| Regatul României | |||||
| |||||
| |||||
| Imn naţional Trăiască regele | |||||
 | |||||
| Capitală | Bucureşti Iaşi (1916-1918) | ||||
| Limbă/limbi | limba română | ||||
| Formă de guvernare | monarhie constituţională | ||||
| Rege | |||||
| - 1881 – 1914 | Carol I | ||||
| - 1914 – 1927 | Ferdinand I | ||||
| - 1927 – 1930 | Mihai I (prima domnie) | ||||
| - 1930 – 1940 | Carol al II-lea | ||||
| - 1940 – 1947 | Mihai I (a doua domnie) | ||||
| Istorie | |||||
| - Fondare | 1881 | ||||
| - abolirea monarhiei | 30 decembrie 1947 | ||||
| Monedă | leu românesc | ||||
După dezintegrarea marilor imperii din Europa Centrală şi de Est, la sfârşitul Primului Război Mondial, Transilvania, Basarabia şi Bucovina s-au unit cu Regatul României în 1918, formând pentru a doua oară în istoria românilor, după Unirea realizată de Mihai Viteazul în anii 1599 – 1601, România Mare. După o perioadă de prosperitate şi progres, nemaiîntâlnită până atunci pe teritoriile româneşti, Al Doilea Război Mondial va duce însă la ocuparea Moldovei de peste Prut (Basarabia şi Nordul Bucovinei) de către URSS.
Mica Unire şi monarhia
Pentru detalii, vezi: Renaşterea naţională a României.
Vechiul Regat (1881-1918)
Pentru detalii, vezi: Vechiul Regat şi Participarea României la primul război mondial.
Vechiul Regat este un termen colocvial utilizat pentru a nominaliza teritoriile acoperite de primul stat românesc independent: Principatele Unite – Moldova şi Ţara Românească. Locuitorii acestor ţinuturi sunt numiţi regăţeni. Termenul a apărut după primul război mondial, când Vechiul Regat s-a unit cu Banatul, Basarabia, Bucovina şi Transilvania. Primul război mondial
Pentru detalii, vezi: Participarea României la primul război mondial.
Campania militară a Regatului României din timpul primului război modial s-a terminat cu un dezastru; la începutul anului 1918 forţele româneşti mai controlau doar teritoriul Moldovei din 1859, după ce s-a reuşit stoparea ofensivei Puterilor Centrale în bătaliile de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. Când bolşevicii au cucerit puterea în urma Revoluţiei din Octombrie şi au semnat cu germanii Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată complet izolată şi încercuită de forţele ostile, neavând altă opţiune decât să iasă la rândul ei din război şi să accepte condiţiile umilitoare ale Păcii de la Bucureşti . După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest.După dezintegrarea Imperiului austro-ungar şi a Imperiului Rus, Regatului României i-au fost recunoscute noile graniţe prin Tratatul de la Versailles. Armata română a pierdut aproximativ 400.000 de soldaţi: morţi, răniţi, dispăruţi sau prizonieri iar pierderile cumulate ale germanilor, austriecilor, bulgarilor şi otomanilor au fost estimate la aproximativ 60.000 de oameni.
Marea Unire
Basarabia
În frunte cu Partidul Naţional Moldovenesc, creat în martie 1917, Basarabia a rezistat tendinţelor Ucrainei de a o anexa, în contextul haosului total din Rusia revoluţionară. În octombrie 1917, la Chişinău are loc Congresul Ostaşilor Moldoveni care proclamă “autonomia teritorială şi politică a Basarabiei” şi decide crearea Sfatului Ţării ca organ reprezentativ. Conducerea sa executivă este încredinţată Consiliului Directorilor Generali, în frunte cu Ion Inculeţ. La 2 decembrie 1917 se proclamă Republica Democratică Moldovenească, membră a Republicii Federative Ruse.Pentru a opri anarhia militară din Basarabia, Consiliul Directorilor Generali apelează la guvernul român, care trimite trupe, restabilind ordinea. Ca răspuns, la 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei SovieticeRomânia, sechestrându-i tezaurul. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, care se alipeşte României la 27 martie1918. întrerupe relaţiile diplomatice cu
Bucovina
După semnarea păcii de la Brest-Litovk (18 februarie 1918), UcrainaBucovinei. Ca răspuns la manifestul “Către popoarele mele credincioase” al Împăratului austro-ungar Carol I, deputaţii români din parlamentul de la Viena constituie Consiliul Naţional Român (CNR). La iniţiativa lui Sextil Puşcariu, la 14 octombrie 1918, se convoacă la Cernăuţi o adunare naţională, numită “Adunare Constituantă”, care proclamă “unirea Bucovinei integrale” la celelalte provincii româneşti. Ca organe centrale s-au creat Consiliul Naţional şi un Birou Executiv condus de Iancu Flondor. Consiliul Naţional cere guvernului român intervenţia militară, care este aprobată la 23 octombrie 1918, pentru a contracara presiunile Ucrainei. La 12 noiembrie 1918, CNR a votat “Legea fundamentală provizorie asupra puterilor Ţării Bucovinei“. La 15 noiembrie se convoacă Congresul General al Bucovinei, care a votat în unanimitate, cu sprijinul locuitorilor germani şi polonezi, unirea cu România. ridică pretenţii asupraTransilvania
În Transilvania, principalele forţe politice româneşti erau concentrate în jurul Partidului Naţional Român (PNR) şi al Secţiunii Române a Partidului Social Democrat din Ungaria (PSD-R). La 29 septembrie 1918, prin Declaraţia de la Oradea, ele anunţă hotărârea de autodeterminare şi separarea politică de Ungaria. La 18 octombrie 1918 se constituie Consiliul Naţional Român CentralTransilvania, alcătuit din 6 membri ai PNR şi 6 ai PSD-R. În noiembrie, în întregul teritoriu se formează consilii şi gărzi naţionale, după modelul CNRC. Acestea preiau de îndată controlul politic şi administrativ, asigurând ordinea într-o perioadă tulbure. După nota ultimativă a CNRC adresată guvernului ungar, se desfşoară tratative româno-ungare la Arad în 13-14 noiembrie 1918, care însă nu dau rezultate. (CNRC) ca organ politic unic al românilor dinÎn acest context, la 5 noiembrie 1918, prin manifestul “Către popoarele lumii“, se face cunoscută dorinţa naţiunii române din Transilvania de a se uni cu Vechiul Regat. CNRC mai decide convocarea unei mari adunări plebiscitare care să adopte această hotărâre. La 7 noiembrie se publică textul convocării, Marea Adunarea Naţională a Românilor întrunindu-se la 18 noiembrie 1918 la Alba Iulia. La 1 Decembrie 1918 ea decide în unanimitate unirea cu România.
România interbelică (1919-1940)
Regatul Romaniei a progresat în perioada interbelică, o nouă Constituţie fiind adoptată în 1923. Majoritatea guvernelor româneşti din această perioadă a păstrat forma dar nu şi substanţa unei monarhii constituţionale liberale. La 15 octombrie 1922 are loc la Alba-Iulia încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Partidul Naţional Liberal, în frunte cu Ion I. C. Brătianu, sfătuitorul Regelui Ferdinand, a fost forţa politică dominantă după Primul Război Mondial şi până la moartea aproape concomitentă a Regelui Ferdinand şi a lui I.I.C. Brătianu.
Criza dinastică din 1925 a fost provocată de prinţul Carol, moştenitorul tronului, care, trimis în 1925 să reprezinte familia regală română la funeraliile Reginei Alexandra a Marii Britanii, nu s-a mai întors în ţară, întâlnindu-se cu iubita sa, Elena Lupescu. La 12 decembrie, printr-o scrisoare, renunţă la drepturile sale la tron, în favoarea fiului său Mihai. La 4 ianuarie 1926, Parlamentul îl proclamă moştenitor pe prinţul Mihai. După moartea regelui Ferdinand la 24 noiembrie 1927, Mihai I este proclamat Rege, domnind sub o regenţă formată din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi primul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan. Neînţelegerile dintre cei trei subminează monarhia constituţională, încurajând agitaţiile care susţineau revenirea lui Carol II la tron, ca “salvator” al ţării. Datorită morţii, la 24 noiembrie 1927, a lui I.I.C. Brătianu, P.N.Ţ. obţine la alegerile din 1927 o majoritate zdrobitoare. La 6 iunie 1930, Carol al II-lea vine în ţară, fiind proclamat Rege la 8 iunie 1930.
La 10 februarie 1938, pentru a preveni formarea unui guvern ce avea să includă miniştrii din Garda de Fier, şi în directă opoziţie cu sprijinul lui Adolf Hitler pentru Gărzii de Fier, regele Carol al-II-lea a dizolvat guvernul şi a instituit o dictatură regală. Instituind starea de asediu şi cenzura, el numeşte un guvern consultativ, în frunte cu Patriarhul Miron Cristea, având în componenţa sa pe generalul Ion Antonescu, ministru al apărării. În februarie 1938, Carol al-II-lea publică noua Constituţie, care asigura baza juridică a regimului autoritar. Pentru a-şi consolida puterea, el desemnează Consiliul de Coroană ca organ permanent şi dizolvă partidele politice. Apreciindu-l pe Mussolini, Carol al II-lea creează breslele de lucrători, în scopul organizării corporatiste a statului român. De asemenea, el creează ţinuturile, conduse de rezidenţi regali, pentru a avea un control mai puternic asupra administraţiei locale. În decembrie 1938, el creează “Straja Ţării”, după modelul tineretului hitlerist. Pentru a înlocui partidele politice, în decembrie 1938 se constituie Frontul Renaşterii Naţionale, primul organism politic de masă din istoria României.
Carol al II-lea a luat măsuri dure împotriva Gărzii de Fier, ordonând asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu în noiembrie 1938. La 21 septembrie 1939, ca o reacţie la asasinat, un grup de legionari condus de Miţi Dumitrescu îl asasinează pe Armand Călinescu. În contextul situaţiei politice internaţionale grave din 1939, Carol al II-lea este silit să abdice la 6 septembrie 1940, lăsând puterea efectivă generalului Ion Antonescu, care va forma, la 15 septembrie, un guvern alături de legionari, proclamând Statul Naţional-Legionar.
| ||||||||||||||||
Al doilea război mondial
Pentru detalii, vezi: România în al Doilea Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial.
România a fost nevoită în iunie 1940 să evacueze şi cedeze BasarabiaBucovina de Nord şi Ţinutul Herţa ca urmare a ultimatumului dat de Uniunea Sovietică, dar ţara va rămâne neutră mai bine de un an (în decursul căruia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului şi forţelor poloneze spre Egiptul britanic. Regatul îşi schimbă alianţele odată cu sosirea la putere a lui Ion Antonescu. Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 şi intră în război de partea acestora în iunie 1941, în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS: Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei. După trei ani şi două luni de campanii militare împotriva URSS, care duc armata română până în stepa din nordul Caucazului şi înapoi, la data de 23 august 1944 (armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie), Regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat aşadar prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei, pierdută, şi cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, câştigată. La încheierea războiului, pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luată în cont, şi România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat duşman învins. Pierderile Regatului României s-au cifrat la aproximativ 300.000 în luptele cu U.R.S.S şi 169.822 în luptele cu Germania Nazistă. ,De la Regatul României la R.P.România
La mai puţin de 3 ani după ce trupele sovietice ocupă România la data de 30 decembrie 1947 regele Mihai I este forţat să abdice şi e proclamată Republica Populară Română, stat comunist.Cronologie
| 1859 | Alexandru Ioan Cuza uneşte Moldova şi Ţara Românească sub conducerea sa. |
| 1862 | Unirea formală a Moldovei cu Ţara Românească, formându-se principatul României. |
| 1866 | Cuza este forţat să abdice în favoarea lui Carol I. |
| 1877 | (10 mai) Este declarată independenţa României. |
| 1878 | Sub Tratatul de la Berlin, Imperiul Otoman recunoşte independenţa română, dar sudul Basarabiei e reanexat la Rusia. |
| 1881 | Carol I este încoronat Rege al României. |
| 1907 | Proteste ale ţărănimii izbucnesc în întreaga Românie, peste 10.000 de ţărani sunt omorâţi[necesită citare]. |
| 1914 | Moartea regelui Carol I, urmat la tron de nepotul său Ferdinand. |
| 1916 | (August) România intră în Primul Război Mondial, de partea Antantei. |
| 1918 | “România Mare” |
| 1919 | Conflict între România şi Ungaria aflată sub regimul comunist al lui Bella Kun. Armata română ocupă Budapesta la 4 aug. 1919 care se va afla sub administraţie militară până pe 16 nov. 1919. |
| 1920 | Tratatul de la Trianon consfinţeşte unirea Românei. |
| 1921 | Reforma agrară |
| 1923 | Constituţie adoptată pe baza proiectului Partidului Naţional Liberal care garanta cetăţenia evreilor şi altor minorităţi lipsite de drepturi. Liga Apărării Naţional Creştine (LANC) este fondată. |
| 1924 | Membrul LANC (mai târziu fondator al Gărzii de Fier) C.Z. Codreanu îl asasinează pe şeful poliţiei Iaşi, dar este achitat. |
| 1926 | Este adoptată Legea Electorală Liberală. “Mica Antantă” cu Cehoslovacia şi Iugoslavia Tratatul Franco-Român. |
| 1927 | Partidul Naţional Ţărănesc Corneliu Zelea Codreanu se desprinde de LANC, formând Legiunea Arhanghelul Mihail, mai târziu numită şi Garda de Fier. Regele Mihai urcă pe tron, la numai 5 ani. |
| 1929 | Începutul Marii Crize |
| 1930 | Carol al II-lea este încoronat rege. |
| 1931 | Prima înterzicere a Gărzii de Fier |
| 1933 | (16 februarie) Atelierele de maşini de la Griviţa protestează violent, dar sunt suprimaţi de poliţie.(10 decembrie) Prim-ministrul Ion Duca “dizolvă” Garda de Fier, arestând mii de membri ai acesteia; 19 zile mai târziu este asasinat de o echipă legionară (Nicadorii). |
| 1935 | LANC şi Partidul Naţional Agrar se contopesc, formând Partidul Naţional Creştin (PNC), cu o doctrină fascistă. Partidul se declară încă de la început o formaţiune naţionalistă, antisemită şi anticomunistă, iar sloganul este “România a românilor!” |
| 1937 | “Pactul de non-agresiune electorală” între Partidul Naţional Ţărănesc şi Garda de Fier, mai târziu incluzând Partidul Naţional Liberal georgist, Uniunea Agrară şi Partidul Evreiesc. Partidul Comunist Român denunţă pactul, dar în practică, îi susţine pe ţărănişti.PNC formează un guvern, dar intră repede în conflict cu Carol al II-lea asupra minorităţii evreieşti. |
| 1938 | (10 februarie) Dictatura regală este declarată. Noua constituţie este adoptată la 27 februarie.(29-30 noiembrie) Liderul Gărzii de Fier, Codreanu şi alţi legionari sunt asasinaţi din ordinele regelui. |
| 1939 | (7 martie) Armand Călinescu formează un guvern.Pactul Molotov-Ribbentrop stipulează “interesele sovietice” în Basarabia. (1 septembrie) Germania invadează Polonia. Începutul celui de Al Doilea Război Mondial. (21 septembrie) Călinescu este asasinat de către un grup de legionari condus de Miţi Dumitrescu. |
| 1941 | România intră în război de partea Germaniei şi elibereaza teritoriile anexate de către URSS in urma ultimatumului din seara zilei de 26 iunie 1940. |
| 1944-1945 | 23 august regele Mihai I a organizat arestarea mareşalui Ion AntonescuRomânia luptă contra Germaniei. |
| 1947 | Abolirea monarhie la 30 decembrie. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu