Ghe NICA-Blog: Sfoara(fir arhaic pentru pescuit)

vineri, 2 iulie 2010

Sfoara(fir arhaic pentru pescuit)

In ordinea importantei dupa carlig urmeaza sfoara cu sfarcul ei(struna)Sforile de pescuit sunt si ele de mai multe feluri,incepand cu sfoara odgon,rasucita,pana la sforile fine,cu profil subtiat.Pescarul incepator care nu are ambitia sa prinda pesti foarte mari,isi poate confectiona si singur o sfoara de undita.Orice sfoara de canepa ,in sau matase,de calitate buna ,poate fi transformata in sfoara de undita.Ea va avea insa doua lipsuri:se va rasuci si se va incalci usor ,apoi,fiind mereu udata si uscata ,va putreste preferabil sa cumparam fir de matase ,fiindca este de doua ori mai rezistent si mai trainic decat cel de canepasau in.De asemenea ne vom ferii de cele albe sau negre ,alegand sfoara sur-verzuie sau cafeniu-deschis .Oricum am pescui ,o parte a sforii se scufunda in apa sau pluteste deasupra ei .Aceasta atrage atentia pestilor si de multe ori chiar ii sperie.Cu cat sfoara va fi mai putin vizibila ,cu atat pestii o vor observa mai greu;de acea ne vom stradui ca ea sa fie cat mai subtire.In afara de asta pescuitul cu o sfoara fina este mai placut.De obicei,manuirea ei se face cu multa usurinta si precizie,ea se aseaza “mai neted” pe apa .Pentru pescuitul cu musca artificiala ne vom procura o sfoara impregnata industrial.Ea va pluti mai usor si este mai trainica.Cele mai bune sfori de pescuit au un profil paralel ,adica au aceiasi grosime pe intreaga lor lungime.Dar exista si sfori subtiate spre capete ,in coada de sobolan ,foarte bune mai ales pentru pescuitul cu musca artificiala.Au o lungime de 25-30m si sunt foarte subtiri la capete.Dar in afara de tipul acesta astazi se folosesc in mod special fire confectionate di material sintetic(naylon) Lungimea sfori depinde atat de felul in care pescuim cat se de folosirea sau nu a mulinetei.Pemntru pescuitul pestilor mai mici,fara mulineta-procedeu rudimentar-sfoara va fi ceva mai lunga decat lungimea vergii ,deci de 5-6m .Daca avem mulineta ,putem sa potrivim usor lungimea sforii ce atarna din varful vergii.Pentru a face fata orcarei situatii vom folosi sfoara de 25-30m lungime.Din cand in cand vom unge sfoara cu o ceara ,pe care o putem face topind ceara de albine ,la care adaugam parafina si foarte putina vaselina.Astazi pescuitul se face cu firul de naylon .

Sursa:”Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;