Ghe NICA-Blog: Schelete si oase imposibile(8)

sâmbătă, 5 martie 2011

Schelete si oase imposibile(8)

1931-1981 : amprente gigantice
In 1931, s-au descoperit amprente apartinand oamenilor in New-Mexico. In anul urmator, patru cercetatori care au studiat urmele au descoperit 13 amprente. In pofida marimii lor mari, le-au atribuit unei origini umane. De forma ovala, ele masurau 40-55 centimetri in lugime si 20-27 centimetri in latime. Pe acest sit s-a revenit in 1972, 1974 si 1981. S-au descoperit noi amprente in muntii San Andres. Nu este nicio indoiala asupra provenientii lor umana. Urmele au fost protejate in vederea cercetarilor viitoare.
Teorie privind formarea amprentelor inexplicabile
Dr. William Greely Burraughs, de la Colegiul Berea (Kentucky), a emis urmatoarea ipoteza :
Daca o depresiune se formeaza intr-o roca purtatoare de fosile, ea se poate umple timp de mult timp cu sedimente. Aceste sedimente devin materialul in care se fosilizeaza amprenta unui picior. Aceasta faza secunda de fosilizare fiind incheiata, roca de formatie recenta poate sa apara din soclul vechi. Noile fosile par deci contemporane primelor.
O obiectie majora la aceasta teorie
Fosilele anormale se intalnesc la jonctiunea stratelor sedimentare insa si in adancimea rocii care nu arata niciun semn de formare discontinua. Studiul straturilor nu arata nicio discordanta in majoritatea cazurilor.
Principiul de baza al stratigrafiei este ca straturile cele mai tinere se depun pe cele mai vechi. Aceasta ordine poate fi uneori bulversata. De exemplu, deriva continentelor sau formarea muntilor creand cateodata rasturnari ale straturilor.
O discordanta este deci o veche suprafata de eroziune care este situata intre doua straturi ca urmare a unui fenomen neasteptat. Dar aceste discordante complica enorm seria straturilor si deci reconstituirea istoriei Terrei. In cazul amprentelor noastre stranii, nu a fost observat niciun fenomen de acest gen.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;