Ghe NICA-Blog: Manuscrisul cu origini necunoscute(3)

marți, 30 august 2011

Manuscrisul cu origini necunoscute(3)

Acest calugar englez din secolul 13, teolog si savant este precursorul stiintei experimentale. De fapt, acest personaj este atat de extraordinar incat specialistii ii acorda paternitatea tutror manuscriselor interesante carora nu li se cunosc autorii. Cu mult inaintea lui Da Vinci, el a avut avut premonitia masinilor fara cai, a vaselor cu motor, a masinilor zburatoare. Lui i se atribuie pulberea de tun.
Dar ultimele cercetari arata ca manuscrisul a fost scris catre anul 1500, deci cu doua secole dupa moartea lui Bacon. S-ar putea sa fie insa doar o copie a unui text de-a lui Bacon…Autorul textului ramane necunoscut iar criptografii neputinciosi. Pentru ca nu au putut citi textul, si-au indrepatat atentia spre desene. Majoritatea reprezinta planeta sau unele parti din ele. Exista 400 de desene botanice din care au fost identifiacate doar 16 plante (dar nici acestea nu par sigure).
In mod straniu, unele desene seamana cu sectiuni minuscule de organisme vegetale ca si cum autorul le-ar fi observat printr-un microscop (clar acesta nu a fost inventat inainte de sec XVI!) Nu exista nici o explicatie pentru numeroasele femei-nu exista nici un barbat!-care apar in centrele concentrice.

-TERMINAT-

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;