăna apelor dintre Rîul Şes şi Rîul Rece, ajungînd, pe ocolite, în vîrful Godeanu. Poteca noastră însă, marcată cu punct roşu, o ia la stînga şi coboară pe versantul stîng al pîrîului Mlăcile. La început parcurgem cîteva sute de metri, călăuziţi de marcaj, pe poteca mal puţin conturată, traversăm cîteva porţiuni mlăştinoase şi trecem pe lîngă o stînă. Ceva mai jos ea traversează pîrîul şi coboară grăbit pe lîngă apă în valea Rîului Şes (1530 m altitudine). Aici se face legătura directă cu Munţii Godeanu. Au trecut 1½ - 2 ore din Şaua Şuculeţului. Trecem Rîul Şes şi prindem poteca marcată cu punct roşu, ce urcă susţinut spre sud-est, către vîrful Tucila, contrafort vestic al vîrfului Godeanu
Sursa:guideromania.com

Comorile cavalerilor templieri

Intreaga poveste a Comorilor Cavalerilor Templieri porneste de la finele anilor 1000, cand si-a facut debutul Ciocnirea Civilizatiilor, Cruciadele de eliberare a Pamantului Sfant, actualul Israel. La vremea respectiva musulmanii detineau o mare parte din Asia si Africa, ba chiar si parti din Europa - Spania - leaganul crestinitatii, Ierusalimul fiind in mainile lor.




La initiativa Papei Urban II, o armata de peste 4.000 de crestini a pornit prima Cruciada. Mars fortat spre Ierusalim. Dupa patru ani, crestinii au ajuns la portile orasului Sfant. Numai ca bolile si foametea au redus numarul cruciatilor la 1.000.

O idee geniala

Cruciatii au luat cu asalt Orasul Sfant - Ierusalim - si, dupa un asediu prelungit, l-au eliberat de musulmani. In iulie 1099, dupa patru luni de asediu si dupa un carnagiu (“sangele era pana la genunchi” - potrivit martorilor) Ierusalimul era din nou crestin. Iar crestinii au numit ca rege al Ierusalimului pe unul dintre cruciati.




Astfel, in 1118 Baldwin II era rege al Ierusalimului. Iar intr-o zi, la el a venit Hughes de Payen - un nobil cruciat francez - care i-a facut o propunere deosebita: infiintarea unui grup de calugari luptatori, de razboinici ai Domnului. Astfel a luat fiinta Ordinul Cavalerilor Templieri sau Ordinul Cavalerilor Saraci ai Templului lui Solomon.

Fortele Speciale

Cavalerii templieri imbinau ruga cu lupta, fiind o forta fantastica, echivalentul trupelor speciale din ziua de azi sau al trupelor de comando. Atacau in formatie escadron de cavalerie, fiind in fruntea cruciatilor mereu si rupand randurile adversarilor. Atacul lor era temerar, inspaimantator si magnific.




Cavalerii templieri erau cunoscuti pentru curajul lor nebunesc, ei neretragandu-se niciodata din fata inamicului. Au reputat victorii insemnate impotriva musulmanilor (Ascalon - 1153, Montgisard 1189, Arsuf - 1191), castigand un respect deosebit, o aura aparte de putere si fiind chiar numiti invincibili.

De la formula initiala de noua oameni au ajuns in cateva decenii la o Armata de peste 1.000 de oameni. Crucea rosie - insemnul Cavalerilor Templieri, care simboliza martiriul, era peste tot cunoscuta. Cavalerii Templieri, inca de la inceput, si-au stabilit cartierul general pe ruinele vechiului templu evreiesc.




Iar intreaga putere si intreg misterul Cavalerilor Templieri pare sa isi aiba radacinile in Templul Sfant.

Misterul Templului

Templul Sfant fusese construit de Solomon in secolul X I.H., iar apoi babilonienii l-au distrus. Se spune ca in templul respectiv se afla Chivotul Legii.




Apoi, peste cateva sute de ani, musulmanii aveau sa construiasca peste templu o moschee - Domul stancii - care se afla si astazi in picioare. In 70 DH romanii inabusa o rebeliune din Ierusalim si darama templul , dupa care invadeaza Israelul.

La vremea respectiva, evreii au imprastiat insemnatele comori din templu pe tot teritoriul actualului Israel. De asemenea, ei au lasat o harta cu aceste comori. Se spune ca membrii Cavalerilor Templieri au sapat noua ani o retea de tunele pe sub templu. Ce au gasit acolo insa este un mister. Daca au gasit ceva.




Toate acestea erau invaluite in ceata pana in 1947, cand un beduin, care-si cauta o oaie ratacita, a facut o descoperire senzationala: o serie de manuscrise evreiesti vechi de peste 2.000 de ani - Manuscrisele de la Marea Moarta - cele mai vechi inscrisuri evreiesti descoperite pana acum.

In 1952 un arheolog britanic a pornit pe urmele acestor manuscrise harta si a ajuns in apropierea ruinelor Templului Sfant. Surpriza insa. Cineva fusese acolo cu mult inaintea sa!

Predecesorii

Arheologul a descoperit in locul indicat de manuscrisele harta nu o comoara, ci insemne clare ca cineva fusese acolo cu mult inaintea sa. Locul era ravasit, se vedeau urme de lopata si, cel mai important, s-au descoperit o serie de artefacte: sabii speciale si pelerine cu crucea rosie. Simboluri ale Cavalerilor Templieri. Acestea au fost datate cu carbon 12: rezultatul - secolul XII. Astfel, era evident, Cavalerii Templieri fusesera acolo! Ce au descoperit ei insa acolo, daca au descoperit ceva?




Sfantul Graal

Versiunile descoperirii sunt numeroase. Potrivit unora, Cavalerii Templieri au descoperit acolo insusi Sfantul Graal. In Evul Mediu circulau o sumedenie de legende, povestiri si cantece cu Sfantul Graal, insa nici macar acum nu se stie ce era de fapt Sfantul Graal. Unii spun ca Sfantul Graal era cupa din care Iisus a baut la Cina cea de Taina.




Altii spun ca Sfantul Graal era sulita romana cu care a fost strapuns Iisus pe cruce. Altii afirma ca Sfantul Graal era capul lui Ioan Botezatorul. O alta varianta afirma ca Sfantul Graal reprezenta o serie de documente despre un membru al familiei lui Iisus. Potrivit acestei ultime variante, Iisus a fost casatorit cu Maria Magdalena si, impreuna, au avut un copil.

Iar documentele respective certificau acest lucru. In sprijinul acestei ultime versiuni vine si interpretarea potrivit careia “San Greal” - Sfantul Graal era de fapt o traducere gresita a “sang real” - sange regesc! Astfel, Sfantul Graal reprezenta insusi marele secret al crestinatatii: Iisus a fost casatorit cu Maria Magdalena si a avut un copil.

Un secret teribil

In Evul Mediu, intreaga Europa se baza pe tema crestinatatii. Intregul sistem era cladit in jurul semnificatiilor crestinatatii si al povetelor lui Iisus. Or, dezvaluirea unui secret precum cel al Sfantului Graal ar fi insemnat zguduirea din temelii a intregii crestinatati, a intregii Europe! Biserica ar fi platit orice pret pentru ca acest secret teribil secret sa ramana nedezvaluit.




Coincidenta sau nu, imediat dupa perioada la care au fost datate artefactele descoperite in 1952, Cavalerii Templieri au cunoscut o recunoastere incredibila si au primit privilegii nemaipomenite.




Astfel, Hughes de Payen participa la Conciliul de la Troyes, unde papa Honorius II da binecuvantarea tuturor Cavalerilor Templieri, iar apoi Papa Inocentiu le acorda Cavalerilor Templieri o serie de privilegii deosebite.

Cavalerii bancheri

Cavalerii Templieri vor cunoaste in perioada secolului 12 perioada cea mai fasta. Devenisera un stat in stat, avand imunitate la legile si taxele impuse de statele europene. Au santajat Vaticanul? Poate!

S-au folosit doar de relatii pentru a ajunge la aceasta putere? Poate! Cert este faptul ca ei, Cavalerii Templieri, au contribuit financiar la ridicarea unor catedrale gotice, precum cea de la Chartes - al carei efort financiar poate fi comparat cu trimiterea primului om pe Luna de catre americani - sau Templul Londrei - monument care abunda de simboluri ale Cavalerilor Templieri, printre care si celebrul “doi oameni pe un cal”. Toate aceste investitii au fost posibile datorita faptului ca miscarea Cavalerilor Templieri devenise un fel de trezorerie mondiala. Nobilii isi depozitau averile la Cavalerii Templieri, care administrau sume colosale.



Regele Angliei a depozitat astfel suma de 50.000 de lire sterline (o suma fabuloasa, echivalentul de astazi al intregii rezerve americane de la Fort Knox) la Cavalerii Templieri, iar nobilii care calatoreau, isi depozitau o suma de bani la Cavalerii Templieri, primeau o chitanta, iar la ajungerea la destinatie prezentau chitanta si primeau suma de bani de la “filiala locala” a cavalerilor.

Iar pentru toate acesteau Cavalerii Templieri percepeau un comision de pana la 10%. Astfel, Cavalerii Templieri pot fi considerati initiatorii cecurilor de calatorie, a cardurilor de credit! In aceste conditii, Cavalerii Templieri au adunat o avere imensa, care, cum ei depusesera juramant de celibat si saracie, a fost folosita pentru buna functionare a Organizatiei.

Procesul

Daca marirea Cavalerilor Templieri venise de la Cruciade, decaderea lor urma sa se traga tot de la Cruciade. Pe de-o parte, la finele anilor 1200, musulmanii renasc, uniti fiind sub o serie de regi egipteni. Pe de alta parte, in Europa, interesul pentru Cruciade scade, realizandu-se costul lor prea mare atat in vieti omenesti, cat si in bani.




In aceste conditii, Cavalerii Templieri pierd luptele de la Jaffa, Al Mansurah si Safed, iar in 1291cade si ultima lor cetate din Tara sfanta, Acre. Cavalerii Templieri se retrag in Cipru, de unde, liderul lor, Jaques de Male, solicita fara succes organizarea unei noi Cruciade, cu punct de plecare Cipru.






Apoi, in 1307, Jaques de Male este chemat de Papa la Paris pentru a discuta despr situatia crestinatatii in Tara Sfanta. In aceeasi perioada, regele Frantei, Filip al IV-lea, cel Frumos, dupa o serie de razboaie cu Anglia, se afla in mari datorii. Iar principalii creditori erau tocmai Cavalerii Templieri. Asa ca Filip da ordinul arestarii lor si confiscarii fabuloasei lor averi.




Interesant este ca ei au fost arestati, vineri - 13 martie 1307, presupunandu-se ca de acolo porneste celebra superstitie “vineri 13”.

Invinuirea adusa de Filip a fost, in principal, cea de erezie. Templierii sunt arestati si torturati, in Evul Mediu, tortura nefiind o pedeapsa in sine, ci o modalitate de a smulge confesiunea. Dupa indelungi schingiuiri, Cavalerii Templieri au marturisit 127 de erezii.



Curios este faptul ca multi templieri, aflati in diferite inchisori, deci independent, au recunoscut ca se rugau la un obiect ciudat. Sa fie oare vorba tocmai de Sfantul Graal? La capitolul confesiune, cel mai interesant amanunt este pomenirea de mai multi templieri, inclusiv Jaques de Male, a rugilor adresate catre un misterios Bafomet.

Potrivit unora, Bafomet era traducerea gresita a lui Mohamed. Este cunoscut faptul ca multi templieri au stat zeci de ani in lumea musulmana si astfel este posibil sa fi preluat o serie de practici musulmane.

Bafomet si Sophia

De curand insa, Hugh Showfeld a aruncat pe piata o ipoteza senzationala. Manuscrisele de la Marea Moarta au fost descifrate folosindu-se un cod de incifrare evreiesc, extrem de vechi, datand din anul 500 IC. Ei bine, aplicand acest cod cuvantului Bafomet, rezulta cuvantul Sophia, intelepciune in greceste. Sophia era o veche zeita greceasca, considerata ca fiind intemeietoarea lumii.




Mai mult, dupa Iisus, au aparut gnosticii, o grupare crestina care o punea pe Sophia mai presus de Iisus. Gnosticii au fost interzisi de Biserica, dar iata ca nu este exclus ca un crestinism vechi sa fi fost reinviat de catre Cavalerii Templieri. Surprinzator, gnosticii credeau ca Maria Magdalena era intruchiparea pe pamant a Sophiei si ca Sophia si-a contopit sangele cu Iisus.




Iar acum amintiti-va de ipoteza potrivit careia Sfantul Graal descoperit de Cavalerii Templieri erau tocmai manuscrise despre un copil al lui Iisus cu Maria Magdalena. Mai mult, Cavalerii Templieri au scris chiar si o carte, un fel de carte de capatai, in care ei marturisesc ca se inchinau Mariei.

Fara insa a preciza care Maria: Maria Magdalena sau Sfanta Maria? Oricum, Cavalerii Templieri au fost tapii ispasitori ai lui Filip cel Frumos pentru datoriile acestuia, astfel ca in 1314, dupa 7 ani de temnita, multi templieri, inclusiv Jaques de Male, au fost arsi de vii pe rug.





Jaques de Male, cu o ultima sfortare, inainte sa moara, a spus catre Papa - care acceptase capetele de acuzare ale Regelui - si Filip cel Frumos: “Intr-un an ne vom vedea intr-un alt tribunal, in fata Domnului”. Papa si Filip cel Frumos au murit, ambii, in mai putin de an. Dupa arestari, oamenii lui Filip cel Frumos nu au mai gasit nimic din averea Cavalerilor Templieri.




Legenda spune ca o mica parte din cavaleri prinsesera de veste despre arestari si mutasera intreaga comoara intr-un loc secret.




Referitor la episodul confesiunilor smulse prin tortura mai exista o varianta extrem de tulburatoare. Potrivit acesteia, este extrem de putin probabil ca vreun cavaler templier de frunte sa-si fi marturisit presupusa erezie.




Cavalerii Templieri erau ostasi ai Domnului si luptatori care in vecii vecilor nu ar fi marturisit ca sunt eretici. Atunci ce au marturisit? Poate ca tocmai marele secret - Sfantul Graal. Iar acest secret teribil a fost dus mai departe, pastrat, de o organizatie care a luat fiinta, oficial, cateva sute de ani mai tarziu, si a dainuit pana in zilele noastre - Francmasoneria.




Enigma Rosslyn

In Scotia, langa Edinburgh, se afla Castelul Rosslyn, construit in 1446 de William Sinclair. Castelul, ridicat la 150 de ani dupa disparitia oficiala a Cavalerilor Templieri, are o sumedenie de motive ale cavalerilor in sculpturile din incinta sa: mielul lui Dumnezeu cu o cruce in brate, doi oameni pe un cal.




Mai mult, biserica nu este construita in pas cu moda perioadei respective, (de fapt cum erau construite toate bisericile de atunci) adica in forma de cruce. Castelul Rosslyn este construit pe baza a 14 stalpi liberi, dintre care 2 sunt imensi. Adica tocmai precum stravechiul Templu Evreiesc. Adica tocmai precum cartierul general al Cavalerilor Templieri.




Despre Templul Evreiesc se spune ca ar fi avut trei etaje subterane. Sa aiba oare si Castelul Rosslyn trei etaje subterane. Daca e asa, oare ce ascund ele? Simple cripte? Averea Cavalerilor Templieri? Insusi Sfantul Graal? Nu se stie, intrucat pentru a descoperi posibilele etaje subterane ar trebui sapat sub Castelul Rosslyn, iar acesta ar fi in pericol sa se prabuseasca.




Oricum, Castelul Rosslyn contine o serie de statuete si sculpturi enigmatice, despre care se banuieste ca ar fi un cod care ascunde marele secret al Cavalerilor Templieri, cod, de asemenea, menit sa duca la marea comoara a cavalerilor Templieri.




Cavalerii francmasoni

Se spune ca ordinul Cavalerilor Templieri nu a disparut niciodata. Cavalerii care au scapat macelului lui Filip au continuat sa duca, din tata-n fiu, traditia si valorile culturale mai departe. Surprinzator, la aproape 400 de ani de la disparitia oficiala a Cavalerilor Templieri, a luat fiinta o organizatie secreta, temuta si extrem de puternica - Francmasoneria.




Se stie, 14 presedinti americani au fost membri ai Francmasoneriei, printre acestia aflandu-se chiar creatorul SUA, George Washington. Iar simboluri ale Francmasoneriei (cum ar fi ritul de initiere in care un tanar este legat la ochi) se intalnesc, alaturi de simboluri ale Cavalerilor Templieri in Castelul Rosslyn. Iar straniile coincidente nu se opresc aici.




Hughes de Payen, primul lider al Cavalerilor Templieri, a fost, inainte sa devina templier si sa se dedice celibatului, casatorit cu o Sinclair. Peste 350 de ani, un alt Sinclair a construit Castelul Rosslyn.




Iar peste alti 300 de ani, familia Sinclair devine sef al Francmasoneriei scotiene.







Mai departe, cel mai mare rang al Francmasoneriei este “cavalerul templier”, iar organizatia de tineret a francmasoneriei se numeste “de Molay”. Ultimul lider al Cavalerilor Templieri, ars pe rug de Filip cel Frumos, a fost Jaques de Molay.


Atat de multe coincidente… Pastreaza oare francmasonii, o organizatie temuta, cu o putere financiara imensa (la fel ca si Cavalerii Templieri) teribilul secret al Cavalerilor Templieri? Un lucru este cert.





La Castelul Rosslyn exista simboluri ale Cavalerilor Templieri, desi acestia disparusera oficial cu 200 de ani inainte ca biserica sa fie ridicata, iar acelasi Castel Rosslyn contine simboluri francmasonice, desi organizatia avea sa apara, oficial, de abia peste 250 de ani…



Sursa:http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1721470-francmasoneria-secretul-cavalerilor-templieri.htm(hartacomorii.blogspot.com)

Piramidele din Sona (Fagaras)

In Bulgaria exista aproxmativ 1500 de tumuli. In unii dintre ei au fost gasite mormite ale regilor traci si comori de milioane de euro.Cercetati sunt doar cateva zeci.

Se pare ca si in Romania exista astfel de formatiuni, care ar putea avea o semnificatie arheologica similara.




Locatia:Șona, un satuc izolat in nordul Fagarasului, cu o imagine cam dezolanta, putini locuitori si majoritatea caselor parasite.


View Larger Map



Ca sa ajungeti la piramide va trebui sa il strabateti pana la capat, unde exista o bifurcatie a drumului in dreptul unui gard din pietre de rau, de unde mergeti in partea stanga.




Drumul se strica destul de rau (alta incercare pt masina), incepe sa urce pe deal, acolo la un moment dat e o cruce mare de lemn de langa care va trebui sa faceti dreapta pe creasta dealului, e drum de care pe acolo.




Cam dupa 100 de metri se vad si piramidele deci va fi mult mai usor sa va orientati. Movilele ( vreo 7) au cam 15-20 de metri inaltime.




Sursa completa: http://daciasecreta.anyhow5.com/2009/10/11/piramidele-de-la-sona/(hartacomorii.blogspot.com)

miercuri, 25 iulie 2012

Poiana Marului-Valea Bistra Marului-Valea Peceneaga-Vf.Paltinetu-Vf.Boju-Vf.Custurii-Sub Vf. Zeicu-Valea Tomeasa-Colonia "Tomeasa " (muntii Tarcu)



Poiana Mărului - valea Bistra Mărului - valea Peceneaga - vîrful Păltineţu - vîrful Bloju -Vîrful Custurii - sub vîrful Zeicu - valea Tomeasa - colonia ,,Tomeasa"

Traseu nemarcat                                                    

Durata: 9-10 ore
                                                                         
Legături cu traseele: 11, 12, 15 şi 16






Traseul 17 traversează Munţii Ţarcu prin partea lor nordică, trecînd pe lîngă cota lor maximă (Vîrful Pietrei, 2192 m) şi oferă un orizont deschis spre toate zările. Din Staţiunea “Poiana Mărului", trecînd pe lîngă păstrăvărie, urmăm drumul forestier care însoţeşte rîul Bistra Mărului. După 3 km ajungem la gura văii Peceneaga (vezi şi traseul 16), de unde ne abatem spre stînga pe un vechi drum forestier invadat parţial de vegetaţie. După circa 500 m (la 750 m altitudine), trecem rîul Peceneaga şi o luăra pe poteca silvică ce urcă brusc, prin pădure, pe versantul stîng al văii (est). Poteca suie pieptiş în serpentine strînse pe piciorul muntelui în direcţie nord-vest - sud-est. La circa 1200 m altitudine, urcuşul se mai domoleşte şi poteca se îndreaptă pe nesimţite către est. Urcăm din nou pieptiş preţ de ¾ oră şi atingem vîrful teşit al Păltineţului (1469 m). Au trecut 2-2 ¼ ore de la gura văii Peceneaga şi respectiv 3-3 ½ore de la plecarea din Poiana Mărului. De aici înainte poteca urmează riguros culmea, prin pădurea de molid. Străbatem micul platou de la est de vîrf şi coborîm uşor într-o şa largă (1432 m). în continuare, urcăm domol, la început prin pădurea de foioase, apoi prin rarişti. La stînga (nord) se adîncesc afluenţii Pecenegei, iar spre sud, cei ai pîrîului Bloju.
Intrăm din nou în pădure pentru scurt timp, urcînd domol, şi ajungem la golul muntelui, unde ne întimpină Stîna din Coni (1643 m altitudine). De aici, poteca urmează culmea în continuare spre sud şi apoi spre est. Privirea cuprinde, de la stînga la dreapta, obîrşiile văii Peceneaga, de sub Culmea Cununii, Vîrful Pietrei şi Muntele Bloju, cu prelungirile lui sudice, precum şi culmile secundare din bazinul superior al Bistrei Mărului. Spre sud, orizontul este închis de Masivul Baicu şi de Culmea Nedeii.
Continuăm urcuşul, traversînd pajiştile alpine ce alternează cu pîlcuri de jnepeni, şi atingem cota 2097 după 1¼ oră de la Stîna din Coni. Un ultim urcuş ne scoate pe vîrful Bloju (2162 m), cumpănit între Căldarea Peceneaga (nord) şi vastul amfiteatru glaciar de la obîrşia Netişului (est). Peisajul larg deschis oferă profilul masiv al Retezatului şi culmile netede ale munţilor Godeanu şi Ţarcu. Durata traseului de la Poiana Mărului pînă în vîrful Bloju este de 5 ½-6 ore. Aici, în vîrf, ne racordăm la traseul 16: spre nord poteca duce la Sarmizegetusa şi Clopotiva, iar spre sud către vîrful Ţarcu.
Reluînd traseul, din vîrful Bloju ne îndreptăm către sud-sud-est, urmînd coama muntelui, pînă în şaua de deasupra lacurilor Netişului. Ocolim Vîrful Custurii (Netişului), prin stînga, apoi poteca se îndreaptă spre est şi coborîm pieziş pe deasupra Căldării Gropiţa (sud), pînă în apropierea vîrfului Zeicu (2 035 m); străbatem Căldarea Zeicu pe la liziera pădurii şi ieşim pe culmea care desparte văile Zeicu (vest) şi Tomeasa (est). Aici soseste, venind din stînga, pe sub abruptul stîncos, poteca de la stina Tomeasa. O luăm spre sud şi intrăm în pădurea de molid, unde poteca este mai clar conturată. La 1700 m altitudine, ea coboară spre stînga (sud-est) şi însoţeşte un pîrîu, afluent al Tomesei. După circa 1,5 km ajungem în valea Tomeasa, pe care o urmăm în jos cale de circa 250 m şi ajungem la şoseaua modernizată. După o coborlre de aproape 3 ½ -4 ore din vîrful Bloju ajungem la colonia “Tomeasa", aflată la circa 7 km de cabana “Gura Zlatei".
Sursa:guideromania.com