vineri, 30 decembrie 2011

LA MULTI ANI !

PENTRU TOTI VIZITATORII BLOGULUI:
Sa te bucuri de sarbatorile de iarna alaturi de cei dragi. Sarbatori fericite! LA MULTI ANI !

joi, 29 decembrie 2011

Cantonul Cheia-Curmatura Comarnice-Poiana Frumoasa-"La Troita"-Muntii Cacova-Pietreni(muntii Capatanii)

Cantonul Cheia - curmătura Comarnice - Poiana Frumoasă - ,,La Troiţă" - M. Cacova - Pietreni 




Marcaj: triunghi roşu

Durată: 7-8 ore.                                                    

Traseu recomandat numai vara                                  

Trasee de legătură: 22, 24, 25 şi 27




Acest traseu traversează versanţii nord-vestici ai munţilor Buila - Vînturariţa şi face legătura între diversele poteci de acces la creastă. Priveliştea care ni se dezvăluie chiar de pe potecă este minunată, rareori putîndu-se admira înlănţuite o astfel de varietate de frumuseţi naturale. Poteca noastră, marcată cu triunghi roşu (comună cu banda albastră) urcă puţin pe malul drept al pîrîului Comarnice, apoi se abate la dreapta pe muntele Comarnice. La cca 1 320 m poposim cîteva minute în poiana ,,Cu Bulbuce” (bancă). Urcuşul continuă pe versantul muntelui împădurit; trecem printr-o poieniţă şi ajungem la stîna Comarnice, loc unde se ramifică traseul 24 (punct roşu). Noi urcăm, în continuare, prin zmeuriş pînă pe culme, în curmătura Comarnice, unde ajungem după 2 ½ - 3 ore de la plecare. Din curmătura Comarnice (1525 m) poteca coboară pieziş prin pădure spre izvorul pîrîului Piscu cu Brazi. Sus, pe creastă, se înşiră turnuri, jgheaburi, grohotişuri albe, ce se prăvălesc pînă în apropiere de potecă. De la pîrîu urcăm pieziş prin pădurea cu cîteva luminişuri pînă pe muchia Piscu cu Brazi. După o curbă ieşim în Poiana Frumoasă (cca 1530 m), un gol de munte cu privelişti largi spre vîrful Vioreanu, trigoanele Ştevioara, cît şi spre muchiile prelungi ce se cern în zare, spre culmea Căpăţînii. La o lespede mare de calcar, aflată cu cca 40 m mai sus de potecă, se vede marcajul punct albastru (traseul 25). Din Poiana Frumoasă atingem din nou limita molizilor, care îmbracă versanţii unei văi pe care o traversăm, şi pătrundem în Poiana de Piatră (cca 1610 m), dominată de colţul Ştevioarei şi de abruptul vîrfului Buila. Poteca traversează în curmeziş poiana şi coboară în serpentine spre pădure. În dreapta se vede un plai poienit şi saivanele stînei Curmătura (ramificaţie a potecii). Poteca se menţine pe curba de nivel prin pădurea de fag, apoi intră în zona defrişată din bazinul pîrîului Curmătura. În dreptul curmăturii Builei un pîlc de molizi dau frumuseţea locurilor pînă ,,La Troiţă", unde şipoteşte în buturi un izvor bogat şi rece. Pe dîmb un mic refugiu al forestierilor poate servi de adăpost pe ploaie. La stînga se desprinde traseul 25 (punct galben). De ,,La Troiţă" poteca străbate coastele muntelui Piatra, ocolind abrupturile printr-o largă buclă în pădure. Iese la gol, pe muntele Cacova, la izvorul Cacova, în punctul de ramificaţie cu traseul 27 (punct roşu). Coborîm pe versantul golaş, traversăm un vîlcel sec, mai jos cu şipot, şi ne apropiem de poiana ,,La Văcărie". Urcăm la stînga şi prin pădurea de fag ne apropiem de culmea muntelui, unde traversăm de pe versantul nord-vestic pe cel sud-estic al masivului Buila - Vînturariţa. Coborîm panta lentă a muntelui traversînd poiana Şoprul Jolii (cca 1175 m), unde se află şi o stînă părăginită. De aici în jos coborîm pe o culme împădurită pînă într-o nouă poieniţă unde părăsim culmea şi ne abatem la stînga, în lungul unui vîlcel sec. Mai jos coborîm pe partea dreaptă a văii, unde poteca se strecoară pe brînă. Ajungem din nou pe muchie şi, în şaua cu luminiş, ne oprim pentru popas la o troiţă cu izvor. La 80 m mai jos poteca clară continuă pe culme spre Bărbăteşti, iar firul neclar al potecii noastre coboară la dreapta în valea Pîrîului Sec, la şoseaua forestieră. De aici mai avem cca 2,5 km pînă în localitatea Pietreni.





Barbati ,femei si bani

Barbati, femei si bani – cum sa eviti neintelegerile? Discutiile despre bani sunt deseori complicate, daca nu chiar neplacute. Banii pot distruge prietenii si relatii de afaceri. Divorturile tot mai frecvente si relatiile destramate se incheie cu dispute financiare. Mai ales barbatii au parte de complicatii in acest domeniu, deoarece ei sunt cei care „invita si platesc”. Asadar, cum poti evita disputele?                                                                                            

1-Prezinta-te in cea mai buna lumina… Deseori vrem sa ne fermecam partenerele de la prima intalnire, sa ne prezentam in cea mai buna lumina. Ne ducem iubitele la restaurante de lux la prima intalnire, le platim consumatia si bagam mana adanc in buzunar fara probleme. Deseori ascundem adevarata situatie financiara si incercam sa le cucerim astfel. Desi pozitiile ocupate de cele doua sexe devin egale, avem in continuare conceptia ca barbatul este cel care plateste, ale carei origini sunt reprezentate de ideea ca barbatul intretine familia. De aceea, barbatii sunt convinsi ca isi vor gasi mai usor partenere daca lasa cel putin impresia ca sunt bogati si astfel, isi construiesc o imagine grozava inca de la prima intalnire.                                                                                                                                    

2-Daca incepi o relatie cu o minciuna, intotdeauna se sfarseste prost Dezamagirea este intotdeauna de doua ori mai mare: nu numai ca partenerul nu are bani, dar te-a si mintit tot timpul. E greu sa treci peste asa ceva si sa mergi mai departe dupa o astfel de schimbare de situatie si deziluzie. Modul cel mai simplu de a prezenta situatia financiara este sa nu discuti deloc despre ea.                                                             

3-Nu incerca sa pari mai mult decat esti in realitate Daca esti modest, prima intalnire va fi similara modului in care iti petreci fiecare zi. Prin urmare, daca nu frecventezi restaurante si cluburi la moda, nu iti vei duce iubita intr-un astfel de loc. Cel mai bine ne simtim in mediul cu care suntem obisnuiti si in care ne descurcam. Poti arata clar, fara cuvinte, din ce mediu provii si unde te simti in largul tau. Orice partenera va sesiza acest lucru fara nicio problema si va accepta pozitia ta.                                                             

4-Lauda de sine nu este sexy Daca te lauzi cu situatia ta financiara nu vei face o impresie buna celor mai multe femei care cauta un partener din alte motive decat banii. Impresia finala poate fi negativa, deoarece se poate crede ca doar banii te intereseaza. Daca intentionezi sa cuceresti pe cineva care e interesat doar de partea materiala, poti aborda o astfel de atitudine.                                                                                            

5-Banii nu sunt totul… Deseori, societatea creeaza un ideal, niste reguli pe care ne convinge sa le urmam. Barbatul ideal trebuie sa fie asa cum si-l doreste toata lumea. Acelasi lucru se aplica si in cazul femeilor. Obsesia pentru o imagine ideala nu este sanatoasa. De cele mai multe ori, nu inseamna decat goana dupa ceva ce nu exista. Ne indeparteaza de noi insine si de ceea ce suntem. Daca creezi o falsa imagine a ta, desi te poate aduce mai repede de atingerea scopului tau, deseori se sfarseste cu un esec. Banii si succesul nu sunt decat o parte a vietii noastre. Cel mai bine este sa investesti in ceea ce te face multumit si fericit.
(top-shop.ro)

miercuri, 28 decembrie 2011

Cantonul Cheia-Curmatura Comarnice-Plaiul Lespezi-Curmatura Govorii-Saua Zmeuret-Stanele Zmeuretul(muntii Capatanii)

Cantonul Cheia - curmătura Comarnice - Plaiul Lespezi - curmătura Govorii - şaua Zmeuret - stînele Zmeuretul                                                          



Marcaj: bandă albastră
                                                                                             

 Durată: 5½ - 6¾ ore.                                                        

Traseu recomandat numai vara                                        

Trasee de legătură: 7, 9, 11, 23 şi 24





Poteca noastră, comună şi traseele 23 şi 24 (triunghi roşu), trece pe malul drept al pîrîului Comarnice, care pentru cîteva minute, străbate poiana din dreptul Clăii Strîmbe. La intrarea în pădure traversează pîrîul şi urcă pe lîngă un vîlcel. Panta se aspreşte şi serpentinele se îndesesc. După mai bine de o oră de urcuş ieşim la stînga în Poiana cu Bulbuce (bancă; cca 1320 m). Cotim brusc la dreapta urcînd o pantă prelungă. Depăşim un vîlcel mic, traversăm o poieniţă înconjurată de brădet, ca apoi să poposim într-o poiană mai mare, la cca 1420 m alt. În dreapta (80 m la nord) se află un izvor. Pe culme molizii tineri se răzleţesc, lăsînd locul poienilor şi rugilor de zmeură. Priveliştea splendidă te poartă spre curmătura ,,Din Oale". Un culoar larg, spre stînga, ne scoate din zmeuriş la vechea stînă Comarnice. Aici întîlnim marcajul punct roşu ce merge spre curmătura ,,Din Oale" (traseul 24). Urcăm în curmătura Comarnice (1525 m), mărginită de frumoasă pădure de molid. Aici este loc de odihnă, cu bancă, la ramificaţia potecilor, unde găsim şi săgeţi indicatoare. Traseul este relativ simplu şi bine marcat. Din curmătura Comarnice poteca porneşte pe culme, spre nord-vest, depăşind pe rînd Poiana Lungă (1580 m), culmea Groşii Bodeştilor, Poiana Rotundă (cu bordei) şi iese din pădure pe muntele Scînteii (1685 m). Poteca se abate pe flancul vestic, trece pe lîngă un bordei şi atinge curmătura Lespezi (cca 1600 m), loc în care soseşte traseul 28 de pe plaiul Netedu (triunghi galben). Curmătura Lespezi oferă o splendidă privelişte spre abruptul şi curmătura adîncă a Builei. În continuare, traseul merge spre nord pe potecă ciobănească ce înconjură vîrful Lespezi, pe gol de munte. Poteca trece pe deasupra refugiului Lespezi, uneori transformat în stînă, coboară puţin şi atinge limita pădurii în apropiere de curmătura Govorii, o înşeuare pitorească înconjurată de versanţi împestriţaţi cu stîncărie. În curmătura Govorii (1 610 m), lasă la dreapta o potecă ciobănească ce duce spre stînele Govora şi urcă pe muchia golaşă a muntelui Govora. Înainte de vîrful Govora (1958 m) se abate la stînga, pe faţa vestică înierbată, cu privelişte spre culmile sudice tăiate de afluenţii Bistriţei vîlcene. După ce traversăm mici izvoare, sosim pe culmea principală a Căpăţînii, în şaua Zmeuret (1898 m). Ocolim pe versantul nordic vîrful principal al muntelui Zmeuretul, trecînd la gol alpin pe lîngă izvoarele Grotului şi pe lîngă un bordei. Pe piciorul nordic al muntelui coborîm, urmărind banda albastră pînă în poiana unde se află stînele Zmeuretul (1640 m).



Cheia-Izvorul Frumos-Schitul Pahomie-Schitul Patrunsa-Barbatesti(muntii Capatanii)



Cheia - Izvorul Frumos - schitul Pahomie - schitul Pătrunsa - Bărbăteşti

Marcaj: cruce roşie


Durată: 6 ¾ - 7½ ore

Traseu recomandat numai vara.

Trasee de legătură: 24, 25 şi 26



Pe latura sud-estică creasta Buila - Vînturariţa are ca puncte de acces localităţile Cheia şi Bărbăteşti, legate recent prin marcaj cruce roşie (provenit dintr-un marcaj iniţial bandă roşie). Acest traseu, pe lîngă frumuseţea sa, face legătura cu traseele de urcuş spre curmătura Oalelor (traseul nr. 24), şaua Vioreanu (traseul 25) şi curmătura Builei (traseul 26).
Folosim aproape în întregime drumul forestier de pe Cheia, pe o lungime de cca 9 km, şi cel de pe Comarnice încă 1,5 km. De la staţia I.T.A. Cheia (380-480 m alt.) traseul merge pe şosea iar de la ultimele case, pe drumul forestier; valea îngustă şi întortochiată se lărgeşte puţin după aproape 5 km la schitul Ezer (cca 450 m) aşezat la poalele Plaiului lui Pahomie; depăşeşte pe rînd gura văii Capului şi gura văii Lunga (case forestiere). În faţă avem privelişte spre coama dealurilor şi crestele pleşuve ale culmilor Vînturariţa şi Vioreanu.
După 7,8 km depăşim văile Cracu Tisei, apoi intrăm într-un scurt defileu, în care pîrîul Cheia se repede pe praguri stîncoase amintind genunile de sub Stogşoare. După mai bine de 2 ore de urcuş ajungem la confluenţa cu pîrîul Comarnice, sau Izvorul Frumos (cca 680 m), lîngă o troiţă.
ATENŢIE! Traseul pe valea Cheii, în amonte, este interzis (tablă de interdicţie). Chiar dacă mai apar unele semne roşii, nu recomandăm urmărirea lor, deoarece valea Cheii, extrem de sălbatică, prezintă în Cheile Recea dificultăţi alpine. Traseul intra pe valea Comarnicele din Cheia, pe drumul de tractor, avînd în faţă priveliştea pereţilor Vioreanu care de aici par inaccesibili. După 1,5 km drumul se termină la marginea pădurii (la cca 800 m alt). Urmărim marcajul prin pădure (15 min.) pînă la ramificaţia cu poteca spre stîna „Din Oale" (traseul 24). Cotim la stînga, depăşim două vîlcele şi ajungem la izbucul şi cascada Izvorului Frumos, splendidă apă ce răzbate din tainele carstului Vioreanu. Trecem apa şi sosim la poarta schitului Pahomie (820 m) situat într-un loc deosebit de sălbatic. Schitul Pahomie a fost construit într-o primă formă în anul 1684 de monahul Pahomie. Pictura actuală aparţine pictorului Stan Hermeneanu.
Poteca ocoleste schitul pe la sud, traversează un izvor, apoi urcă prin pădure aproape 10 min. pînă la ,,Muchia Frumoasă", loc unde se află o săgeată şi ramificaţia traseului 25 (cca 930 m alt.). Poteca, deşi nu se apropie prea mult de stîncărie, oferă privelişti frumoase spre toate văile de abrupt. Coborîm printr-o zonă defrişată pe versantul sud-vestic, traversînd firicele de apă şi urcăm pe culmea Piciorul Mărului. Aici poteca ocoleşte pe la nord o cabană părăsită şi coboară la un alt pîrîiaş, intrînd în pădure. Coborîm panta ocolind mocirlele de la izvorul Pîrîului Mărului. După ce traversăm culmi împădurite sau poieniţe, locuri deosebit de frumoase dominate de vîrful Buila, lăsăm spre stînga o potecă la stînă, trecem printr-o înşeunare, apoi prîntre fîneţele din preajma muntelui Pătrunsa şi pe lîngă şipotul din poiană unde se află schitul Pătrunsa (980 m). După cca 150 m, poteca ajunge pe piciorul povîrnit şi golaş al muntelui Albu, loc în care, de la săgeată, se desprinde, spre nord-vest, firul traseului 26. Locul de popas este excepţional. Claia Ţucla, peretele Casei de Piatră, dulcile poiene zmălţuite cu flori, cocheta clădire a schitului, calcarele frumos dăltuite din sus de potecă ş.a. constituie un adevărat paradis pentru odihnă.
Culegînd şi poteca dinspre Casa de Piatră (traseul 26) ne vom menţine riguros pe culme pînă la confluenţa Otăsăului cu Pîrîul Mărului. Din şaua din Pătrunsa, poteca urcă pe ,,gîlma" dealului oferind cea mai plăcută imagine asupra Ţuclei. Coborîm fără complicaţii de orientare pe muchia cu lăstărişuri şi pîlcuri de pădure pînă la cca 600 m alt, la apa Otăsăului. Mai jos cu 50 m Otăsăul primeşte afluent pe Pîrîul Mărului (loc de popas). De aici poteca se menţine pe lîngă apa ce curge molcom; trece pe malul stîng, ocolind pe sus micul defileu al Otăsăului cu cascade şi praguri care înspumează temporar liniştea pîrîului. Coboară lîngă apă şi trece pe malul drept în poiana de la gura Tisei, de unde intră pe un drum forestier. La troiţă (izvor) trece podul peste Otăsău şi intră în localitatea Bărbăteşti.

Cantonul Cheia-Saua Hadarau-Muntii Stana Batrana-Muntii Candoaia-Valea Sasa-Salistea(muntii Capatanii)

Cantonul Cheia - şaua Hădărău - M. Stîna Bătrînă - M. Cîndoaia - valea Şasa - Săliştea


Marcaj: triunghi roşu

Durată: 8¼ - 9½ ore 

Traseu recomandat numai vara

Trasee de legătură: 8, 11 şi 19




Acest traseu serveşte ca legătură între cantonul Cheia şi valea Lotrului (Săliştea), trecînd peste culmea principală a Căpăţînii în sectorul Stîna Bătrînă -Cîndoaia. De la cantonul Cheia traversăm pîrîul Cheia (unde luăm apă în bidon) şi urmărim marcajul triunghi roşu, care, de la ramificaţia traseelor 17, 18 şi 19 (bandă roşie), rămîne pe vale. Urcăm paralel cu apa Cheia cca 600 m. În plină pădure ne abatem spre dreapta (săgeată) şi atacăm pantele muntelui Hădărău. După numeroase serpentine, la capătul a 2-2¼ ore de la plecare, răzbatem în poiană şi şaua Hădărău.
Poteca largă străbate şaua şi intră pe faţa estică a muntelui Căprăreaţa. Urcuşul abia simţit e o adevărată plimbare în comparaţie cu cel de pe pantele muntelui Hădărău. Din loc în loc ,,ferestre" prin pădure deschid perspective spre zona înaltă Stîna Bătrînă - Folea. După cca 40 min. de mers din şaua Hădărău, ieşim într-o zonă defrişată. Urcăm o serpentină şi reluăm urcuşul plăcut în lungul versantului, prin golişte sau printre pîlcuri de molizi, pînă aproape de un şipot (cca 1600 m). Poteca coboară puţin pînă în dreptul unui vîlcel. În stînga se înalţă plaiul Căprăreaţa, o păşune alpina cu blocuri de piatră. Itinerarul se menţine la fel de comod pînă la stîna Căprăreaţa, de unde se desprinde o potecă spre munţii Bogdana şi Gera (1855 m). Trecem peste un mic platou şi coborîm la nivelul pădurii. Traversăm rîpa primului izvor Folea, apoi ravena celui de-al doilea. În apropiere se află bordeiul numit refugiul de la ,,Lacul Mierlei”. Poteca descrie un larg arc de cerc spre dreapta, urcînd mai întîi prin pădure, apoi coborînd lent prin rarişte şi tăieturi. Ieşim pe culmea principală a Căpăţînii în şaua Stîna Bătrînă. Din stînga coboară poteca marcată cu bandă roşie (traseul 11). Din şa avem o privelişte frumoasă spre munţii Narăţu şi Stogu.
Coborîm pe culmea principală urmărind drumul lat care trece peste muntele Stîna Bătrînă intrînd în pădure. Dintr-o mică curmătură drumul se bifurcă ocolind muntele Folea. Varianta marcată cu bandă roşie trece pe la nord de vîrf şi revine în culmea principală în aceeaşi şa cu varianta care ocoleşte prin sud. Ne menţinem în apropiere de culmea principală pînă la muntele Cîndoaia, marcat de casele vechiului funicular. Pînă aici au trecut 5 ¼ - 6¼ ore de la plecare.
După ce trecem de casele vechiului funicular Cîndoaia, din şaua situată la nord-est pe culmea principală se desprinde la stînga un drum ce coboară în serpentine spre nord. După cca 5 min. din creastă traseul nostru părăseşte drumul la marginea unei poieni (baracă) şi intră în pădure pe poteca din stînga. Coborîm în serpentine obositoare o diferenţă de nivel de cca 800 m, pînă la firul văii, la confluenţa a trei pîraie. De aici începe şoseaua forestieră pe valea Şasa, care după aproape 4 km iese în gura văii, în DN 7 A, la capătul de vest al localităţii Săliştea.


O noapte de neuitat


Sfaturi pentru o noapte de neuitat                                                                                                                              


Daca nu poti scapa de gandul ca trebuie neaparat sa ai un corp perfect pentru a fi sexy…iata cateva metode ce te vor ajuta sa te relaxezi si sa te simti mai bine cu tine insati.                                                                      

1-Foloseste trucuri cosmetice Fa tot ce poti pentru a fi mai atragator/atragatoare, chiar daca stii ca sunt niste simple “siretlicuri” cosmetice. Lucrurile marunte te fac sa te simti mai bine in pielea ta. Iar, daca tu te placi, te vor place si cei din jurul tau.                           


a-Pentru femei: Epilati-va pe picioare, la subrat si inghinal. Asigurati-va ca pielea va este fina si placuta la atingere, Faceti-va manichiura si pedichiura, Spalati-va pe cap, folositi balsam si tratament pentru par, Dati-va cu ulei de corp parfumat si nutritiv, Obligatoriu: respiratie proaspata. Folositi apa de gura si ata dentara, Folositi parfum, dar nu in exces. Chiar daca este o aroma placuta, un miros prea puternic devine deranjant. Machiati-va suficient cat sa va simtiti atragatoare. Evitati machiajul strident ce vi se poate intinde pe fata. Alegeti o lenjerie intima sexy, pentru a va creste increderea in puterea dvs. de seductie.                                                                              

b-Pentru barbati: Spalati-va parul cu un sampon placut parfumat, folositi balsam si tratamente de par, daca este cazul, Asigurati-va ca aveti respiratia proaspata, Radeti-va, Pentru curajosi: incercati sa va epilati zonele intime; veti fi surprinsi de cei cativa centimetri in plus pe care ii veti descoperi, Folositi ulei sau crema de corp hidratanta. In special iarna pielea se usuca si devina aspra si neplacuta la atingere. O crema hidratanta va rezolva aceasta problema, Parfumati-va, dar nu excesiv, Alegeti o lenjerie sexy, in care va simtiti confortabil (daca nu aveti 100% incredere in dvs., evitati lenjeriile exotice – bikini).                       

2-Ajutati-va de mici camuflaje: Daca esti complexata de corpul tau, imbraca un neglijé sexy pana cand te cuibaresti in pat cu iubitul. (pentru barbati – daca ai un pic de burtica, pastreaza camasa pe tine, nu este nevoie sa o dai jos imediat) In loc sa aprinzi lumina, foloseste lumanari. Acestea vor crea atmosfera intima de care ai nevoie pentru clipe de neuitat (plus, formele par mai atragatoare la lumina lumanarilor). Aprinde betisoare parfumate (ori lumanari parfumate). Cele mai erotice arome sunt considerate a fi cele de: mosc, iasomie, scortisoara si salvie. Asculta, in surdina, muzica placuta si relaxanta (sfat: daca nu ai nici o idee, poti folosi oricand un clasic de succes: Maurice Ravel: Bolero) Asigura-te ca sunetele si scartaiturile patului nu distrug atmosfera romantica (eventual testeaza/schimba saltelele inainte).                              

3-Atentie la limbajul trupului Indiferent daca stai in picioare, ori asezat(a), tine-ti spatele drept, pieptul inainte si abdomenul incordat. O postura ferma iti da incredere in tine si te face mai atragatoare/atragator. Atinge usor partile sensibile ale partenerului (incheituri, genunchi, gat…). Mangaierile tandre fac minuni. Iar sarutul este inca pe locul 1 in romantism. Niciodata sarturile nu sunt prea multe. Foloseste-ti imaginatia si exploreaza trupul partenerului/partenerei. Bucura-te de o noapte de neuitat! In final, un sfat: Daca vrei sa ai corpul pe care l-ai visat dintotdeauna, antreneaza-te 20 de minute pe zi, de 3 ori pe saptamana cu Winsor Pilates. Este cel mai bun program de fitness din lume, stabilit de antrenorii vedetelor de la Hollywood. Alaturi de Winsor Pilates primesti si un program de nutritie profesionist. In cateva saptamani vei ramane uimit(a) de rezultate.
(top-shop.ro)

marți, 27 decembrie 2011

"Circuitul Stogu":Cantonul Cheia-"La Lac"-Saua Hadarau-Cantonul Cheia(muntii Capatanii)

“Circuitul Stogu": Cantonul Cheia - ,,La Lac" - şaua Hădărău - cantonul Cheia                                   






Marcaj : bandă roşie
pînă în şaua ,,La Lac"; cruce roşie:
şaua ,,La Lac" – şaua Hădărău; triunghi roşu;
şaua Hădărău - cantonul Cheia.                                                                                                                 


Durată: 4 ¾ - 5½ ore.                                                                    

Traseu recomandat numai vara.                                                                                                                          

Trasee de legătura: 17, 19 şi 20






De la cantonul Cheia, în afara unor itinerare pentru vizitarea unor peşteri de pe traseul alpin din Cheile Recea şi din pereţii Claia Strîmbă, mai pornesc radial poteci turistice spre şaua Comarnice, curmătura Prislopel, valea Căprăreaţa şi şaua Hădărău. Vîrful Stogu, întregind frumuseţea locului, domină toată valea superioară a Cheii şi ne ispiteşte să-i dăm ocol într-un circuit ce porneşte de la cantonul Cheia. De la cantonul Cheia traversăm albia bolovănoasă a pîrîului Cheia şi, într-o poieniţă de pe malul stîng, întîlnim ramificaţia traseelor 17, 18, 19 şi 20 (indicator cu săgeţi). Urmărim pe copaci marcajul bandă roşie, urcînd în serpentine pe poteca care ne scoate în curmătura Stogşoarelor (1140 m). Pe versantul opus coborîm tot prin pădure şi, după 1¾ - 2 ore de la plecare, ajungem în şaua ,,La Lac" (870 m), lîngă refugiu. În apropiere se află un izvor, de obicei mascat de frunziş. De la refugiu poteca destul de ştearsă urcă la dreapta în unghi de 45°. Semnele de marcaj conduc în punctul de unde poteca reapare clar (traversînd o rîpă) în pădure. Trece pe malul drept al celei de-a doua rîpe, apoi urcă pieptiş în dreapta, pe o muchie. După cca 25 min. panta se domoleşte şi apar grohotişuri, anunţînd apropierea pereţilor Stogului, care se zăresc vag printre ramuri. Urmează o culme înclinată ce se termină în şaua din imediata apropiere a pereţilor albi. Poteca se abate apoi uşor la dreapta pe versant, intrînd pe faţa Stogului. Coborîm uşor în brădetul încîntător care parfumează acest frumos ţinut, apoi traversăm de-a coasta o poiană şi urcăm peste culmea ce se ramifică din vîrful nordic al Stogului (1494 m). În jos, prin poiana întinsă, coboară un hăţaş spre valea Olăneşti, marcat cu semne de pădurar. Poteca coteşte după muchie, spre nord-vest, merge puţin neted şi apare într-o strungă tăiată în calcare, cu ţancuri în dreapta. Trecem prin strungă (privelişte spre muntele Hădărău şi Plaiul lcoanei), ieşind din zona calcaroasă. Poteca reintră în făget atingînd culmea Stogu - Hădărău într-o şa netedă. De aici alpiniştii pot urca, prin desiş, direct pe muchie la vîrful Stogu. Traseul nostru continuă pe culmea împădurită, pînă în poiana din şaua Hădărău lîngă vechile case ale funicularului. Din şaua Hădărău poteca de culme duce spre munţii Căprăreaţa şi Stîna Bătrînă (traseul 20). Traseul nostru se abate spre vest, coborînd în poiană lîngă fundaţia funicularului. De aici poteca se angajează într-o succesiune de serpentine pînă pe fundul văii Cheia (diferenţă de nivel 400 m). De la fundaţia funicularului poteca intră la dreapta în pădure prin două serpentine mici, revine lung la stînga şi apoi din nou la dreapta, trecînd prin lanuri de urzici şi peste o rîpă. La capătul acestei lungi bucle, spre dreapta (nord-vest), poteca se întoarce pe lîngă o baracă dărîmată şi traversează din nou, mai jos, rîpa (izvor). De la izvor poteca continuă spre sud-est şi se pierde într-un luminiş. Ea reapare la 10-15 m spre nord-vest coborînd peste aceeaşi rîpă, însă mai jos. Urmează o nouă buclă mare spre rîpele cu izvor (ultima trecere) şi apoi pătrundem pe o culme. Povîrnişul şi poteca cu numeroase alte serpentine mai mici răzbat la un vîlcel; trecem rîpa şi, pe malul celălalt, parcurgem ultimele serpentine pînă în pădurea deasă de pe valea Cheia. Coborîm în lungul fostului terasament de cale ferată, acum devenit un simplu culoar prin pădure, ce se îndreaptă spre sud-est pînă la ramificaţia traseelor 17, 18 şi 20 din poiana de la baza Stogşoarelor. Traversăm pîrîul Cheia şi urcăm la cantonul Cheia aşezat la îmbucătura cu pîrîul Comarnice.

sâmbătă, 24 decembrie 2011

CRACIUN FERICIT!









PENTRU TOTI VIZITATORII BLOGULUI:



Lumina sfanta din noaptea de Craciun sa va vegheze casa si sa va umple sufletul de bucurie si liniste. Sa va dea Dumnezeu puterea sa va indepliniti toate visele, realizari depline, sanatate si prosperitate. Sarbatori fericite si La multi ani!

joi, 22 decembrie 2011

Naşterea Domnului Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos

Naşterea Domnului Dumnezeu şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos (25 decembrie)                             

Naşterea lui Iisus Hristos astfel a fost: fiind logodită Preacurata Maica Lui, Fecioara Maria, cu Iosif, bărbat drept şi bătrîn cu anii - căci era de 80 de ani şi, sub chipul însoţirii, după mărturia Sfîntului Grigore de Nissa şi a Sfîntului Epifanie al Ciprului, a fost dată lui pentru paza fecioriei şi pentru purtarea de grijă pentru dînsa, mai înainte pînă a nu se aduna ei. Iosif era numai cu părerea bărbat Mariei, iar de fapt era păzitor al fecioriei ei celei sfinţite lui Dumnezeu, martor cu ochii şi văzător al vieţii ei celei fără prihană. Căci aşa a vrut Dumnezeu, să tăinuiască înaintea diavolului taina întrupării Sale din Preacurata Fecioară, acoperind prin logodire fecioria Preasfintei Maicii Sale, ca să nu cunoască vrăjmaşul că aceasta este fecioara aceea, despre care a zis Isaia mai înainte: Iată fecioara va lua în pîntece. Acest lucru îl mărturiseşte şi Sfîntul Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei, zicînd: "De trebuinţă era Iosif spre slujirea tainei, să se socotească ca şi cum fecioara ar avea bărbat; iar cu lucrul să se tăinuiască de diavol, ca să nu ştie cele ce vor să fie, anume că Dumnezeu voieşte a petrece cu oamenii". Asemenea şi Sfîntul Vasile cel Mare grăieşte: "Pentru ca să se tăinuiască de domnul veacului acestuia, s-a economisit să se facă logodire cu Iosif". Şi Sfîntul Ioan Damaschin zice: "Se logodeşte Iosif cu Maria ca şi cu un bărbat, ca nu cumva, cunoscînd diavolul naşterea lui Hristos din fecioară fără de bărbat, să se dea în lături, adică să înceteze a-l mînia pe Irod şi a îndemna pe iudei spre zavistie. Pentru că diavolul, încă de atunci de cînd a proorocit Isaia: Iată fecioara în pîntece va lua şi va naşte, pîndea pe toate fecioarele, cînd va zămisli vreuna dintr-însele fără de bărbat şi să nască fiind fecioară. Deci, a iconomisit purtarea de grijă a lui Dumnezeu, să se logodească Fecioara Maria cu Iosif, pentru ca să se tăinuiască de către domnul întunericului, fecioria Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi întruparea Cuvîntului lui Dumnezeu. Deci, mai înainte de săvîrşirea însoţirii prin cunoştinţa trupească, Preacurata Fecioară s-a aflat avînd în pîntece de la Duhul Sfînt şi creştea sfîntul ei pîntece după ce a încăput în sine pe Dumnezeu cel neîncăput. Mai ales după ce s-a întors la casa ei, după o şedere de trei luni la Elisabeta, s-a cunoscut că este îngreuiată, din zi în zi crescînd dumnezeiescul rod şi apropiindu-se de naşterea Sa, prin împlinirea vremii celei obişnuite. Acest lucru văzîndu-l Iosif, a căzut în nepricepere şi în mare întristare, căci o socotea că este furată de nuntă. Şi, tulburîndu-se bătrînul foarte, zicea în sine: "De unde i s-a făcut ei aceasta? Eu pe dînsa nu am cunoscut-o şi nici măcar cu gîndul n-am greşit şi iată că se vede îngreuiată, vai mie, ce s-a făcut, cu cine a căzut? Cine a înşelat-o pe dînsa? Şi ce voi face eu? Nu ştiu! O voi vădi pe ea, ca pe o călcătoare de lege sau voi tăcea ruşinea ei şi a mea? Pentru că de o voi vădi pe dînsa, apoi cu adevărat, după legea lui Moise, o vor ucide cu pietre şi eu mă voi socoti ca un tiran, dînd-o spre moarte cumplită. Iar dacă, nevădind-o pe dînsa, voi tăcea, apoi voi lua parte la a ei desfrînare. Deci ce voi face? Nu mă pricep! Voi izgoni-o pe ea în taină, ca să se ducă oriunde va vrea sau eu să mă duc de la dînsa într-altă parte depărtată, ca să nu mai vadă ochii mei o ruşine ca aceasta". Astfel gîndind Iosif întru sine, s-a apropiat şi a zis către fecioara, precum vorbeşte de aceasta Sfîntul Sofronie, patriarhul Ierusalimului: "Mario, ce este lucrul acesta pe care-l văd întru tine? Nu mă pricep şi mă minunez şi cu mintea mă înspăimîntez. Ascunde-te de la mine degrabă. Marie, ce este lucrul acesta care-l văd întru tine? În loc de cinste, ruşine; în loc de bucurie, întristare, în loc ca să mă laud, ocară mi-ai adus mie; te-am luat de la preoţi din biserică, fără prihană, şi acum ce este ceea ce se vede?" Şi Atanasie al Alexandriei povesteşte de aceasta astfel: "Iosif, văzînd-o pe ea avînd în pîntece, iar comoara cea dinăuntru neştiind-o şi tulburîndu-se vorbea către fecioară, zicînd: "Ce ţi s-a întîmplat, Marie? Oare nu eşti tu fecioara cea mai cinstită, care ai fost crescută în sfintele pridvoare? Nu eşti tu Maria care nici nu voiai a te uita la faţă de bărbat? Oare nu eşti tu Maria pe care n-au putut preoţii să te înduplece după voia lor şi să te logodească? Oare nu eşti tu Maria care te-ai făgăduit a-ţi păzi nevestejit trandafirul fecioriei? Unde este cămara curăţiei tale? Unde este faţa cea frumoasă? Eu mă ruşinez şi tu îndrăzneşti, căci îţi tăinuiesc păcatul tău?" Acestea şi multe altele zicînd Iosif către dînsa, o! cît se ruşina fiind nevinovată mieluşeaua şi porumbiţa cea fără prihană, fecioara cea curată, rumenindu-se la faţă la auzirea unor asemenea cuvinte ale lui Iosif. Nici nu îndrăznea a-i spune buna-vestire a Arhanghelului şi proorocirea Elisabetei despre dînsa, ca să nu se arate măreaţă în deşert, lăudîndu-se. De acest lucru adevereşte şi Atanasie, cel mai sus pomenit, că ea a zis către Iosif: "De voi mărturisi eu singură despre mine, apoi voi fi măreaţă în deşert; rabdă puţin, Iosife, şi păstorii te vor încredinţa pe tine". Fecioara Maria nimic altceva nu răspundea lui Iosif, decît numai acestea: "Viu este Domnul Cel ce m-a păzit întreagă întru feciorie pînă acum, că nu am cunoscut păcat şi nimeni nu s-a atins de mine; iar ceea ce este întru mine, din voia şi din lucrarea lui Dumnezeu este". Iosif, ca un om cugeta cele omeneşti, socotind că din păcat este ceea ce s-a zămislit. Însă, ca un drept ce era, n-a voit să o vădească pe dînsa, ci voia să o lase pe ascuns şi să se ducă de la dînsa undeva departe. Acestea gîndind el, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, zicînd: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, femeia ta. Aici îngerul numeşte pe fecioara, femeie a lui Iosif, înlăturînd părerea acestuia despre desfrînare - căci Iosif socotea că Maria prin desfrînare a zămislit "femeia cea logodită este a ta, iar nu a altui bărbat". Teofilact aşa zice: "Femeie a lui Iosif, numeşte îngerul pe Maria, arătînd că cea logodită nu este cu altcineva însoţită, încă şi pentru aceea o numeşte femeia lui Iosif, ca împreună cu fecioria să fie cinstită şi nunta cea după lege". Aşa socoteşte şi Sfîntul Vasile cel Mare: "Şi fecioară, zice, cu bărbat logodită, ca şi fecioria să se cinstească şi nunta să nu se defaime". Fecioria a fost aleasă, deci, ca una ce era de trebuinţă pentru sfinţire; iar logodirea, ca ceea ce este începătura nunţii, s-a rînduit ca legiuită, să nu se socotească că acel născut este născut din fărădelege. Apoi, ca Iosif să fie martor adevărat al curăţiei, şi ea să nu fie sub defăimare, ca una ce şi-ar fi întinat fecioria, pentru că avea chiar pe logodnic martor al vieţii sale şi păzitor. Deci, zice îngerul: Nu te teme a lua pe Maria, femeia ta, ca şi cum ar fi zis: "Primeşte pe femeia ta după logodire, iar fecioară după făgăduinţa ei, cu care s-a făgăduit lui Dumnezeu; că în neamul evreesc numai această fecioară s-a făgăduit lui Dumnezeu, cea dintîi ca să-şi păzească fecioria neîntinată pînă la sfîrşit. Nu te teme, că cel ce s-a zămislit într-însa de la Duhul Sfînt este: va naşte fiu şi-i vei chema numele Lui ca un tată, deşi nu eşti părtaş la naşterea Aceluia. De vreme ce este obicei ca părinţii să dea nume fiilor lor, precum Avraam a dat nume fiului său Isaac şi tu, măcar că nu eşti tată firesc, însă după părere fiindu-i tată, îi vei sluji părinteşte punîndu-i nume". Sfîntul Teofilact mai spune despre înger că a zis astfel lui Iosif: "Măcar că nu ai nici o împărtăşire la naştere, însă această dregătorie părintească voiesc să ţi-o dau, ca să dai nume Celui născut. Tu vei da nume Pruncului, deşi nu este naşterea ta, dar trebuie să te arăţi ca un părinte. Iar numele ce vei da va fi Iisus, care înseamnă Mîntuitor, pentru că Acesta va mîntui pe poporul Său de păcate". Sculîndu-se Iosif din somn a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului: a luat pe femeia sa cea logodită, pe fecioara cea fără prihană, care, prin făgăduinţa fecioriei, era sfinţită Domnului, ca să fie Maica Stăpînului şi care de la Duhul Sfînt a zămislit pe Mîntuitorul lumii. Pe aceasta a primit-o ca pe o logodnică a sa, iar ca pe o fecioară a Domnului, cinstind-o foarte mult şi slujindu-i ca Maicii Mîntuitorului, cu bună credinţă şi cu frică, n-a cunoscut-o pînă cînd a născut şi, după mărturia lui Teofilact, nu s-a atins de dînsa niciodată. Iosif fiind drept, nu putea să se atingă de aceea, care nu pentru nuntă îi fusese dată din biserica Domnului, ci, după obiceiul nunţii, spre paza fecioriei. Cum putea să se atingă de o fecioară a Domnului, care făgăduise feciorie veşnică lui Dumnezeu? Cum putea să se atingă de Maica Domnului, Ziditorului Său, de aceea care era fără prihană? Iar ceea ce zice Evanghelia: pînă ce a născut, acest cuvînt, pînă ce, l-a pus Sfînta Scriptură în loc de vreme neîncetată. Căci şi David grăieşte: Zis-a Domnul Domnului Meu: şezi de-a dreapta Mea, pînă ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale. Nu trebuie să înţelegem că numai pînă atunci vrea Domnul, ca Fiul să şadă de-a dreapta Sa, pînă cînd va pune pe vrăjmaşi aşternut picioarelor Lui, iar după punerea vrăjmaşilor nu va avea să mai şadă. Ci, chiar după ce va pune pe vrăjmaşi sub picioare, are să şadă mai cu slăvire, ca un biruitor în veacuri nesfîrşite. Asemenea şi despre Sfîntul Iosif se scrie: Nu a cunoscut-o pe ea, pînă ce a născut. Nu se înţelege că după aceea avea să o cunoască, precum au socotit unii dintre eretici, care este lucru străin de credinţa Bisericii. Dar după naşterea unui Fiu ca Acela, Care este Dumnezeu întrupat şi după atîtea minuni ce s-au făcut în vremea naşterii - pe care singur Iosif le văzuse -, nu numai că nu a îndrăznit a se atinge de dînsa, dar şi mai mult o cinstea ca un rob pe doamna sa, slujindu-i ca unei Maici a lui Dumnezeu, cu frică şi cu cutremur. Pentru acest cuvînt, pînă ce, Sfîntul Teofilact vorbeşte astfel: "Sfînta Scriptură spune aşa precum şi despre potop grăieşte: Nu s-a mai întors corbul în corabie, pînă ce s-a uscat apa de pe pămînt. Dar el nici după aceea nu s-a întors. Chiar Domnul nostru Iisus Hristos grăieşte: Cu voi sînt pînă la sfîrşitul veacului. Oare se înţelege că după sfîrşitul veacului nu va mai fi cu noi? Atunci mai vîrtos va fi cu noi în veacurile cele nesfîrşite. Aşa şi aici zice, pînă ce a născut. Adică, nici mai înainte de naştere, nici după naştere n-a cunoscut-o; precum şi Domnul şi în veacul acesta şi după sfîrşitul veacului va fi cu noi. Deci cum putea să se atingă de cea Preacurată, după înştiinţarea negrăitei naşteri? De aici se arată cu dinadinsul şi după naştere fecioria Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Căci, atunci cînd s-a arătat îngerul lui Iosif, care se îndoia de însărcinarea fecioarei şi o socotea că este furată de nuntă, îngerul a numit atunci pe Maria femeia lui Iosif: Nu te teme, a lua pe Maria, femeia ta, şi cu aceasta, precum s-a zis mai sus, a surpat părerea despre desfrînare. Cînd acelaşi înger s-a arătat lui Iosif, care acum se încredinţase despre curăţenia Mariei şi despre Cel născut din Duhul Sfînt, după naşterea lui Hristos - înger care s-a arătat şi în Betleem şi în Egipt - după aceea nu mai numeşte pe Preacurata Fecioară Maria, femeie a lui, ci numai Maica Celui născut. Că aşa se scrie: Ducîndu-se magii, iată îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif, zicînd: "Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui - iar nu pe femeia ta - şi fugi în Egipt". Şi în Egipt iarăşi îi zice: "Scoală-te, ia pruncul şi pe maica lui şi du-te în pămîntul lui Israel". Aici se arată că nu spre nuntă rînduia pe Iosif, ci spre a sluji Pruncului şi mamei sale. Deci nu numai pînă ce a născut pe Fiul său cel Întîi născut, Maria n-a fost cunoscută de Iosif ca femeie, ci şi după naşterea Aceluia, asemenea a rămas fecioară, precum despre aceasta într-o unire mărturisesc toţi Sfinţii Părinţi şi dascălii cei mari ai Bisericii creştine. Se povesteşte şi aceasta, că Fecioara Maria fiind îngreuiată, un oarecare dintre cărturari, cu numele Anin, venind în casa lor - aceasta după arătarea îngerului în vis lui Iosif - şi, văzînd pe fecioară îngreuiată, a alergat degrabă la arhiereu şi la tot soborul, zicînd: "Iosif, teslarul, pe care toţi l-aţi mărturisit că este drept, a făcut fărădelege; căci pe fecioara, care a luat-o din biserica Domnului spre pază, a cunoscut-o în ascuns şi acum este îngreuiată". Ducîndu-se în casa lui Iosif slugi trimise de arhiereu, au găsit pe Maria după cum spusese cărturarul acela şi luînd-o cu Iosif, au dus-o la arhiereu şi la sobor. Arhiereul a zis către fecioara Maria: "Ai uitat pe Domnul Dumnezeul tău, tu care ai fost crescută în sfînta sfintelor, care ai primit hrană din mîinile îngerului şi ai auzit cîntări îngereşti. De ce ai făcut aceasta?" Iar ea, plîngînd, zicea: "Viu este Domnul Dumnezeul meu, că sînt curată şi nu ştiu de bărbat". Atunci arhiereul a zis către Iosif: "De ce ai făcut aceasta?" Iosif a răspuns: "Viu este Domnul Dumnezeul meu că sînt curat faţă de dînsa". Şi i-a zis arhiereul: "De vreme ce n-ai plecat capul tău sub mîna cea tare a lui Dumnezeu ca să fie binecuvîntată seminţia ta şi fiindcă, nespunînd fiilor lui Israel, pe ascuns te-ai unit cu fecioara cea adusă dar Domnului, pentru aceasta veţi bea apa vădirii, ca să arate Domnul păcatul vostru înaintea tuturor". Era judecată rînduită de la Dumnezeu prin Moise, precum se scrie în cartea a patra a lui Moise, capitolul al cincilea: Dacă vreo faţă bărbătească sau femeiască ar fi fost prihănită pentru desfrînare şi n-ar fi mărturisit adevărul, i se dă aceleia să bea apa jurămîntului în casa Domnului, cu lucrările şi rînduielile cele scrise acolo, deosebit. Şi se făcea după băutura aceea, prin judecata lui Dumnezeu, oarecare semn asupra acelora ce au păcătuit, după care semn se cunoştea fărădelegea făcută. Deci cu acea apă, după rînduiala ce se cuvenea, arhiereul a adăpat întîi pe Iosif, apoi şi pe Maria. Însă nu s-a făcut asupra lor nici un semn, încît se mira poporul că nu s-a aflat într-înşii păcat. Apoi a zis către dînşii arhiereul: "Dacă Domnul Dumnezeu n-a arătat păcatul vostru, să mergeţi de aici cu pace". Iosif, luînd pe fecioara Maria, s-a dus la casa sa, bucurîndu-se şi lăudînd pe Dumnezeul lui Israel. După aceasta a ieşit poruncă de la Cezarul August ca să se înscrie toată lumea. Şi mergeau toţi de se înscriau, fiecare în a sa cetate. S-a dus şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numeşte Betleem - pentru că el era din casa şi familia lui David - ca să se înscrie cu Maria cea logodită cu el, ea fiind însărcinată. Betleemul este o cetate mică, nu departe de Ierusalim, în partea dinspre miazăzi, lîngă drumul ce merge la munte către Hebron, cetatea preoţilor, în care era casa lui Zaharia, unde Preacurata Fecioară, după buna vestire a Arhanghelului, a cercetat şi a sărutat pe Elisabeta, maica Mergătorului Înainte. Deci, între Ierusalim şi Hebron se află la mijloc Betleemul; şi de la cetatea Nazaretul Galileii, pînă aici este cale de trei zile şi ceva. Se numeşte Betleemul, cetatea lui David, căci într-însa s-a născut David şi s-a uns ca împărat. Acolo a murit şi Rahila şi se vede mormîntul lui Iesei, tatăl lui David. Mai înainte numele Betleemului era Efrata. Iacob, păscînd acolo dobitoacele sale, l-a numit casa pîinii, mai înainte văzînd cu duhul şi mai înainte vestind că avea să se nască într-acel loc pîinea, care s-a pogorît din cer, adică Hristos Domnul. Aproape de Betleem, către răsărit - în preajma puţului lui David, unde a însetat el odată şi a zis: "Cine mă va adăpa pe mine cu apă din fîntîna cea dinaintea porţilor Betleemului?" - acolo se află o peşteră într-un munte de piatră, pe care stă cetatea Betleemului. Peştera aceea era aproape de o holdă a Salomeii, care locuia acolo în Betleem şi care era rudenie a amîndorura, adică Fecioarei Maria şi lui Iosif. Cînd s-a apropiat Iosif de cetate, s-au împlinit zilele ca să nască Mireasa cea neispitită de nuntă şi căuta casă de odihnă, în care ar putea avea loc lesnicios ca să nască, adică să-şi dea în lume rodul pîntecelui său cel binecuvîntat. Dar nu au găsit gazdă, din pricina mulţimii poporului care venise să se înscrie, căci se umpluse nu numai gazda cea de obşte, ci şi toată cetatea. Deci s-au întors la peştera aceea, pentru că nu găseau loc de găzduit şi ziua era pe sfîrşite. Peştera aceea slujea ca grajd de dobitoace, unde Preacurata şi Preabinecuvîntata Fecioară, în miezul nopţii, rugîndu-se lui Dumnezeu cu fierbinţeală şi cu totul fiind cu mintea la Dumnezeu, arzînd de dorirea şi de dragostea Lui, a născut fără durere pe Domnul nostru Iisus Hristos, în douăzeci şi cinci ale lunii decembrie. Pentru că astfel se şi cuvenea să nască, fără durere, aceea care a zămislit fără păcat. "Nu am cunoscut, zice, plăcerea nunţii, fiind neînsoţită". Precum a zămislit curată, tot aşa a şi născut fără de stricăciune, după cum grăieşte Sfîntul Grigorie al Nissei: "Fecioară a zămislit, Fecioară a purtat, Fecioară a rămas şi nici o minune din cele ce s-au făcut pe pămînt nu a fost mai mare ca aceasta". Iar Sfîntul Damaschin zice: "O minune mai nouă decît toate minunile cele de demult. Căci cine a cunoscut să fi născut maică fără de bărbat?" Da, fără de bărbat, adică asemenea lui Adam, din care s-a făcut Eva, fără femeie. De care grăieşte Sfîntul Ioan Gură de Aur, astfel: "Că precum Adam fără femeie a adus în lume femeie, pe Eva, tot astfel şi fecioara astăzi, fără de bărbat a născut bărbat, plătind pentru Eva datoria bărbaţilor. Şi precum Adam a rămas nevătămat, după luarea coastei trupeşti, tot aşa a rămas şi Fecioara după ieşirea Pruncului dintr-însa". Astfel s-a împlinit Scriptura cea de mai înainte, despre rugul cel nears şi despre Marea Roşie. "Căci precum rugul n-a ars fiind aprins, cum cîntă biserica, astfel Fecioară ai născut şi Fecioară ai rămas". Şi iarăşi zice: "Marea Roşie după trecerea lui Israel a rămas neumblată, iar cea fără prihană, după naşterea lui Emanuel, a rămas nestricată". Astfel, fără vătămarea fecioriei sale, pururea Fecioara Maria a născut pe Dumnezeu întrupat, fără ajutor şi fără slujba cea obişnuită a moaşei. Aceasta mărturiseşte Sfîntul Atanasie al Alexandriei - despre cuvintele acestea ale Evangheliei: A născut pe Fiul său Cel întîi născut, L-a înfăşat şi L-a pus în iesle -, socotind, zice astfel: "Vezi naşterea cea cu taină a Fecioarei; singură a născut şi singură a înfăşat. Pe cînd la femeile cele lumeşti, una naşte şi alta înfaşă, iar la fecioară nu s-a întîmplat astfel, ci singură a născut şi singură a înfăşat, singură Maică, fără osteneală şi fără moaşă învăţată, aşa că n-a lăsat pe nimeni să se atingă cu mîini necurate de aceea care era cu totul curată, singură a slujit Celui dintr-însa şi mai presus de ea, apoi singură L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle". Asemenea şi Sfîntul Ciprian zice: "Întru naştere şi după naştere, cu dumnezeiască putere a fost fecioara, care a născut fără durere. Nu avea trebuinţă de nici o slujbă de-a moaşei, ci singura Născătoare a fost şi slujitoare a naşterii, cu bună cucernicie, arătînd Preaiubitului său rod slujba cea de maică, îmbrăţişîndu-L, sărutîndu-L, alăptîndu-L şi făcînd toate plină de bucurie, pentru că întru naştere n-a avut nici o durere şi nici o neputinţă a firii". După aceasta, Născătoarea de Dumnezeu cea fără de prihană şi singură slujitoarea naşterii sale, înfăşînd pe dulcele său Fiu cu scutece albe, curate şi subţiri, ce erau pregătite mai înainte şi aduse cu sine din Nazaret şi, punîndu-L în ieslea ce era într-aceeaşi peşteră, s-a închinat Lui ca lui Dumnezeu, Ziditorul Său". De acest lucru pomeneşte fericitul Iosif, făcătorul de canoane către Preacurata, zicînd: "Fecioară, pe Cel întrupat şi pe Cel înfăşurat cu asemănarea omenească, ţinîndu-L în mîinile tale, închinîndu-te Lui şi sărutîndu-L, ai zis ca o maică: Preadulcele meu Fiu, cum Te ţin pe Tine, Cel ce ţii cu mîna toată făptura?" Deci încredinţat lucru este că dumnezeiasca fecioară s-a închinat pînă la pămînt Celui născut dintr-însa, Care era culcat în iesle şi pe Care cu mirare, Îl înconjurau nevăzut, cetele îngereşti, adeverind despre aceasta Biserica, astfel: "Îngerii înconjurau ieslea ca pe un scaun de heruvimi, căci vedeau peştera ca un cer, fiind culcat într-însa Stăpînul. Lîngă iesle erau legaţi un bou şi un asin ca să se împlinească Scriptura: cunoscut-a boul pe cel ce-l are pe el şi asinul ieslea Domnului său. Boul acela şi asinul erau aduşi de Iosif din Nazaret. Asinul se adusese pentru Fecioara cea îngreuiată ca s-o ducă deasupra sa pe cale, iar pe bou îl adusese Iosif, ca să-l vîndă şi să plătească datornicul bir împărătesc, şi ca să cumpere cele de trebuinţă. Acele dobitoace necuvîntătoare stînd lîngă iesle, cu aburul lor încălzeau pe Prunc în frigul iernii şi aşa slujeau Stăpînului şi Făcătorului. Apoi Iosif s-a închinat Celui născut, cum şi aceleia ce L-a născut, căci atunci a cunoscut că Cel născut dintr-însa este de la Duhul Sfînt, precum grăieşte şi Sfîntul Atanasie: "Cu adevărat nu a cunoscut-o Iosif pe dînsa, pînă ce a născut pe Fiul său Cel întîi născut. Cît a purtat fecioara pe Cel zămislit, nu o ştia Iosif. Nu ştia ce este într-însa, nu ştia ce se întrupa. După ce a născut, atunci a cunoscut puterea fecioarei şi de ce s-a învrednicit ea. Atunci a cunoscut, văzînd pe Fecioara hrănind piept şi păzind floarea fecioriei. Atunci a cunoscut, cînd fecioara a născut, iar cele ce sînt ale celor ce nasc nu le-a priceput. Atunci a cunoscut cînd a dat lapte, piatra cea netăiată, pietrei celei gîndite. Atunci a cunoscut Iosif că pentru dînsa a scris Isaia: Iată, fecioara în pîntece va lua". Pînă aici sînt cuvintele lui Atanasie, care încredinţează că în acea vreme a cunoscut Iosif puterea tainei şi, cunoscînd, s-a închinat cu frică şi cu bucurie, mulţumind lui Dumnezeu Cel întrupat, Care l-a învrednicit a fi singur văzător şi slujitor al tainei. Ziua naşterii lui Hristos, se scrie de către mulţi scriitori vrednici de credinţă, că ar fi fost sîmbătă spre Duminică, la miezul nopţii. Aşa se arată şi de Soborul al şaselea ecumenic, care grăieşte pentru prăznuirea zilei Duminicii, zicînd că în această zi a făcut Domnul lumina. Întru această zi a plouat mană din cer. În această zi Domnul a binevoit a Se naşte. Întru aceasta a luat Domnul botezul în Iordan de la Ioan. Întru această zi, Preamilostivul Răscumpărător al neamului omenesc a înviat din morţi, pentru mîntuirea noastră. Întru aceasta a trimis pe Duhul Sfînt peste ucenici. Că precum vineri, după mărturii vrednice de credinţă, S-a zămislit în pîntecele cel fecioresc, prin buna vestire a Arhanghelului şi vineri a pătimit, aşa Duminică S-a născut şi Duminică a înviat. Cu cuviinţă era a Se naşte Hristos în ziua Duminicii, căci în care zi Dumnezeu a zis să se facă lumină şi s-a făcut lumină - întru aceea Însuşi El fiind Lumina cea neapropiată să răsară lumii. Iar că avea să Se nască Hristos noaptea şi în ceasurile ei, cu proorocie s-a spus mai înainte în cărţile Înţelepciunii astfel: "Pentru că liniştită tăcere cuprinzînd toate şi noaptea întru a sa grăbire înjumătăţindu-se, Cuvîntul Tău cel Atotputernic din cer, de la scaunul împărăţiei, aspru războinic, a venit în mijlocul pămîntului celui pierzător". S-au făcut şi minuni mari în vremea naşterii Domnului în toată lumea, căci în acel ceas prin care a trecut Domnul nostru prin poarta fecioriei cea pecetluită cu curăţia, tot în acela, în peşteră a izvorît din piatră izvor de apă. În Roma a ieşit din pămînt un izvor de untdelemn şi a curs în rîul Tibrului. O capişte idolească, ce se numea veşnică, a căzut şi idolii s-au sfărîmat şi tot acolo s-au arătat pe cer trei sori. În Spania în aceeaşi noapte s-a arătat un nor mai luminos decît soarele. În pămîntul Iudeii au odrăslit viile cele din Engadi, fiind iarnă. Iar, mai ales, după cum se scrie în Evanghelie, cu cîntare s-au pogorît îngerii din cer şi s-au arătat oamenilor în vederea ochilor. În preajma peşterii acelea, în care S-a născut Hristos, era un turn ca la o mie de stînjeni departe, ce se numea Ader, slujind de locuinţă păstorilor. Acolo în acea noapte s-a întîmplat că nu dormeau trei păstori, care îşi străjuiau turma lor; şi iată, cel mai întîi stătător între puterile cereşti - pe care îl socoteşte Sfîntul Ciprian că este binevestitorul Gavriil - s-a arătat lor în mare lumină, strălucind cu slavă cerească şi cu aceeaşi lumină strălucindu-i şi pe dînşii, iar ei, văzîndu-l, foarte s-au înfricoşat. Dar îngerul ce s-a arătat, le-a poruncit să lase frica şi să nu se teamă şi le-a vestit bucuria ce venise la toată lumea prin naşterea Mîntuitorului. Apoi le-a spus şi semnul bunei sale vestiri, celei nemincinoase: Veţi afla, zice, un Prunc înfăşat culcat în iesle. Acestea vorbind îngerul către dînşii, îndată s-au auzit în văzduh cete îngereşti, lăudînd pe Dumnezeu şi zicînd: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, între oameni bunăvoire. După vederea aceea a îngerului şi după cîntările auzite, sfătuindu-se păstorii, s-au dus degrabă pînă la Betleem ca să vadă de sînt adevărate, cele ce li s-au spus lor de către înger. Şi au aflat pe Preacurata Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, pe Sfîntul Iosif, logodnicul ei, precum şi Pruncul înfăşat şi pus în iesle. Crezînd fără îndoială că Acela este Hristos Domnul, Mesia cel aşteptat, Care a venit în lume să mîntuiască neamul omenesc, s-au închinat Lui şi au spus toate cele ce au auzit şi ceea ce li s-a spus de înger, despre Pruncul Acela. Atunci toţi cei ce auzeau, adică Iosif, Salomeea şi cei ce se întîmplaseră de veniseră în acea vreme acolo, se mirau de cele grăite de păstori. Mai ales Preacurata Fecioară Maria, care născuse fără stricăciune, păstra toate graiurile acestea punîndu-le în inima sa. Şi s-au întors păstorii, lăudînd şi binecuvîntînd pe Dumnezeu. Aşa a fost Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia, şi de la noi păcătoşii, să-I fie cinste şi slavă, închinăciune şi mulţumire, împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte şi cu Cel pururea de o fiinţă, Sfîntul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Sursa:paginiortodoxe.tripod.com

Cantonul Cheia-Curmatura Stogsoare-"La Lac"-Saua Prislopel-Plaiul Piatra Taiata-Baile Olanesti(muntii Capatanii)

Cantonul Cheia - curmătura Stogşoare - ,,La Lac" - şaua Prislopel - Plaiul Piatra Tăiată - Băile Olăneşti                                                                  



Marcaj: bandă roşie
pînă în şaua Prislopel; cruee roşie:
şaua Prislopel – Băile Olăneşti.                                                                                                                                      



Durată: 5½ - 6½ ore.                                                  

Traseu recomandat numai vara                                                                                                                          

Trasee de legătură: 17 şi 19







Acest itinerar este trasat numai pe culme, paralel cu valea Olăneştilor, şi prezintă avantajul unor privelişti excelente spre abrupturile Builei şi munţilor din bazinul Olăneşti, Rariţa, ornamentaţi şi ei cu numeroase stînci ciudat sculptate. Părăsim valea ,,fără ieşire" în care se află cantonul Cheia; mai sus de gura văii Comarnica, poteca traversează pîrîul pe malul stîng şi, prîntre lăstarii de fag sau pădure, ajunge într-o poieniţă. Un culoar paralel cu pîrîul aminteşte de terasamentul unei vechi linii înguste de cale ferată. Un indicator turistic este plasat la ramificaţia traseelor 18 şi 20. În timp ce poteca traseului 20 (triunghi roşu) va urmări terasamentul, paralel cu firul apei, poteca noastră o ia la dreapta, perpendicular pe firul văii, spre panta împădurită (traseu comun 17 şi 19). Dincolo de poiană încep serpentinele între pantele Stogului şi abruptul Stogşoarelor pînă ce cîştigă înălţime de peste 300 m. După 1-1¼ oră de urcuş tăiem printr-o poiană cu brusturi şi ieşim în curmătura Stogşoare (cca 1140 m). Din strîmta curmătură trecem pe versantul opus în serpentine strînse, apoi, de lîngă pereţii Stogşoarelor, pornim spre stînga în direcţia nord-est (potecă bună, marcaj bun). Traversăm de-a coasta făgetul Stogului şi, apropiindu-ne de culmea lui sud-estică, cotim spre dreapta. Prin spaţiul dintre falnicii fagi se vede acoperişul refugiului ,,La Lac" (870 m). Aici, la izvoraşul firav din fundul gropii (în stînga), ne vom umple bidoanele pentru lungul parcurs de culme spre Băile Olăneşti. Din şaua ,,La Lac" poteca urcă cca 10 min. ocolind pe stînga vîrful Sterpu (908 m), apoi intră pe creasta stîncoasă şi îngustă cu o privelişte minunată spre Stogşoare şi Vînturariţa. Urmează o coborîre precipitată printr-un culoar şi o poiană pînă în şaua Prislopel (790 m), răspîntie de trasee şi poteci. De la troiţă poteca de culme reintră în pădure pe la vestul culmii; urmează o mică şa, un gurgui, o nouă şa cu rarişte şi lespezi înierbate; poteca ocoleşte pe la est un pisc din Muntele Calului (930 m), pe care-l depăşeşte printr-o strungă. Revenim pe culme în şaua Genunchiul Calului şi urcăm prin pădure cîteva serpentine pînă în vîrful Genunchiul Calului (927 m). Din pisc poteca se frînge sub stîncărie şi coteşte pe brînă, pe dreapta, într-o altă strungă spectaculoasă (905 m) cu privelişte spre culmile Buila şi Vioreanu. Pe dosul muntelui, pantele cu ienupăr se înclină şi silesc poteca la serpentine pentru a recîştiga în stînga linia de culme. Ocolim la est muntele Alionte, cu cioaca acoperită cu molid şi apoi coborîm uşor pe culmea muntelui Piatra Tăiată. În răsărit avem privelişte interesantă spre ,,babele" din Plaiul Icoanei. Depăşim Vîrful Pietrii (940 m) şi ieşim la marginea unei imense zone defrişate. Pe latura sudică a zonei, mai jos de creastă, se află un refugiu de vînătoare, cu pridvor, adăpost bun pentru vreme rea. Poteca reintră în pădure, trece o şa (cca 825 m) şi peste Pietrele lui Bot (stînci de gresie). La sud de acestea, dintr-un luminiş, poteca largă părăseşte culmea abătîndu-se pe versantul vestic al Pietrelor lui Bot. La prima culme evităm o potecă ce coboară la dreapta prin Plaiul lui Pahome şi traversăm o serie de izvoare. Revenim treptat la stînga, pe culme, trecem peste o lespede mare cu jgheab (punct de belvedere) şi ocolim un gurgui împădurit pe la vest. Din şaua următoare poteca se abate spre dreapta în arc de cerc, pînă pe umărul muntelui Gurguiatc (poiană şi troiţă) cu izvor în apropiere. În stînga se vede o imensă plantaţie de larice. Poteca, pe alocuri înnisipată, trece pe faţa estică, apoi coboară pe deasupra localităţii Gurguiata, pe lîngă gardul plantaţiei fără să ajungă spre casele localnicilor. Din dreapta urcă un drum de căruţă, care aproape atinge şaua Gurguiata (cca 760 m). Traseul marcat părăseşte definitiv culmea şi se abate pe lîngă o casă singuratică pe o potecă, mai întîi la un izvor, apoi prin pădure pînă în şoseaua forestieră de pe valea Olănesti, în aval de podul de lîngă Sanatoriul de copii Comanca; de aici mai sînt 2 km pînă în staţiunea Băile Olăneşti.