Savantii sovietici au gasit astfel o cauza la derutantul megnetism lunar, la vibratiile fara sfarsit pe care le declanseaza cel mai mic impact pe Luna, la varsta sa fantezista, la emanatiile accidentale de gaz si la faptul ca orbita lunara este aproape de un cerc perfect. Aceasta acumulare de argumente in favoarea acestei teze extravagante l-a facut pe dr. G.E. Muller de la N.A.S.A sa declare, reluand teoria, ca ar putea explica reverberatiile cauzate de prabusirea modului lunar al lui Apollo 12 si apoi pe cel al celui de-al treilea etaj al rachetei Saturn purtatoare a lui Apollo 13.Intr-un articol aparut in „Beyond Reality” din octombrie 1977, Don Wilson, suporter american al Lunei gaunoase, spune ca numerosi fizicieni si astronomi au citit cartea sa, intitulata „Misteriosul nostru vas spatial lunar”, fara a sesiza cea mai mica eroare stiintifica fundamentala.
Dr. Morris Jessup, care in jurul anilor 60 a studiat fenomenele luminoase remarcate pe Luna, a concluzionat ca astrul trebuia sa fi fost ocupat de extraterestri care si-au stabilit baza acolo. Iar dr. George Mac Donald, de la N.A.S.A. , afirma ca Luna este mai densa la suprafata sa decat in interiorul sau!
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu