Ghe NICA-Blog: Brasov(Cartierul Noua)-Piscu' Lung-Crucuru Mic

joi, 25 august 2011

Brasov(Cartierul Noua)-Piscu' Lung-Crucuru Mic

10. Brasov – (cartierul Noua) – Piscu Lung – Crucuru Mic
Marcaj: triunghi galben

Durata: 13/4-2 ore; in sens invers, l-1½ ora Caracteristici:moderat in orice anotimp

Pornim din marginea sud-vestica a cartierului Noua (capatul liniilor de autobuz 17, 31, 34) pe strada Brazilor spre sud si apoi spre SE. Ajungind pe strada Crizantemelor (la nr. 19) intilnim pe malul unui piriu (650 m altitudine) un brad cu primul semn de marcaj de unde ne indreptam spre dreapta pe un drum forestier de pamint. In circa 10 minute traversam o culme ingusta limitata de doua piraie si ajungem intr-o poiana (Poiana Florilor) unde se afla doua cabane forestiere. Aici se poate ajunge si de pe strada Plopilor sau pornind pe drumul forestier modernizat din Satul de vacanta al Casei pionierilor Brasov.

Trecem printre cele doua cabane, coborim usor spre nord 25 m, traversam un piriu si continuam pe poteca din stinga spre nord-nord-vest prin padurea de fag si brad. Urcam usor, apoi imediat moderat si puternic pe o culme ingusta strabatuta de o poteca veche, putin circulata si ajungem pe un mamelon (600 m altitudine). Aici este intilnita o poteca nemarcata care urca dinspre dreapta de la Satul de vacanta. De la intersectie cotim la stinga (sud) pe culmea Piscu Lung. Coborim intr-o inseuare apoi urcam moderat pe o culme ingusta prin padurea de brad si fag. Urcusul devine tot mai puternic, poteca serpuieste in serpentine scurte, trece prin stinga unei stinci din conglomerate si ajunge pe Crucuru Mic (l 040 m) intr-un luminis cu doborituri de vint, la capatul traseului marcat. Aici este intersectata o poteca de culme venind din stinga (est) care urca din cartierul Dirste pe dealul Plesa (din loc in loc este marcata cu banda albastra fara fond).

Excursia se poate continua pe culmea Crucurului pina la cabana Postavarul. Pornind spre dreapta (est), conform sagetii de pe un fag, continuam urcusul pe culme cu m:ci devieri impuse de doboriturile de vint si de stincile proeminente de conglomerat. La inceput urcusul este mai puternic apoi se domoleste treptat, culmea se lateste si dupa 30 minute de la capatul traseului marcat este intilnit traseul nr. 31 pe care se ajunge la Groapa lui Simion (l ora). Pentru a ajunge la cabana Postavarul se urmeaza spre stinga (SV) traseul nr. 6 (banda albastra).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;