Ghe NICA-Blog: Admirand frumusetile muntilor Zarand(2)

luni, 28 martie 2011

Admirand frumusetile muntilor Zarand(2)

Comuna Siria -Saua Cazanului

Marcaj:Cruce albastra
Timp 3 ore,lungime 9 km,diferenta de nivel 571 m.
Acces gara CFR Siria la 2 km.
Obiective: Castelul si izvorul Bohus si ruinele Cetatii Siriei.
Marcajele cruce albastra si punct albastru pornesc din centrul comunei Siria,de la izvorul Bohus. Traverseaza parcul in amonte si urca spre ruinele Cetatii Siriei cu directia est.Parasind parcul, continua pe teren semideschis si dupa cca. 20 minute de la pornire marcajele se despart.Punctul coteste la dreapta, iar marcajul nostru urca direct spre ruine pe o poteca bine conturata.Ajungand sub zidurile cetatii, le ocoleste prin dreapta,urca apoi cotind la stinga, direct in curtea acesteia.Traversea-za curtea, iese pe o poarta, coboara intr-o sa, apoi urca la releul de televiziune pe care il ocoleste prin stinga si iese la drumul auto nemodernizat cel deserveste. Aici intilneste marcajul punct albastru, inpreuna cu care continua pentru o vreme, pe un drum de care,pastrind aproximativ linia unei creste secundare.Dupa ce in urcus lin depaseste borna silvica nr.106, marcajele se despart din nou. Crucea continua inainte pastrind drumul, prin stinga crestei si dupa cca.1 ora ajunge in Saua Cazanului (450 m). Aici coteste la stanga si urca alaturi de banda galbena pana in creasta principala unde traseul ia sfarsit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;