Manastirea Grigoriu * Manastire de pe muntele Athos

Manastirea Grigoriu

*Manastire de pe muntele Athos

*Foto:Licenta PEXELS

Grigoriu (în greacă: Μονή Οσίου Γρηγορίου) - este una dintre mănăstirile din Athos, aflată pe locul 17 în ierarhia Sfântului Munte. Este situată în partea de sud-est a peninsulei Athos; mănăstirea a fost fondată în sec. al XIV-lea de către ascetul Grigore, de la care își ia numele. Biserica catedrală a mănăstirii a fost construită în sec. al XVIII-lea și este sfințită în numele Sfântului Nicolae.
Mănăstirea Grigoriu este construită pe o stâncă de coastă, la 20 de metri deasupra nivelului mării, pe coasta de sud-vest a Sfântului Munte. Accesul la mănăstire se face prin digul acesteia.
Biserica principală a mănăstirii, dedicată Sfântului Nicolae, a fost construită la sf. sec. al XVIII-lea și este susținută de patru coloane de marmură. Biserica este decorată cu fresce care datează din aceeași epocă și cu un iconostas din lemn sculptat. Nartexul a fost construit și pictat câteva decenii mai târziu, în 1846. În stânga nartexului se află Capela Sfântului Grigorie, construită în 1851.
Există 7 capele în interiorul mănăstirii și alte 6 capele în afara mănăstirii. Capela Tuturor Sfinților din cimitir este decorată cu fresce din 1739. Refectoriul este atașat în partea de sud din cauza suprafeței limitate a primei curți și nu a fost pictat.
În afară de cele 3 kathisme din zona mănăstirii, există trei chilii în Karyes care aparțin mănăstirii. Chilia Sfântului Trifon este folosită ca reprezentare.

Comuna Ocolis-Cheile Runcului-Cabana Baisoara *muntii Gilaului

Comuna Ocoliș – Cheile Runcului – Cabana Băișoara * Muntii Gilaului

Marcaj: bandă roșie —> 

Durata: 7 ore

Distanța: 23 km

Drum dificil, cu priveliști deosebite și accesibil doar pe timpul verii.

*Sursa:Trasee Muntii Gilaului

*Foto:Licenta PEXELS

Ion BESOIU * Colaborator al Securitatii

Ion Besoiu

*Colaborator al Securitatii.

*Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Besoiu

*Foto:Licenta PEXELS

Ion Besoiu (n. 11 martie 1931, Sibiu,Romania– d. 18 ianuarie 2017, Bucuresti,Romania) a fost un actor de film, radio, teatru și televiziune român. A absolvit Academia de Teatru și Muzică din Sibiu, a activat ca actor în multiple ocazii și a fost directorul teatrului Lucia Sturza Bulandra din Bucuresti.

Legatura cu Securitatea

În aprilie 2011 Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a cerut Curtii de Apel Bucuresti să constate calitatea de colaborator al fostei Securitati  a lui Ion Besoiu Conform Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Ion Besoiu a colaborat cu Poliția Politică a regimului comunist (Securitatea) având numele conspirativ de „Bogdan”. Ion Besoiu i-a denunțat la Securitate pe Ion Caramitru,Liviu Ciulei, Dinu Sararu, Gina Patrichi și Razva Theodorescu în perioada în care îndeplinea funcția de director al Teatrului Bulandra din Bucuresti. Pentru informațiile pe care le dădea persoanei de legătură, Besoiu era recompensat cu câteva sute de lei. Contactat de Realitatea TV, Ion Besoiu a declarat că vorbea cu un ofițer al Securității, dar că nu ar fi semnat niciodată vreun angajament cu acesta.

Prin decizia 3043 din 26 iunie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că Ion Besoiu nu a fost colaborator al fostei Securități. Toate acuzațiile aduse în dosar de către CNSAS nu au putut fi probate cu acte doveditoare.

Vremea din batrani pentru luna Iunie-2025

Vremea din batrani pentru luna Iunie-2025

*Ghe NICA Blog

*Foto:Licenta PEXELS

Pe 1 iunie este cald și plăcut, pe 2 iunie e bine, dar pe 3 bate un pic de vânt, în schimb pe 4 iunie, o ploaie ne răcorește. Pe 5 iunie suflă vântul cu ceva tărie, iar pe 6 și 7 iunie se anunță averse puternice cu grindină, nu neapărat în București, în alte zone ale țării.Pe 8,9 10 iunie văd și un vânt rece, friguros, mai ales dimineața. Pe 11 și 12 iunie plouă. Din 13 până în 16 iunie, vremea se îndreaptă, e cald și bine.Pe 17 iunie un pic de vânt care ne răcorește, dar pe 18 și 19 plouă. Pe 20 revine vântul, pe 21, 22 revine ploaia. În schimb, din 23 iunie până în 30 e bine. Pe alocuri un pic de vânt și un pic de ploaie

Manastirea Xenofont * Manastire de pe Muntele Athos

Manastirea Xenofont

*Manastire de pe muntele Athos

*Sursa:https://athos.guide/ro/monasteries/ksenofont

*Foto:Licenta PEXELS

Mănăstirea Xenofont se află la o oră drumeție spre nord-vest de la Manastirea Sfantul Pantelimon La fel ca și celelalte mănăstiri din Muntele Athos, este cea mai bine văzută dinspre mare. În pofida datei indicate pe placa memorială de pe turnul mănăstirii (1668), este clar că mănăstirea însăși a fost construită mult mai devreme.Intrând pe teritoriul mănăstirii, călătorul intră într-o curte, unde în stânga s-a amplasat biserica principală, dedicată Sfântului Gheorghe, care este una dintre bisericile cele mai mici de pe Sfântul Munte. Biserica în sine a fost pictată cu fresce ale școlii cretane în 1545, iar nartexul - în 1563; exonartexul, adăugat pe partea de vest, a fost decorat cu fresce în 1637. Capela Sfântului Dimitrie este cea mai veche clădire a mănăstirii; tot aici se află și Capela Sfântului Lazăr. Iconostasul acestei biserici, în stilul distinctiv al sec. al XVII-lea, este deosebit de remarcabil.
Zidul de fortificație care înconjura odată mănăstirea era cvadrangular, închizându-se la câțiva metri la nord de prima biserică principală. Mai târziu, pentru că era nevoie de extinderea zonei, acea secțiune a zidului a fost dărâmată. Acest lucru a creat o curte mai mare, cea mai mare parte a acesteia fiind lăsată fără clădiri. În această curte a fost construită noua biserică principală, așezată de Filotheos în 1817 și finalizată - în 1837. Aceasta este cea mai măreață și mai spațioasă biserică de pe Sfântul Munte Athos, cu care pot concura doar bisericile schitului Sfantului Andrei și schitului Sfantului Proroc Ilie
Deși, biserica nu a fost decorată cu fresce, totuși există un iconostas magnific din marmură și icoane portabile de preț. Pe lângă faimoasele icoane ale Fecioarei Maria și icoanele mozaicate ale Sfântului Gheorghe și ale Sfântului Dimitrie, există și icoane ale celor 12 apostoli, care datează din sec. al XVI-lea.
Există 14 capele care aparțin mănăstirii. Un turn uriaș dreptunghiular adăpostește clopotnița. Clădirea cristelniței - este relativ nouă, chiar dacă cristelnița în sine, datează dintr-o epocă mult mai veche. Refectoriul mănăstirii este o extensie a clădirii exonautice a vechii biserici principale. Este decorat cu fresce din 1637, care au fost acoperite de imagini noi. Noul refectoriu a fost construit într-o nouă secțiune a zidului de cetate.
Există o singură chilie în mănăstire, cea a Sfântului Andrei, unde se află biroul de reprezentare a mănăstirii. Schitul Bunei Vestiri se află la est de mănăstire, la aproximativ o oră drumeție. Este accesibil prin mănăstirea Sfântului Pantelimon, deoarece acesta este cel mai scurt drum. Biserica schitului a fost construită în 1766.

Dan Berindei * Colaborator al Securitatii

DAN BERINDEI

*Colaborator al Securitatii

*Foto:Licenta PEXELS

*Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Berindei

Dan Berindei (n. 3 Noiembrie 1923, Bucurest,Romania – d. 23 Decembrie  2021, Bucuresti,Romania) a fost un istoric roman, licențiat în istorie și filosofie al Universitatii din Bucuresti (1945), doctor în istorie (1969), membru titular al Academiei Romane (din 1992). Din 1996 a fost președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Din 206 a fost vicepreședinte al Academiei Române.
Dan Berindei a fost colaborator al Securitatii R.S.R. din anuul 1962, având trista notorietate de a-și fi turnat propriul fiu, pe istoricul și publicistul francez de origine română Mihnea Berindei.

Berindei a fost recrutat ca agent al Securității în anul 1962, figurând sub numele de cod „Băleanu”, din cauza materialului compromițător privind activitatea sa politică din trecut. Materialul compromițător se referea la înscrierea sa într-o organizație legionară în 1940, când avea doar 16 ani, cu trei luni înainte ca Mișcarea Legionară să fie desființată. În ziua de 11 aprilie 1962, a fost recrutat prin constrângere și ulterior interogat cu privire la activitatea sa și legăturile sale cu diverși demnitari și politicieni. A recunoscut că a avut relații apropiate cu cei din F.D.C., a activat în cuibul condus de Mielu Georgescu, a participat la ședințele legionare, a cântat cântece legionare, a cotizat la ajutorul legionar și a fost împreună cu membrii cuibului în Muscel pentru propagandă. Totuși, el a susținut că nu-și dădea seama de scopul real al organizației legionare și a întrerupt orice legătură cu legionarii după asasinarea lui Nicolae Iorga.
A operat în legătură cu Unitatea Militară 0225 a DSS, furnizând 47 de note informative. Acestea se refereau atât la colegii săi de la Institutul de Istorie, cât și la români din exil sau la personal diplomatic. Notele date de el sunt însă pozitive, chiar protective în raport cu cei vizați, inclusiv în raport cu străinii care vizitau Institutul de Istorie, iar informările au un caracter neutru.Numele său este pe lista celor 200 de personalități culturale colaboratori ai Securității dezvăluită în aprilie 2018 de cercetătorul Madalin Hodor
Fiind un eminent istoric român, a fost trimis în străinătate pentru a reprezenta istoriografia românească la diverse conferințe internaționale. Cu toate acestea, comportamentul și acțiunile sale la aceste conferințe au fost adesea ridiculizate de colegii săi occidentali. De exemplu, la cel de-al 11-lea Congres Internațional de Heraldică de la Liège, în 1972, Berindei a prezentat șapte lucrări în afară de a sa. De asemenea, a prezentat lucrări ale altor colegi la cel de-al 10-lea Congres de la Viena și la alte conferințe internaționale. Prezența lui Berindei la aceste conferințe a evidențiat situația istoricilor români care au prezentat lucrări, dar nu au putut participa deoarece au fost împiedicați să părăsească țara.
Rolul de mesager științific al lui Berindei a sugerat că acesta era un informator al Securității române cu un angajament față de regim. Când Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a primit dosarele Securității despre Berindei, faptul că exista unul în rețeaua sa nu a surprins pe nimeni. Cu toate acestea, dosarele, împreună cu documentele de supraveghere, demonstrează că relația dintre istoric și Securitate este mult mai complexă decât s-a crezut inițial.
A căpătat trista notorietate de a-și fi turnat propriul fiu, pe istoricul și publicistul francez de origine română Mihnea Berindei, care devenise vicepreședinte al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, organizație a exilului românesc.Mihnea Berindei era considerat drept unul dintre cei mai buni și mai eficienți lideri ai exilului românesc, precum și sufletul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, de la Paris, conform lui Adrian Niculescu. Acest conflict era o poveste cu o încărcătură simbolică mare. Pentru Securitate, Dan Berindei era important datorită prestigiului său științific, a contribuției sale în cunoașterea istoriei țării noastre din secolul al XIX-lea și a faptului că nu a fost de acord cu acțiunile fiului său împotriva statului român și s-a distanțat de acesta.
Relațiile dintre tată și fiu au rămas distante, dar spre sfârșitul vieții lui Mihnea Berindei, au devenit mai puțin aspre.

Manastirea Stavronichita * Muntele Athos

Manastirea Stavronichita

*Manastire pe muntele Athos

*Sursa:https://athos.guide/ro/monasteries/stavronikita

*Foto:Licenta PEXELS

Mănăstirea Stavronichita (în greacă: Μονή Σταυρονικήτα) este una dintre mănăstirile din Athos, aflată pe locul 15 în ierarhia Sfântului Munte. Mănăstirea a fost fondată în sec. al X-lea și este situată în partea de est a peninsulei Athos.
Mănăstirea și-a primit numele de la legenda, conform căreia pe locul ei a trăit pustnicul Nichita, care făcea cruci (Stavronikita înseamnă "crucea lui Nichita"). Mănăstirea a fost inițial dedicată lui Ioan Botezătorul, dar a fost complet distrusă în timpul cruciadelor. Mănăstirea modernă a fost fondată de Patriarhul Ieremia I al Constantinopolului. Datorită descoperirii unei icoane a lui Nicolae Făcătorul de Minuni în sec. XIII-XIV, biserica catedralei a fost consacrată în numele acestui sfânt.
Mănăstirea este mică și este închisă de un zid de cetate din piatră cu un turn înalt. Zidurile completează clădirile chiliilor ale mănăstirii. Astăzi, 30 de călugări trăiesc între zidurile sale.
Călătorii care se îndreaptă spre nord-vest, spre Ierissos de la manastirea Iviron vor avea nevoie de o oră drumeție pentru a ajunge la mănăstirea Stavronichita. Această mănăstire este vizibilă de departe, deoarece se înalță deasupra mării cu turnul său înalt. Mănăstirea este delimitată de un peisaj natural stâncos, ceea ce o face să fie cea mai mică mănăstire de pe Sfântul Munte.
Biserica principală a mănăstirii, de asemenea cea mai mică de pe Athos, este situată la est de curtea centrală îngustă. A fost construită în 1536, în timpul reconstrucției mănăstirii, pe locul vechiului templu al mănăstirii, dar în timp ce biserica anterioară era dedicată Maicii Domnului, noua biserică este dedicată Sfântului Nicolae. Cu excepția unor reparații minore și a adăugării unui nartex, biserica a fost păstrată în forma sa originală până în prezent. Dimensiunile mici ale bisericii, nu i-au permis să urmeze tipul stabilit a bisericii principale din Sfântul Munte. Prin urmare, nu există nișe sau capele atașate de biserică. A fost pictată în 1546, de Theophanes din Creta și de fiul său Simeon. Iconostasul din lemn sculptat, conform inscripției care îl datează, a fost realizat în 1743. Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae este, de asemenea, păstrată în biserica principală.

Valea Ierii-Cabana muntele Filii-Cabana Baisoara * muntii Gilaului

Valea Ierii – Cabana Muntele Filii – Cabana Băișoara

Marcaj: bandă albastră —>

Durata: 6 – 7 ore

Distanța: 20 km

Accesibil tot timpul anului.

* Foto:Licenta PEXELS

                                                      *VA URMA

Vremea din batrani pentru luna Mai 2025

Vremea din batrani pentru luna Mai 2025

*Gromovnicul

*Foto:Licenta PEXELS

Pe 1 mai , brumă și puțin frig. Pe 2 și 3 nori. Pe 4-5-6 ploaie mare.
Pe 7, în schimb, se îndreaptă vremea, e bine. Din nou până în 12 vreme ploioasă.
Pe 13 începe vântul, 14-15 se îndreaptă vremea și e bine. Din 16 până în 21 mai avem ploaie.
În schimb, în 22 e senin, dar bate vântul, 23-24 ploaie, în 25-26 amestecat, când soare, când ploaie.
În schimb, din 27 până în 31 se înseninează, se înfrumusețează vremea. Deci, cu alte cuvinte ne întoarcem undeva la calendarul agricol, când spuneau țăranii că dacă plouă în mai o să avem mălai.

Constantin BALACEANU-STOLNICI *Colaborator al Securitatii

Constantin Balaceanu-Stolnici

*Colaborator al Securitatii

*Wikipedia-Sursa

*Foto:Licenta PEXELS

Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 Iulie 1923, Bucuresti,Romania) –( d. 20 August 2023, Bucuresti,Romania) a fost un om de știință român, medic neurolog, profesor de neuropsihologie și anatomie a sistemului nervos ,membru de onoare al Academiei Romane, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Bălăceanu-Stolnici a fost un informator al Securității, acuzat de a fi avut o activitate cu urmări grave pentru victimele delațiunii sale.

Activitatea de informator al Securitatii

În 24 Aprilie 2007 ziarul "Cotidianul" a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securitatii începând cu anul 1974 ,având numele de cod "Laurențiu".Acesta a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan (1974-1993). Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos însă la iveală că delațiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurențiu” nu se refereau doar la pacienții săi străini de la Spitalul „Elias”, așa cum a mărturisit, ci și „la Regele Mihai, la legionari, la Ion Rațiu”.
În ediția Cotidianul din data de 28 Noiembrie 2007 articolul intitulat „Bălăceanu-Stolnici, complice la asasinatele de la Europa Liberă” prezintă documente (înscrisuri pe care era dactilografiat numele de cod „Laurențiu”), prin care planuri ale casei lui Vlad Georgescu au fost trimise către fosta conducere comunistă. CNSAS nu a confirmat autenticitatea acestor documente.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Cotidianul, Constantin Bălăceanu-Stolnici neagă însă aceste afirmații. Cu toate că recunoaște faptul că îl cunoștea pe Vlad Georgescu  acesta nu își explică cum au apărut aceste detalii în dosarul cu numele lui de cod ("Laurențiu") și neagă faptul că Securitatea i-ar fi cerut vreodată să ofere planul casei lui Vlad Georgescu.
Într-un articol demascator-satiric, jurnalistul Neculai Constantin Munteanu fost editor la Radio Europa Libera  îl plasează pe Bălăceanu-Stolnici pe locul 4 într-un Top 5 al celor mai scârboși informatori ai Securității: „A lucrat pentru Securitate până la revoluție. În decembrie 1989 era propus pentru trecerea la un nivel superior al muncii informative la Directia a III-a, Contraspionaj. Ironia sorții, revoluția a pus capăt carierei unui turnător cu vocație și cu perspective. Un destin frânt!

Francisc Baranyi * Colaborator al Securitati

Francisc BARANYI

*Colaborator al Securitatii

Francisc Bárányi (n. 13 Mai 1936 Sanicolau Mare – d. 10 Decembrie 2016,Budapesta) a fost un medic și politician maghiar din Romania, deputat de Timis  în trei legislaturi, din 1990 până în 2000, ales pe listele partidului UDMR  În cadrul activității sale parlamentare, Francisc Bárányi a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Elenă și Republica Chile. În legislatura 1996-2000, Francisc Bárányi a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Statul Kuwait și India.
În anul 1998 a deținut pentru 2 luni funcția de ministru al sănătății în Guvernul Radu Vasile  Ca ministru a declarat într-o conferință de presă că a semnat sub amenințare un angajament de colaborare cu Securitatea. În calitate de ministru al sănătății nu a fost de acord ca Ministerul Apărării Naționale, SRI și Ministerul de Interne să aibă o casă de asigurări de sănătate separată. Și-a dat demisia în urma unei campanii de presă, iar pentru resortul sănătății a fost numit avocatul Gabor Hajdu  (UDMR) Francisc Bárányi a fost căsătorit cu medicul Ildiko Bárányi, decedată în 2014.

Sursa:Wikipedia

Foto:Licenta PEXELS

ANDREI ANDREICUIT ( Mitropolit) * Colaborator al Securitatii

Andrei Andreicuț, pe numele de mirean Ioan Andreicuț, (n. 24 ianuarie 1949, Oarța de Sus, județul Sălaj (interbelic), în prezent în județul Maramureș) este din martie 2011 mitropolit al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului. În anul 1990, a devenit episcop al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia în locul episcopului Emilian Birdaș. În anul 1998 episcopia de la Alba Iulia a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie. În anul 2005 a fost unul din candidații propuși (la inițiativa arhiepiscopului de la Cluj, Bartolomeu Anania) a-i succeda mitropolitului Antonie Plămădeală. Nealegerea lui Andrei Andreicuț a dus la crearea unei noi mitropolii în nordului Transilvaniei, Mitropolia Clujului, Crișanei, Maramureșului și Sălajului, al cărei întâistătător a devenit Bartolomeu Anania, ca arhiepiscop și mitropolit. După moartea mitropolitului Bartolomeu Anania, succesorul acestuia la Cluj a fost ales arhiepiscopul de la Alba Iulia, Andrei Andreicuț.
*În anul 2007 a fost deconspirat ca fost colaborator al Securității, cunoscut cu numele de cod "Ionică". Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități a stabilit în ședința sa din 13 septembrie 2007 faptul că Andrei Andreicuț a făcut poliție politică. În data de 9 octombrie 2007 plenul CNSAS a respins contestația formulată de Andrei Andreicuț împotriva verdictului de colaborare. Totuși, Laurențiu Tănase, membru al CNSAS la propunerea Partidului Social-Democrat, a sugerat că notele furnizate de Andreicuț ar fi fost „total nevinovate”, iar unii ofițeri de securitate erau nemulțumiți de prestația lui ca informator — o scrisoare din 2018 consemnează anecdotic că la un colonel de Securitate ar fi spus că îi vine să-l împuște pe Andreicuț din cauza calității insuficiente a informațiilor furnizate.

SURSA:WIKIPEDIA
Foto:Licenta PEXELS

Manastirea Sfantul Pavel * Muntele Athos

Manastirea Sfantul Pavel

*Manastire de pe muntele Athos

*Foto:Licenta PEXELS

Mănăstirea Sfântul Pavel (în greacă: Μονή Αγίου Παύλου) este una dintre mănăstirile din Muntele Athos și ocupă locul 14 în ierarhia Sfântului Munte. Este situată în partea de sud-vest a peninsulei Athos, pe versantul vestic al Muntelui Athos la 1,5 km de coastă, la o altitudine de ~ 150 m deasupra nivelului mării.
Conform tradiției, această mănăstire a fost fondată în sec. al IX-lea, dar sursele istorice o menționează încă de la sfârșitul sec. al X-lea. În sec. al X-lea și al XI-lea existau două mănăstiri pe Athos cu numele comun de «Xiropotamu» și două nume suplimentare. Prima dintre acestea - este actuala manastirea Xiropotamu, iar cea de-a doua - este mănăstirea Sfântul Pavel. Preacuviosul Pavel de Xiropotamu s-a mutat după ce a fondat mănăstirea Xiropotamu în zona Vulevtiri, unde a întemeiat o nouă mănăstire. Puțin mai târziu, apare un alt Pavel, care semnează decretele lui Protas ca egumen al Xiropotamului (adică al mănăstirii Sfântului Pavel). Este foarte posibil ca acesta să fi fost un elev și succesor al aceluiași Pavel de Xiropotamu, care a devenit Protoiereu în 1001.
Distrusă în sec. al XIV-lea, mănăstirea a fost vândută călugărului Antonios Pagasis, sub a cărui conducere a reușit să își recâștige statutul de mănăstire. Înființarea mănăstirii a fost sprijinită în mod impresionant de familia imperială a Paleologilor și de conducătorii sârbi, precum și de mama sultanului Mehmet. Sultanul i-a dăruit mamei sale o parte din Darurile magilor, capturate de soldații săi la Constantinopol; aceasta, la rândul ei, le-a donat mănăstirii. Dorind să predea ea însăși comorile, Maria a pus piciorul pe Muntele Athos, dar a auzit vocea Maicii Domnului, interzicându-i să rămână acolo. Ulterior, pe acest loc a fost construită o capelă.
Perioada de dominație turcească a început pentru mănăstire prin donațiile generoase ale soției sultanului Murad al II-lea, Mara Branković, fiica domnitorului Serbiei și a unei creștine. În secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, mănăstirea a reușit să își reconstruiască clădirile și să construiască unele facilități suplimentare. În timpul primelor secole de dominație otomană, mănăstirea a fost sprijinită de conducătorii sârbi, și chiar și sigiliul mănăstirii era bilingv - greacă-slavă. Sârbii au fost înlocuiți treptat de bulgari, iar în 1813 greaca a devenit limba oficială a mănăstirii. Din cauza dificultăților economice din sec. al XVIII-lea, Mănăstirea Sfântul Pavel a fost nevoită să vândă câteva parcele de teren din afara Sfântului Munte, dar după un timp a avut parte de o îmbunătățire considerabilă, iar mănăstirea a dobândit noi terenuri și chiar a construit un nouă biserică principală. Recensământul din 1808 menționează că Sfântul Pavel avea 128 de călugări, dintre care 30 trăiau între zidurile sale.
Mănăstirea Sfântul Pavel se află la doar 20 de minute de mers pe jos de la malul mării. Solul stâncos a făcut ca mănăstirea să se extindă în sus pe pantă. Din cauza distrugerilor de tot felul, diferitele clădiri ale complexului mănăstiresc, datează de la începutul sec. al XIV-lea până în epoca modernă. Turnul mănăstirii, caracteristic mănăstirilor, construite ca niște fortărețe, pe vârful stâncilor, a fost ridicat în 1522. Construcția templului principal a fost finalizată în 1844. Biserica este dedicată Întâmpinarea Domnului. Iconostasul de marmură a costat 1700 de lire de aur. Spre deosebire de templul anterior, care a fost decorat cu fresce în 1447, noua biserică nu a fost pictată. Un fragment din vechile fresce care înfățișează capul lui Atanasie din Athos, se păstrează în bibliotecă. În stânga și în dreapta bisericii se află capelele Sfântului Pavel și Sfântului Gheorghe. Mănăstirea are și alte capele, dintre care una este dedicată tot Sfântului Gheorghe și este decorată cu fresce din sec. al XVI-lea, realizate de un maestru necunoscut din școala cretană.

Comuna Lupsa-Casa Pogaceaua * muntii Gilaului

Comuna Lupșa – Casa Pogăceaua

Marcaj: cruce roșie 

Durata: 2 ore

Distanța: 7 km

Accesibil tot timpul anului.

*Foto:Licenta PEXELS

Vremea din batrani pentru luna Aprilie 2025

Vremea din batrani pentru luna Aprilie 2025

*GROMOVNICUL

*Foto:Licenta PEXELS

Pe întâi a fost ploaie. Din 2 până pe 9 bine și pe alocuri ploaie. În schimb, din 10 până pe 20 aprilie este bine, dar noaptea este frig și vedem și acum că sunt paradoxale temperaturile, ai 6°C noaptea și ziua ai 22°C sau 23°C e diferența fantastic de mare.
În schimb, pe 21 și 22 nori cu soare. Pe 23 în schimb, până la 28 senin, dar se menține dimineața la primele ore și în cursul nopții rece. Pe 29 şi pe 30 posibilități de ploaie

Manastirea Simonos Petras * muntele Athos

Manastirea Simonos Petras

*Manastire de pe muntele Athos

*Foto:Licednta PEXELS

Mănăstirea Simonos Petras din Athos (în greacă: Μονή Σιμωνόπετρα) - Mănăstirea Piatra lui Simon (în greacă: Μονή Σίμωνος Πέτρας - Mănăstirea lui Simon Petru) este una dintre cele 20 de mănăstiri "conducătoare" de pe Muntele Athos Grecia. Ea ocupă locul 13 în ierarhia modernă a mănăstirilor din Muntele Athos.
Această structură impunătoare se află pe coasta de sud-vest, pe o stâncă abruptă, la 230 de metri deasupra nivelului mării.
Preacucernicul Simon s-a călugărit într-o peșteră din apropierea unui izvor numit «izvorul sfânt al Preacuviosului Simon». Potrivit legendei, el a decis să fondeze mănăstirea Noul Betleem pe stânca unde i-a apărut o stea, la mijlocul sec. al XIV-lea. Fără îndoială, această locație a mănăstirii a facilitat apărarea acesteia împotriva piraților turci. Există, de asemenea, o legendă asociată cu construcția structurii de mai multe etaje.
Este demn de remarcat faptul că mănăstirea lui Simon sau Simonos Petras apare în surse mult mai devreme, încă din sec. al XI-lea. Dacă nu cumva era o altă mănăstire cu un nume similar, probabil că a fost fondată de un alt Simon. Jovan Uglješa, conducătorul uneia dintre regiunile sârbești, a trimis pe la Athos pe duhovnicul său Eufimie, pentru ca acesta să doneze fonduri pentru construcția de noi clădiri ale complexului mănăstiresc și pentru achiziționarea de terenuri pe Sfântul Munte și în afara acestuia. Istoria mănăstirii este strâns legată de numele lui Uglješa, care este considerat a fi unul dintre principalii binefăcători ai mănăstirii.
Simonos Petras este cea mai îndrăzneață și mai izbitoare structură de pe Sfântul Munte. Cele șapte etaje ale mănăstirii se ridică la 230 de metri deasupra nivelului mării, pe partea de sud-vest a muntelui. Curtea interioară a mănăstirii este limitată ca mărime din cauza solului stâncos; din acest motiv, biserica principală a mănăstirii este foarte mică. Primul templu al mănăstirii a supraviețuit multor dezastre și incendii, la fel ca multe alte biserici de pe Muntele Athos, dar a fost întotdeauna reconstruit în poziția sa inițială. A fost pictat cu fresce, în 1633. După un alt incendiu, biserica a fost restaurată, dar a folosit elementele arhitecturale ale bisericilor anterioare.
Exonartexul este atașat la partea de vest a clădirii. De asemenea, curtea îngustă nu are o cristelniță, iar refectoriul este atașat la alte clădiri. Există 4 capele în interiorul zidurilor mănăstirii și alte 8 capele în afara zidurilor, dintre care una dintre ele - a Sfântului Ioan Teologul - este decorată cu fresce din 1702.

Comuna Racatau-Varful Dumitreasa * muntii Gilaului

Comuna Răcătău – Vîrful Dumitreasa *muntii Gilaului

Marcaj: cruce galbenă —> 

Durata: 4 ore

Distanța: 16 km

Accesibil pe tot timpul anului.

*Foto:Licenta PEXELS