Ghe NICA-Blog: La pas de la Bucerdea Vinoasa pana la Intregalde

miercuri, 10 noiembrie 2010

La pas de la Bucerdea Vinoasa pana la Intregalde

Marcaj: triunghi roşu; lungimea: 17 km; diferenţa de nivel: 800 m; timp de mers: 6-6,5 ore.
Trecem prin aşezarea întinsă lung pe vale în sus, mărginită de versanţi domoli, acoperiţi cu vii. Ieşind din sat, urcăm pe un drum de care spre nord (spre dreapta), până la liziera unei păduri de pin. De acolo ocolim spre stânga şi urmăm un drum de tractor printre două păduri. La capătul pădurii de pin, urcăm spre dreapta până pe creastă. De aici urmăm drumul de creastă spre nord-nord-vest, de pe care avem o privelişte asupra văilor laterale şi pe Valea Mureşului până în Alba Iulia. După o oră bună de mers pe creastă, având în faţă în continuu piramida stâncoasă a Pietrei Craivei, trecem pe lângă o stână, după care ocolim spre stânga muchia stâncoasă, după care, părăsind marcajul, putem urca pe o potecă (cam dură şi obositoare), spre vârf.
Ajuns pe culme (1078 m), priveliştea largă asupra peisajului minunat (perla căruia fiind spre nord Piatra Cetii), ne răsplăteşte deplin pentru efortul depus. La nord-nord-vest de vârf, la numai 25 m, se află urmele ruinelor (abia vizibilă) unei cetăţi medievale, construită pe urmele unei cetăţi dacice, pomenită deja la traseul nr. 1. De la Piatra Craivii urmăm marcajul cu triunghi roşu la nord de traseul de culme (cu banda roşie), paralel cu el, pe un drum de care. Traseul ocoleşte Vârful Fabian spre nord şi după un km, înaintea Vârfului Sfredelaşu, ajunge pe creastă, întâlnind din nou marcajul banda roşie, cu care împreună ocoleşte vârful Sfredelaşu spre sud, după care cele două marcaje se despart definitiv. Banda roşie deviază spre stânga, iar traseul nostru continuă în direcţia nord-vest spre Vârful Dragului.
Cu 400 m înaintea vârfului, ocolim spre dreapta şi după circa un km coborâm spre vest, pe valea Pârâul Turcului, până în Cheile Găldiţei. În valea Găldiţei ajungem pe un drum carosabil, care pe stânga duce la Necrileşti şi la Sfârcea. Pe drum, luând spre dreapta, după 700 m ajungem la o bifurcaţie de drum, de unde spre stânga, drumul prin Ivăniş urcă până în Mogoş, iar spre dreapta, în câteva minute ajungem în centrul comunei Întregalde

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;