Varful Postavaru-Drumul Serpilor-Valea Draga-Timisu de Jos

12. Virful Postavaru – Drumul Serpilor – Valea Draga – Timisu de Jos

Marcaj: banda albastra - in parte deteriorat Durata: 2½ ore; in sens invers, 4 ore Caracteristici: dificil vara, inaccesibil iarna

Parcurgerea acestui traseu dificil impune multa atentie si recomandam folosirea lui mai ales pentru coborire. Virful Postavaru (l 799 m altitudine) este situat la est de cabana Cristianul Mare (20-30 minute de urcus pe traseul nr. 24 – sectorul nemarcat) si la nord-est de statia telecabinei Kanzel. Din inseuarea situata la 1 774 m altitudine, intre Virful Postavaru si mamelonul cu releul TV, coborim spre sud-est, pe linga stilpul de marcaj pe Drumul Serpilor – poteca ce coboara in serpentine scurte versantul abrupt, cu stinci din breccii acoperite cu molizi. Dupa 20 minute ajungem in marginea superioara a Poienii Stinei Postavarului, la 1 600 m altitudine (in ultimii ani aici nu mai exista stina). De aici se deschide o frumoasa priveliste asupra Pietrei Mari (est), Muntilor Baiului (sud-est), Predealului (sud) si Bucegilor (sud-vest).

Coborim in partea inferioara a padurii, cotim la stinga (nord) pe curba de nivel si traversam o vilcea cu grohotis mobil, in partea superioara a careia se afla o stina. Vilceaua porneste de sub virful Postavaru si reprezinta obirsia Lapiasului de Jos. Continuind pe curba de nivel dupa 2-3 minute intram intr-o alta vilcea, strabatuta de un piriias cu debit redus si coborim in serpentine scurte prin poiana ingusta care o insoteste pina la confluenta cu vilceaua cu grohotis traversata mai sus. Dupa 30 minute de coboris din marginea superioara a Poienii Stinei Postavarului ajungem la un stilp cu marcaj, de la care parasim vilceaua si intram in padure (l 350 m altitudine).

Cotind spre stinga (est) intram in padurea de molid, apoi de fag cu molid si inaintam pe curba de nivel spre nord-est. Trecem deasupra unor stinci de calcar, continuam pe curba de nivel prin faget, apoi coborim usor si moderat. Dupa 20 minute de la intrarea in padure ajungem in Culmea Postavarului, pe interfluviul dintre Valea Draga (la nord) si Valea Postavarului (la sud). Mentionam ca inainte cu 100 m de culme intilnim ultimul marcaj din acest sector, pe un fag. De linga acest fag o poteca coteste brusc la dreapta (sud-est), coborind prin Valea Postavarului la Timisu de Jos (linga Spitalul de boli nervoase). In 2-3 minute de urcus moderat de la acest fag ajungem intr-un luminis, intr-o inseuare. Acesta este sectorul cu cele mai mari posibilitati de deviere de la traseu deoarece marcajul lipseste, exista mai multe poteci nemarcate si apar copaci doboriti de vint. Poteca care se indreapta spre stinga (nord-vest) imediat sub culme, pe curba de nivel, ocoleste obirsia Vaii Dragi si trece in Lamba Mare (traseul nr. 32). La dreapta, in lungul culmii (imediat la nord de ea), spre est coboara o poteca care ajunge in Valea Timisului (cu ramificatii si spre Valea Draga).

Poteca traseului nostru, foarte putin circulata si neclara, traverseaza culmea Postavarului si coboara, in panta accentuata, versantul drept al Vaii Dragi, spre nord, printre fagi si molizi. Ajungind in Valea Draga (Valea Scumpa sau Rachiteaua – denumire care pe indicatoare apare ca “Rechezaia’), la confluenta cu o vilcea de obicei seaca, cotim la dreapta (est), pe firul piriului (20 minute din culme). In acest punct o poteca urca pe versantul sting al Vaii Dragi si coboara in Valea Lambei Mari, in drumul forestier strabatut de traseul nr. 32.

Dupa 15 minute de coboris pe linga piriu sau chiar prin albia pietroasa, ajungem in valea Timisului, la cantonul C.F.R. 158. Traversind calea ferata, ajungem in D.N. l, linga un stilp indicator (740 m altitudine) situat 35 m amonte de piatra kilometrica 155 (13 km pina la Brasov). Spre stinga, pe sosea (nord-est), la 900 m se afla statia de autobuze a liniei Brasov -Predeal iar la 1,4 km halta C.F.R. Timisu de Jos si statia terminus a liniei de autobuze Brasov – Timisu de Jos.